4,270 matches
-
confirmată prin determinarea conținutului de clor (%Cl găsit/calc.= 9,56/9,59) și prin metode spectrale Reacția de adiție a clorurilor acide la ciclul epoxi are loc în condiții blânde și necesită prezența catalizatorilor, trietilamină, piridină, săruri cuaternare de amoniu sau fosfoniu, eteri coroană. În absența catalizatorilor, reacția practic nu are loc. Sărurile cuaternare de amoniu s-au dovedit a fi mai eficiente, decât aminele terțiare (trietilamina, piridină). Pentru realizarea sintezei clorometil derivaților s-a ales bromura de tetrabutilamoniu (5
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
spectrale Reacția de adiție a clorurilor acide la ciclul epoxi are loc în condiții blânde și necesită prezența catalizatorilor, trietilamină, piridină, săruri cuaternare de amoniu sau fosfoniu, eteri coroană. În absența catalizatorilor, reacția practic nu are loc. Sărurile cuaternare de amoniu s-au dovedit a fi mai eficiente, decât aminele terțiare (trietilamina, piridină). Pentru realizarea sintezei clorometil derivaților s-a ales bromura de tetrabutilamoniu (5%). S-a constatat că randamentul reacției nu variază semnificativ la modificarea concentrației catalizatorului (între 2,5-10
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
micelii mici (Rh=8- 11 nm), cât și mari (Rh=22-51 nm). Creșterea conținutului de monomer cinamic determină formarea de micelii mari și relativ monodisperse (Rh=28 nm) . Reactivitatea mare a (4-vinilbenzil)cinamatului a permis copolimerizarea acestuia cu clorura de amoniu a trietil-(4-vinil benzilului) în izopropanol . în diverse rapoarte molare obținându-se copolimeri solubili în apa. Copolimerii obținuți, așa cum era de așteptat, formează filme din soluții apoase (10 %), care depuse pe PET și iradiate, devin insolubile în solvenți organici [300
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
secundare (pneumonie, bronhopneumonie), dezechilibrului acidobazic sever (respirația acidotică). Afectarea digestivă se manifestă prin grețuri în special matinale, vărsături, anorexie, simptome care pot duce la malnutriție. Alte manifestări particulare sunt fetorul uremic (halenă uriniferă a respirației, consecința eliminării prin salivă a amoniului) și gustul metalic. Sunt frecvente ulcerele peptice, HDS, hepatita virală B și C. Afectarea neurologică este manifestă prin AVC și encefalopatia uremică: insomnie, somnolență, tulburări de memorie și concentrare, anxietate, labilitate emoțională, depresie, dezorientare, confuzie, ocazinal halucinații. În absența tratamentului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu ocazia primului diagnostic pentru a ști o valoare bazală și a putea interpreta variațiile. Alte teste mai puțin uzuale, utile pentru evaluarea funcției hepatice restante și pentru formularea prognosticului, sunt: capacitatea de eliminare a galactozei, testul de toleranță la amoniu. Investigații imagistice și histologice Definița cirozei hepatice fiind în termeni anatomici, ideal diagnosticul ar trebui să fie bazat pe elemente anatomice și anume pe demonstrarea nodulilor dispersați în toată masa heaptică, a fibrozei și modificarea arhitecturii lobulare normale. Aceste elemente
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mari ale insulinemiei și glucagonemiei). Este frecvent asociat etiologiei virale C, alcoolice, hemocromatozei. Tratament: dietă, zinc, derivații de acid benzoic; biguanidele sunt contraindicate. 3. Tulburări ale metabolismului proteic. Ficatul este implicat în sinteza și degradarea proteinelor și aminoacizilor și detoxifierea amoniului prin formarea ureei și glutaminei (formă de transport non-toxică). În CH se produc mai multe tipuri de dereglări: a) scăderea sintezei proteinelor, la început fiind evidentă doar hipoalbuminemia cu scăderea progresivă a rezervelor, scăderea masei musculare; b) dezechilibru între aminoacizii
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prelungită este riscantă. La pacientul cu EH, se încearcă introducerea proteinelor vegetale care conțin mai puțină metionină și aminoacizi aromatici și sunt mai bine tolerate. - Antibioticele. Neomicina p.o. 4-6 g/zi, 5 zile, este foarte eficace în scăderea producerii amoniului intestinal. Se administrează cu precauție în insuficiența renală, iar în coma hepatică se administrează după lactuloză cu care se pare că acționează sinergic (pe diferite populații bacteriene). Metronidazolul p.o. (200 mgx4/zi) are efecte similare cu ale neomicinei, dar
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
