2,259 matches
-
trei cruci mari, pravoslavnice, cădeau în genunchi la icoane, rostind îndelung rugăciuni vechi, știute numai de ele, sărutau podoabele altarului și se trăgeau către naos, în umbra stranelor. Ochii lor bătrâni, plini de ape, albi în pânza aceea de lumini amestecate, străluceau mărunt, clipind când și când. 136 Baba Mița se uita împrejur, după ce se mai obișnuise. Își vedea vecinele, spăsite toate, ascultând vocea preotului, și le măsura cu privirea ei aprigă. Baba Chirița, una puțină și slabă ca scândura, de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe care le cântări în palmă. Era stângaci și încercă de trei ori. Premiul 1-a luat ucenicul dintr-o singură tragere. Avea ochiul bun și-a curățat raftul. Lui Bozoncea îi plăcea însă la tiribombe. Se strecurară prin mulțimea amestecată și ajunseră în fața aparatului. Plătiră un leu și își încercară puterea. Starostele ceru ciocanul și zise rîzînd: - O să-ți stric daravela! Își suflecă mânecile și se uită mândru la Didina. Vântul de aprilie îi mișca părul bogat și pe fața
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tras în trecut. Vedea răsărind domni în haine de aur și samur, îi asculta de pe tronurile lor, în învechitele castele, vedea divanul de oameni bătrâni, poporul entuziast și creștin undoind ca valurile mării în curtea Domniei - dar toate erau încă amestecate. {EminescuOpVII 100} Și liniile semnului astrologic se mișcau cumplit ca șerpi de jăratic. Tot mai mare și mai mare devenea painjinul. - Unde să stăm? auzi el un glas din centrul de jăratic al cărții. - Alexandru cel Bun! putu el șopti
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
știu ce se-ntîmplă cu mine. - Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui și sub această smălțuire diafană mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat; un orologiu zângănește încet și subțire în părete și prin mintea lui trec iute, turburi, amestecate, toate întîmplările abia trecute. Și toate îi păreau vise; mintea lui îi părea împrospătată, rece, clară față cu mintea care-o avuse înainte. Din jurul lui dispăruse lumea cea semiobscură a tinereții lui; el privea la viitor cum ai privi din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pământ nu mai era deosebire. Flacăra zbura piezișă după îndreptarea vântului... aerul ardea cu fum cu tot, cerul se dogorise, astfel încît albastra lui boltă amenința a se [a] prinde și a se nărui. Prin nori de fum roșii vedeai amestecate, ca ochi de aur, stelele timide și tremurătoare. Pământ, aer și cerul asupră-le erau coprinse de același foc... Calul meu, fără preget și îmboldit, zbura poticnindu-se. Aproape de oraș mă coborâi de pe el... pusei lancea în șanțul de - alăturea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
luat puștile lor încarcate și, alergând prin camerele largi și luminate ale castelului, am zdrobit tot ce ne ieșea în cale. Din vârful castelului vuia un clopot de alarmă, înăuntru, pocnetele de puști și răcnetele bete și sălbatece ale murinzilor amestecate cu chiuietele bucuroase ale voinicilor noștri. Eu și cu Ioan o apucarăm pe scara cea mare în catul al doilea... Smulsei ușa cea mare și intrai într-un salon mare c-o ușă ce da în balcon, ușă cu sticle
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mult de 25 de ani, totuși părea a fi peste treizeci și cinci. El era uscat și subțire, de o statură de mijloc. Ras, cu o frunte ce se pierdea acută în colțurile laterale, încadrată de un păr roșu - închis, aspru și amestecat des cu fire de tot albe, ce contrastau cu nuanța întunecată a părului. Nasul era uscat și buzele foarte subțiri; ochii erau suri, mari și de-o asprime estraordinară. Nimănui nu i-ar fi venit în minte să zică că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
miros adormitor împle satul, carile vin cu boii osteniți, scârțiind, din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare în tăcerea sarei, talangele turmelor, apa fântânelor, cumpenele sună, scrânciobul scîrțîie-n vânt, cânii încep a lătra și prin armonia amestecată s-aude plin și languros sunetul clopotului, care împle inima cu pace. Într-un asemenea sat stătea pe deal curtea bătrânului Oleanu. Ea avea forma descrisă mai sus. Înfundată în cercul curții, încunjurată de pomăt, albă și invitatoare, ea avea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decît puțină importanță ori vigoare, neputînd inhiba dorințele exacerbate. "Specia umană nu poate îndura prea multă realitate", scria marele poet englez T.S. Elliot. Mulțimile