1,300 matches
-
să te fac fericită. Te iubesc și te vreau pentru tot restul vieții mele.“ După nici un an, în iunie, domnul căsătorit din Brăila îi scrie domnișoarei o scrisoare cum recunosc că n-am mai citit - și eu citesc mult: „Scumpă amică, Sunt de azi-dimineață pe malul Dunării care ne amenință; am așa de multe treburi încât nu mai știu pe care s-o încep. Rețetele mele s-au dus dracului. Ai făcut rău dacă ai plecat din București. În acest moment
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și gologanii pe care f-a ciugulit de la noi. Se aplecă înainte și-l privi cu ochii larg-deschiși, plini de ironie: - Va să zică, tu ce credeai, că noi suntem cartofori care, într-un fel sau altul, o să te trișăm, nu? Nu. amice, noi nu lucrăm așa. Sistemul nostru e mult mai simplu. Dacă ai zice că nu vrei să ieși cu banii la zar, ori ai încerca să atragi atenția cuiva, aș descărca drăcia asta energetică drept în inima ta. Lucrează cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cu ceva de pe urma paharelor astea. Totuși, dacă ești hotărâtă să mai luăm ceva, comandă-mi un coniac, te rog. Doamna Reilly făcu semn barmanului care ieși din umbră și întrebă: — Ei, și ce ți s-a-ntâmplat în autobuzu’ ăla, amice? Am pierdut sfârșitu-ntâmplării. — Vrei, te rog, să servești la bar așa cum se cuvine? se rățoi Ignatius. Datoria ta este să servești în tăcere când îți cerem ceva. Dacă am fi dorit să te includem în conversație, ți-am fi arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
plătește imediat. — Ești tare neînduplecat pentru cineva de vârsta dumitale. Și totuși n-am de gând să merg cincizeci de cvartale pe jos ca să ajung acasă. Prefer să mi se tragă moartea dintr-o furculiță ruginită. — Ascultă ce-ți spun, amice. Hai să încheiem un târg. Te duci și împingi unul din cărucioarele astea timp de o oră și suntem chit. — Nu am nevoie de o autorizație din partea Departamentului Sănătății, sau așa ceva? Vreau să spun c-aș putea avea sub unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Vrei un rege? — Scutește-mă de bâlbâielile tale. N-am mai auzit pe nimeni să vrea rege. — Te rog! Ignatius bătu cu pumnul în mușamaua de pe masa din bucătărie. Mătură veranda, du-te în vizită la domnișoara Annie, cheam-o pe amica ta Battaglia, exersează cu mingea de popice afară pe alee. Lasă-mă în pace! Sunt într-un ciclu foarte prost. — Ce-i aia „ciclu“? — Dacă nu încetezi să mă sâcâi, am să botez prora Plymouth-ului tău hârbuit cu sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
noaptea plătit, cum știi, sub salaru’ minim. — Vii în noaptea deschiderii, spuse liniștit Lana. Stai în fața ușii, pe trotuar. O să-ți închiriem o uniformă de portar adevărat din vechiu’ sud. Inviți oamenii înăuntru. Înțelegi? Vreau să văd localu’ plin pentru amica ta și papagalu’ ei. — Pe dracu’! Eu plec din baru’ ăsta-mpuțit. O să ai tu pe scenă o Scarla O’Horror cu vulturu’ ei isteț, da’ n-ai să mai ai pe deasupra ș-un rob în fața porții. — Poliția o să primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Se petrecea ceva. O auzise pe mama lui spunând „Santa“ la telefon de cel puțin trei ori în cursul zilei. Și ultimul telefon, acea comunicare făcută în șoaptă chiar înainte de a pleca? Mama lui nu vorbea pe șoptite decât cu amica ei Battaglia și atunci numai când aveau secrete. Dintr-o dată, Ignatius bănui motivul pentru care-și luase mama lui atât de emoționată rămas-bun, dându-i senzația de ceva definitiv. Îi spusese odată că pețitoarea de Battaglia o sfătuiește să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la fratele lui. Îi plăcea să strice și viața altora. Și părea să-i facă plăcere asta. — La drept vorbind, da. — Îmi pare rău. — Îți pare rău? Dacă ți-ar părea rău, ai înceta să mai faci porcăria asta. — Hei, amice, zise Adam. De unde naiba era să știu? A fost o cursă, omule. Chiar și Charles a spus asta. Nenorocita mi-a întins o cursă. Charles a spus că o să mă scape ușor. N-ar fi fost nici o cursă, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