nedigerabile la nivelul mucoasei intestinului subțire. Ajunsă în cec, lactuloza este divizată de bacteriile intestinale producându-se acid lactic, care modifică încărcătura osmotică, scade pHul, modifică flora intestinală (microorganismele care fermentează lactoza se dezvoltă, iar cele care sunt producătoare de amoniu, de tipul Bacteroides sunt suprimate). Doza de lactuloză trebuie ajustată astfel încât să se obțină două scaune moi acide; în medie se folosește o doză de 10-30 ml x 3/zi. Efectele adverse: diaree (uneori severă cu producerea hipopotasemiei, hipernatremiei, alcalozei
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
g/kcorp. - Necesitatea asigurării unui tranzit intestinal corespunzător este demonstrată de precipitarea EH de constipație și remiterea acesteia după normalizarea tranzitului. Se asigură prin clisme acide sau neutre (sulfat de Mg, lactuloză, lactilol). - Benzoatul de sodiu stimulează excreția urinară de amoniu și are eficacitate similară cu lactuloza. - Acceptorii de amoniu recomandați în EH sunt: - Multiglutin (amestec de glutamați de Na, K, Mg) în doză de 10 fiole/zi în perfuzie i.v.Ornitină-aspartat (9-12 g/zi) și ornitina - alfacetoglutarat (Ornicetil, 1f
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
demonstrată de precipitarea EH de constipație și remiterea acesteia după normalizarea tranzitului. Se asigură prin clisme acide sau neutre (sulfat de Mg, lactuloză, lactilol). - Benzoatul de sodiu stimulează excreția urinară de amoniu și are eficacitate similară cu lactuloza. - Acceptorii de amoniu recomandați în EH sunt: - Multiglutin (amestec de glutamați de Na, K, Mg) în doză de 10 fiole/zi în perfuzie i.v.Ornitină-aspartat (9-12 g/zi) și ornitina - alfacetoglutarat (Ornicetil, 1f = 5g; 4-8 f/zi) promovează preluarea amoniului din circulație
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Acceptorii de amoniu recomandați în EH sunt: - Multiglutin (amestec de glutamați de Na, K, Mg) în doză de 10 fiole/zi în perfuzie i.v.Ornitină-aspartat (9-12 g/zi) și ornitina - alfacetoglutarat (Ornicetil, 1f = 5g; 4-8 f/zi) promovează preluarea amoniului din circulație de către ficat, prin stimularea activității ciclului ureei și a sintezei de glutamină în special în mușchii scheletici. - Aspatofort 6-8 f/zi în perfuzie i.v. (1f = 10ml = 250mg acid aspartic + 125 mg B6). - Sorbitol-Arginină 1-2 flacoane/zi (1
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
f i.m. la 6-8 h; Calciu gluconat 1-2 f/zi i.v. lent; Carbazocromă (Adrenostazin, 1f = 1,5 mg) i.m. sau în perfuzie 1-3 f/zi. Măsuri de prevenire a encefalopatiei portale: îndepărtarea conținutului sanghin intestinal (sursă de amoniu, produși azotați) prin aspirație, irigarea stomacului cu soluții reci clorurosodice sau cu manitol, bicarbonate, clisme înalte cu lactuloză, administrare de Neomicină, Normix sau perfuzii cu Ornicetil. Posibilitățile terapeutice care se adresează hemoragiei variceale cuprind mai multe opțiuni, care trebuie folosite
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
abundente fosfolipide, se formează prin legarea restului fosfatidil la colină. Această structură conferă lecitinelor câteva proprietăți importante: - resturile acil nesaturate le fac foarte sensibile la procesul de peroxidare; - sarcina negativă a restului fosforil și sarcina pozitivă a grupării cuaternare de amoniu le conferă structură de amfioni (bipolară); - prezența resturilor acil hidrofobe și a sarcinilor electrice pozitivă și negativă le conferă caracter amfipatic și proprietăți tensioactive puternice. În apă lecitinele se dizolvă formând agregate numite micelii, alcătuite din două straturi lipidice; acest
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
unor urme neglijabile [105], adică să fie situați în afara zonei de nucleție și să fie formați dintr-un constituent abundent în urină. În practică se pot deci neglija urmele de apatită (fosfat tricalcic), de acid uric sau de urat de amoniu, situate în straturile concentrice sau la suprafața calculului. Urmele de oxalat nu sunt niciodată neglijabile, deoarece concentrația urinară obișnuită de oxalat este foarte slabă. Urmele de fosfat amoniaco-magnezian au întotdeauna semnificația unei litiaze infecțioase [105]. e) Utilizarea pe scară largă
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
constituenții minoritari. Pentru a se putea considera constituenții minoritari ca urme neglijabile, trebuie să nu fie găsiți în zona de nucleație și să fie formați dintr-un constituent care există normal în urină (fosfat de Ca, acid uric, urat de amoniu). Urmele de oxalat de calciu nu sunt neglijabile pentru că el se găsește în mod normal în concentrație foarte mică în urină (în medie 15-20 mg în 24 de ore). Principalii calculi micști, așa cum rezultă din aceleași cercetări, sunt: -acid uric
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