pot îndura chiar mai puțină, așa s-ar rezuma a doua consecință. O dată adunați laolaltă și amestecați, oamenii își pierd orice simț critic. Conștiința lor cedează în fața forței iluziilor, ca un baraj luat de apele unui fluviu dezlănțuit. Puși în imposibilitatea de a distinge între real și imaginar, între ceea ce văd și ceea ce cred că văd, ei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Orchestrate într-o unitate spațio-temporală, ele fuzionează și nu mai formează decît o singură strategie, cea a sugestiei colective. Conducătorul care are darul și priceperea știe să transforme, cu mijloace proprii, cele mai eterogene mulțimi și cu cît sînt mai amestecate, cu atît mai bine în mase omogene. El le induce credințe care au drept nucleu o pasiune, și drept scop o acțiune. Încă de cînd a fost descoperită, strategia sugestiei colective a fost aplicată peste tot. Adeseori, îi întîlnim rețetele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
carte în care analizează căderea regimurilor comuniste în Europa de Est (Sfârșiturile comunismului, 1996), Françoise Thom afirmă că regimul Ceaușescu s-a prăbușit datorită unei „provocări polițienești” care a produs „afacerea Timișoara”; de aceea, califică indirect revoluția română ca fiind „dubioasă”, confuză, amestecată, conținând mai multe elemente - și revoltă, și conjurație. * Rodica Popescu (Miracol? Revoluție? Lovitură de stat?, 1990) detectează trei ingrediente în corpusul evenimentelor din decembrie 1989: un miracol (fenomen neobișnuit, dar nu neapărat supranatural), o revoluție anticomunistă (întrucât a avut loc
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
semnată de Aurel Perva și Carol Roman este scrisă fără ambiții revelatorii, citând adesea din alți autori care s-au pronunțat asupra evenimentelor din decembrie 1989, ea dorindu-se a fi mai degrabă un studiu de caz realizat cu fișe amestecate. Addendatc "Addenda" Procesul și execuția lui Ceaușescutc "Procesul și execuția lui Ceaușescu" Nicolae Ceaușescu a fost un dictator lipsit de scrupule, înzestrat cu o viclenie țărănească și o ambiție de putere nemăsurată. Și-a înlăturat cu abilitate rivalii și s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
se descoperă privirii extaziate ca pură transparență, realitate esențializată, ieșită din timp: „Timpul și spațiul albesc departe ca niște resturi ale iernii defuncte”, „O viață nouă coboară din munții limpezi”, „un nor cu ugerul plin tropăia În curte”, „anotimpurile (sînt) amestecate ca niște polenuri / În gurile noastre devenite corole”, „Un geniu al apelor preschimba miresmele În luntri subțiri”, „Turme de curcubeie fumurii treceau prin zarea halucinată”, „Undițele au devenit harpe. Flintele flaute” etc. Într-un peisaj de empireu, amintind de viziunile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
autoritate, puterexe "„putere". Dar ele nu pot doar repeta același mod de interpretare și nici aceeași tematică în sens canonic, pe principiul încorporării femeilor în zonele din care teoriile clasice le-au exclus. Cu alte cuvinte, rețeta: „adăugați femeile și amestecați” nu poate avea decât o relevanță parțială. Teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă" scot la suprafața cunoașterii, ca fiind politic relevante, un tip de experiențe pe care teoriile clasice nefeministe le marginalizează, le neglijează sau, pur și simplu, le consideră nonpolitice, deci
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
xe "„public", cât și în cel privatxe "„privat", să aibă șanse egale la educație, cariere, poziții de decizie. Pe scurt, în cea mai mare măsură, asemenea strategii vizează fie neutralitatea de gen („adăugați femeile la paradigmele sau structurile existente și amestecați”), fie o strategie androginăxe "„androgin": omul complet trebuie să aibă șansa unei educații care să includă și valorile masculinexe "„masculin", și pe cele feminine, iar aceste valori trebuie încorporate în practici și instituții. Particularitățile și experiențele femeiești pot fi valorificate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Calabria are un relief accidentat, plin de stânci și râpi, și are puține străzi, în ce fel am fi putut să scotocim ținutul acela plin de capcane, greoi, arid? Cel puțin v-ați convins dacă turcii erau cât de cât amestecați? Nu, Excelență, ne-a fost imposibil. Și la urma urmelor ce i-ar fi făcut pe turci să-i sprijine pe sărăntocii aceia? Pentru a obține ce? Mi s-a raportat despre un acord dintre Campanella și hoarda de