individul. Strigătul lui agită macacii din copaci și îi făcu să se împrăștie și să scoată noi sunete tânguitoare. Hagar se uită la ceilalți. Cameramanul francez spuse: — Poate mai în liniște? Pentru toată lumea. Plimbă ursul, broscar nenorocit, spuse britanicul. — Ușor, amice. Un uriaș din echipa australiană se apropie și puse o mână spre englez, care repezi un croșeu spre bărbia acestuia. Australianul îi prinse mâna, i-o răsuci și îl împinse peste trepiedul lui. Trepiedul căzu, iar cameramanul se întinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
așa cum a fost ... — Iar în cameră ai întreținut cu ea sex oral, genital și anal. Iar ea are șaisprezece ani. — Iisuse, spuse el. Nu s-a întâmplat așa. Avocatul mai vârstnic îl privi lung. — Ești în rahat pân’ la gât, amice. — Vă spun că nu s-a întâmplat așa. — Înțeleg. Ați fost fotografiați împreună de camerele de securitate ale hotelului, în lobby și în lift. Camerele de pe hol de la etajul patru v-au înregistrat, pe tine și pe domnișoara Chin, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în privința fetei. Dacă putem face rost de ceva din trecutul ei, poate vreun film pe Internet, putem forța procurorul să renunțe la acuzații. Dar dacă se ajunge la proces, n-o să fie bine. — Al dracului Rick. — Mda. Îi ești dator, amice, zise puștiul și porni spre ușă. Dar, fă-ți un serviciu, da? Stai departe de terenul ăla de fotbal. Din revista Science, „Știrile săptămânii“: OMUL DE NEANDERTHAL: PREA PRUDENT CA SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ? Savanții descoperă „Gena morții speciilor“ Un antropolog a extras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Gerard. Stan înjură și deschise ușa din spate. Gerard cânta din nou: — Am niște vești pentru tine, și vei afla că sunt adevărate, așa că va trebui să iei masa singur ... Nici o problemă, zise Stan. Pentru că tu ai zburat de-aici, amice! Prinse pasărea cu brutalitate, iar Gerard îl ciupi tare, însă lui Stan nu-i mai păsa. Îl puse pe Gerard jos, pe marginea drumului, în praf. — Se pare că te dai bătut, și dacă e adevărat, nu vreau să... — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Întotdeauna mult mai multe lucruri de aflat despre propriul trecut decât vei fi vreodată lăsat să afli După ce a răspuns „da“ la fiecare Întrebare, Armanoush a derulat pagina În jos pentru a-și afla punctajul: 0-3 puncte: Îmi pare rău, amice, trebuie să fii un intrus. 4-8 puncte: Pari a fi un străin infiltrat. Există șanse să fii căsătorit cu un armean. 9-12 puncte: E aproape sigur că ești armean. 13-15 puncte: Nu există nici o Îndoială, ești un armean mândru. Armanoush
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
E adevărat că fetele alea care mă luau pe genunchi În timp ce eu le morfoleam sînii alcătuiesc o imagine cam maternă. Dar atunci cînd mă masturbau? — Sau te ațîțau frumos... — CÎnd mă făceau totuși... — Să ejaculezi? Un vechi vis de sugar, amice! — Și atunci Înseamnă că Bazooka Bar era camera surorilor mele? — Să nu ne ambalăm, totuși! Ai vorbit de biserică și de tabernacol, dar nu te crede totuși mai Îndrăzneț decît ești. Ți-aș putea cita fantasmele unuia dintre semenii dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
așa? Firmamentul e mare. Te temi cumva că Îți vei eclipsa părintele? Sau poate vrei să joci rolul stelelor duble? Franz și François, ca Alcor și Mizar din Ursa Mare? — Crezi că ar fi fost bine să adopt un pseudonim? — Amice, aici nu sîntem la Starea Civilă. — Din clipa În care am Încetat să mai fiu un catolic practicant, n-am mai putut crede În valoarea cărților tatălui meu, În valoarea lor literară ca și În valorile creștine incluse În ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
reușise. Lui Kitty astea i se păreau baliverne. Cine Își programa cine de afaceri sâmbătă seara? Mai degrabă era o Întâlnire programată cu mult timp În urmă și cum sâmbăta era de obicei seara dedicată prietenei, poate că avea o amică de așternut stabilă În L.A., care să-l facă fericit când nu pleca În Europa. Din experiența ei, când un bărbat voia să-și petreacă sfârșitul de săptămână cu ea, scotea toate telefoanele din furcă, rezolva tot, găsea Întotdeauna o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Nimic pentru care să merite să trăiești, În afara cîtorva metehne. — N-am spus asta. Am o mulțime de prieteni. Vocea lui Wakefield sună șovăielnic. Fiica mea, Margot, ar fi probabil, foarte afectată... Diavolul sesizează ocazia și profită. — Nu te amăgi, amice. N-ai mai văzut-o pe fiică-ta de ani de zile, știm asta amîndoi. Hai, spune adevărul, care e motivul real pentru care vrei s-o mai freci pe-aici? Chestia cu fiica e nedreaptă. Vorbește cu Margot la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
