1,154 matches
-
noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
vegetație de "Chenopodion rubr" și "Bidention" și Zăvoaie de "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice Bărăganului. Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
șapte mamifere din speciile: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
pentru a se orienta. În cea mai mare parte, dieta lor constă din insecte și miriapode, dar uneori prind și viermi sau melci. Speciile mai mari, ca cele din genul "Mastigoproctus" sunt capabile să vâneze unele vertebrate mici, de exemplu amfibieni. Ei apucă parada cu pedipalpii și chelicerele, apoi o sfâșie și o fărâmițează ducând cîte o particulă la gură. Dar, telifonidele nu înghit hrană solidă, ci o lichifiază preventin cu sucuri digestive. în regiunile unde locuisc au o importanță în
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
apei la fiecare câteva minute ca să înghită aer, reînnoind bula de aer. Respirație bucală îi permite să trăiască în ape slab oxigenate. Țiparul electric este în mare parte piscivor (se hrănește cu pești). Adulții se hrănesc cu pești mai mici, amfibieni și alte mamifere mici, mănâncă și fructe căzute, ajutând astfel la răspândirea semințelor prin defecare. Juvenilii se hrănesc cu nevertebrate mici: viermi, crustacee, insecte și larve de insecte. Alevinii se hrănesc inițial cu icrele depuse mai târziu, apoi își schimba
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
altitudine joasă, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase, Mlaștini alcaline" și "Turbarii cu vegetație forestieră". La baza instituirii rezervației naturale se află două mamifere: liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); specii protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
lor, lebedele și gâștele și pot fi găsite atât în apa dulce cât și în cea sărată. Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației. Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000 de specii de plante, 3.000 specii de pești de apă dulce, 517 specii de amfibieni, 1.677 specii de păsări și 530 de specii de mamifere, numărul speciilor de insecte despășind 10.000. Printre mamiferele mari se numără puma, jaguarul, ocelotul, câinele sud-american și vulpea. Alte specii precum pecarul, tapirul, furnicarul, leneșul, oposumul și animalul
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
unele specii sunt semiacvatice. Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), năpârca ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de munte ("Ligularia sibirica") - specie de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna zonei include și specii protejate cum ar fi: (ursul, râsul, lupul), dar și unele specii de lilieci și amfibieni. Aparține în principal bazinului pârâului "Turia" (), care prin "Șaua Sărată" () - prin care se face legătura "Muntelui Puturosu" cu "Munții Bodoc", intră în contact - spre vest cu bazinul pârului "Jombor" (). Pârâul Turia se formează prin contopirea pârâului Sărat care coboară din
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
dintre genurile de arbori, 26 (adică 81%) sunt reprezentate printr-o singură specie endemică. În plus, spre deosebire de alte păduri temperate, aici predomină plantele cu flori. În mod similar, 50% dintre speciile de pești de apă dulce, 76% dintre speciile de amfibieni, 33% dintre speciile de mamifere și 30% dintre speciile de păsări sunt endemice. Un exemplu în acest sens este '"monito del monte" ("dromiciops gliroides"), o specie endemică de mamifer marsupial, singurul reprezentant actual al ordinului Microbiotheria. Zona marină din nord-vestul
Insula Chiloé () [Corola-website/Science/316875_a_318204]