păgâni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acesta încetă, Petrache înțelese că Aurica, așa încălecându-l, pe jumătate dezvelită, adormise cu capul culcat pe umărul lui. Îi ridică paltonul pe umeri și i-l strânse peste șale. Privi îndelung, prin parbrizul macaralei, stelele și luminile orașului, cerurile amestecate, căută din pri viri castelul care se deslușea ca un contur negru, încremenit, un corb cu aripile strânse, apoi adormi și el. Tresări, după o vreme, și privi în jur, derutat, până când înțelese ce e cu femeia adormită în brațele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dădea putere, așa cum pășea alături de el, atât de aproape, încât îl putea mângâia cu degetele între urechi. Era împăcat cu sine. Simțea cu bucurie lumea din jur, îi vedea lumina caldă, fără a ști dincotro bate soarele, îi asculta sunetele amestecate, îi adulmeca aromele crude de iarbă spălată de ploaie. N-ar fi putut să-și separe simțurile, încerca o percepție nouă, care venea din toate deodată, de parcă privea și auzea și pipăia și mirosea cu același organ, ce putea fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Isaia dănțuia, purtându-și catastiful ca pe un coif. Faraon înteți ritmul, ațâțat. — Andrea pulea cabanos, și pă față, și pă dos, o gagică hacana, da puli, puli, puleaaaa... Și tot așa, până când, împiedicați în pulpanele peticite, amețiți de spirturile amestecate și istoviți, dansatorii se lăsară să cadă unul după altul. Faraon își lăsă acordeonul și se îndreptă din șale. — Tu ! își aminti brusc Calu, arătând spre Marchiză. Nu ți-am văzut mersu’ pe faleză ! Tu ce ne arăți ? — Eu ? zise
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și tăbăcită, așa că laba piciorului se făcuse una cu bocancul. Dormea cu capul rezemat de acordeon, la fiecare mișcare, burduful lăsa să-i scape un vaier din slobozeniile trecute, ca o boare uscată ce fluieră prin streșini. Vorbind aceeași limbă amestecată, acordeonul visa pentru el. Isaia dormea împăcat, cu capul în poala Marchizei, mâna pipăindu-i zadarnic prin iarbă după sticlă și resemnându-se, apoi, să cotrobăie printre pulpele ei, pe sub fustă. Cum visa bucurie și milostenie, o visă și pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei. Pârnaie se simțea cu desăvârșire liber. Lacătele căzuseră și gratiile se căscaseră, lăsând luna să intre, nestingherită, în odaie. Cum nu-și aducea aminte de visele lui, nu știa nici măcar că visează, dimineața se întorcea la șovăielile și spaimele amestecate, neaflând niciodată cum e să fii, cu adevărat, liber. Chisăliță vorbea lumii despre sine la telefon. Nu-i păsa că nu-l ascultă și nu-i răspunde nimeni, ar fi vrut să fie singur și așa și era în visul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca să-și permită, fără stânjeneală, să-și șteargă pe ele degetele unsuroase de la cârnați. Unii beau țuică din țoiuri, alții bere, îndepărtându-și cu mâneca spuma rămasă pe obrajii nerași. Erau și dintre cei care beau și una, și alta, amestecate, ei se îmbătau primii. Lângă pancarta pe care scria „Fumatul interzis“, un bărbat în picioare vorbea mai tare decât ceilalți, gesticulând și arătând, din când în când, spre un interlocutor imaginar. — ăsta trebuie să fie șeful de sindicat, râse Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că e membru al învățămîntului universitar, întreba îndată: . - Ești profesor? G. Călinescu . - Conferențiar! zicea acesta. - Aaaa! exclama Gulimănescu cu o decepție așa dejignitoare, încît se vedea îndată că punea un conferențiar sub umanitatea obișnuită. Și într-adevăr, într-o adunare amestecată întindea mâna oricui mai întîi, însă conferențiarilor la urmă. Pe aceștia îi știa în dependență fatală și prin urmare nu făcea eforturi de a-i cultiva, afară de cazul când unul din ei era pe cale a fi chemat profesor. Atunci Gulimănescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Însă un ambalaj în stil Madison Avenue nu poate vinde un mesaj confuz sau contradictoriu. Trebuie să reevaluăm principiile abordării noastre diplomatice... Politica și diplomația trebuie să fie compatibile, altfel marketing-ul devine un baraj confuz și transparent de mesaje amestecate."180 Diplomația publică eficientă este un drum cu două sensuri care presupune deopotrivă ascultare și dezbatere. Puterea blândă se bazează pe împărtășirea anumitor valori comune. De aceea schimburile sunt deseori mai eficiente decât simpla transmitere a mesajului. Prin definiție, puterea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]