De cîtva timp mă Încearcă, știi, un fel de sentiment, cum că aș fi greșit pe undeva, că aș fi putut trăi o altfel de viață. — O sole mio! Îi detest pe indivizii ăștia livrești! Nu e ca la reîncarnare, amice. Nu știu pe nimeni care să creadă că a trăit adevărata viață, toți cred că a fost un fel de vis. Am o singură Întrebare: crezi În mine? Pentru Diabolo, asta e o chestie tare importantă. Un vechi cod profesional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
special? Nu sînt cel mai exigent dintre oameni, ca să-l citez pe Frank O’Hara. Pe Diavol Începe să-l sîcÎie șalele, tot stînd așa În ușă, să-l tragă curentul. — Crezi că aș putea să mă așez un minut, amice? N-am nici o obligație legală, mă-nțelegi, dar poate că am putea discuta cererea ta. Așa mai vii de-acasă, gîndește Wakefield, arătîndu-i drumul oaspetelui său. — Să-ți aduc ceva de băut? Eu, unul aș cam avea nevoie de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
devenise Între timp aproape frivol, celebrînd mai tot timpul varii festivaluri, fiestas și parade etnice. CÎnd coboară din mașină, la capătul străzii, taximetristul Încearcă să-l ardă la nota de plată cu zece dolari. Se ceartă cu el din principiu. — Amice, aparatul tău de marcat merge prea repede. Vin aici des, știu cît ar trebui să coste. — Uite ce e, spune taximetristul, Îmi pare rău, dar chiria mea a crescut cu cinci sute de dolari săptămîna trecută. Nici nu știu ce mai urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un complex de vrea să salveze lumea. Eu vreau doar să salvez ceva bani...) Mai sună-mă cînd mai ai nevoie de o persoană sănătoasă și Întreagă cu care să vorbești, acum trebuie să explic drumul la Încărcătura Prețioasă. Okay, amice? Zamyatin vorbește o engleză stîlcită de dragul Prețioasei sale Încărcături. Wakefield n-a avut prea mult timp pentru a-și face prieteni. A avut Întîlniri rapide și extravagante, mii de cunoștințe, dar nu are decît o persoană pe care o poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
loc prin mulțime către bar și Îi spune barmanului, noul său prieten: — Înțeleg că un bar trebuie să aibă niște cotloane discrete pentru niscai acțiune pe furiș, dar ai habar ce se-ntîmplă acolo? Barmanul, bunul său prieten, se face rău: — Amice, nu știu de unde vii! Dar te afli În singurul bar din țară care nu are niște afurisite de camere video În budă. CÎțiva libertarieni fioroși Își pun jos paharele și dau din cap aprobator. Unul dintre ei arată cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fi și loc de vacanță. Oricum ai vrea să-i spui acestui loc, nu ne va invada nimeni. Granițele nu mai Înseamnă nimic În noua economie. — Ăsta e căcatul pe care vizionarii burselor vor să ni-l bage pe gît, amice. Același lucru care face granițele să dispară, le face și permeabile. Dacă nu mai există frontiere, Înseamnă că sîntem vulnerabili. Ce crezi că-i poate opri pe oameni să utilizeze propria noastră tehnologie Împotriva noastră? Redbone face harta să dispară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să-și scrie articolele. La naiba, nu pot nici măcar să-mi aud propriile gânduri, se plânse Sean McGee unui muncitor cu coadă de cal și cercel, care le amintea tuturor de Sean, cu excepția faptului că avea mușchi. — Îmi pare rău, amice, zise meșterul aplecându-se și lăsând să i se vadă doi centimetri dintr-o fesă, în ceea ce secretarele numeau decolteu pe fund. Dar ești ziarist, nu, n-ai nevoie să gândești. Voi oricum inventați tot. Se lucra de asemenea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
singur copilul. — Bună, tată. Ben coborî cu pas săltăreț și i se alătură în dezordonata cameră de zi. Cu inima cât un purice, Jack intui că n-aveau să urmeze obișnuitele douăzeci de întrebări, ci ceva mult mai spinos. — Salutare, amice. Jack arătă spre locul liber de lângă el, de pe canapeaua moale. — Cum o mai duci? Ochii negri strălucitori ai lui Ben, care semănau atât de mult cu ai maică-sii încât îi sfâșiau cândva inima lui Jack, îi întâlniră pe ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]