fi atât constituentul majoritar, cât și minoritar al calculilor micști. Din calculii de acid uric, 80% sunt micști și asociați oxalatului de calciu. Acidul uric constituie uneori nucleul calculilor de oxalat de calciu monohidrat [106]. În calculii micști, uratul de amoniu are deseori o poziție centrală și contribuie la asociația caracteristică a calculilor infecțioși (fosfatici n. n.) [106]. Există o mare diferență în ceea ce privește compoziția chimică a calculilor reno-ureterali, între copii și adulți, așa cum rezultă din toate statisticile publicate, ca și din cele
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de a se recunoaște factorii de risc litiazic pe baza unor noi examene de laborator îndrumate de observația clinică și de rezultatul examenului calculului. Cunoașterea compoziției calculilor a început în 1776 [162] cu identificarea acidului uric, apoi a uratului de amoniu de către farmacistul suedez Carl Wilhelm Scheele. Apoi, în mai puțin de 40 de ani, cea mai mare parte a moleculelor chimice constitutive ale calculilor au fost descoperite de medici, farmaciști și chimiști europeni [162]. Identificarea compoziției calculului prin metode adecvate
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
litiaza urinară devine predominant renală și ureterală, predominant litiază oxalică și are maximum de frecvență în mediul urban (fig. 9). În ceea ce privește compoziția chimică a calculilor vezicali primitivi, în majoritate ea a fost urică: pentru Thailanda în general urat acid de amoniu și oxalat de calciu monohidrat; pentru India în majoritate urați; pentru Cehoslovacia acid uric și mai puțin fosfați; în Sicilia în 1910 predomină calculii vezicali urici (între 1921-1937: 1093 cazuri și între 1962-1964 numai 48), aceleași constatări au fost făcute
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de calculi pe nucleu de acid uric, fie prin interferarea rolului inhibitor al acidului mucopolizaharidic prin uricurie crescută. Regimul alimentar bogat în protide, crește calciuria prin efectul acidificant al regimului carnat, efect asemănător cu acela al administrării de clorură de amoniu; în același timp crește și oxaluria . În 1975, Mugler a descris sindromul de litiază oxalocalcică cu hiperuricurie, hiperuricuria fiind rezultatul fie al unor excese de aport alimentar; al unei hiperproducții endogene de acid uric, când acidul uric este crescut și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cât și rezultatele administrării acestor medicamente în cadrul tratamentului medical al litiazei fosfatice. Bacteriile cu activitate ureazică secretă două enzime, o urează și o protează. Ureaza hidrolizează ureea în amoniac și bioxid de carbon și astfel, prin eliminarea de carbonați de amoniu liberi se produce o alcalinizare importantă a urinei, alcalinizare responsabilă de suprasaturarea urinei cu struvită; proteaza afectează pereții căii de excreție prin reacție inflamatorie. Pentru Wickham (citat de Faure G. și Sarramon J.P. ) acțiunea microbiană ar induce o polimerizare a
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
conținut care tinde chiar să crească atunci când se acidifiază urinile (p. 1545). Abundența amoniogenezei prin ureoliză, explică de ce uneori nu se obține modificarea pH-ului urinar prin medicație acidificantă, chiar cu cantități mari (5-6 g pe zi de clorură de amoniu (NH4Cl)). Dar, încercarea de acidificare atât prin lupta împotriva infecției urinare, cât și prin alimentație alcalinizantă, apare justificată , cu atât mai mult cu cât calciuria este normală sau uneori scăzută . În ceea ce privește antibioterapia, se cunoaște eficacitatea în general a penicilinelor și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cefalosporine), a tetraciclinelor, a nitrofurantoinului și a acidului nalidixic. Amoniogeneza, produsă prin ureoliză, prin activitatea germenilor ureazici, este atât de importantă, încât medicația acidificantă nu o neutralizează (de exemplu, chiar cu doza de 5-6 g pe zi de clorură de amoniu). Dar, în timp ce încercarea de acidificare a urinei cu clorură de amoniu nu aduce nici un prejudiciu, utilizarea administrării de acidificanți fosforați este absolut contraindicată, pentru că, prin excesul de fosfați în urină astfel produși cresc riscul de formare de calculi fosfatici (de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
prin ureoliză, prin activitatea germenilor ureazici, este atât de importantă, încât medicația acidificantă nu o neutralizează (de exemplu, chiar cu doza de 5-6 g pe zi de clorură de amoniu). Dar, în timp ce încercarea de acidificare a urinei cu clorură de amoniu nu aduce nici un prejudiciu, utilizarea administrării de acidificanți fosforați este absolut contraindicată, pentru că, prin excesul de fosfați în urină astfel produși cresc riscul de formare de calculi fosfatici (de calciu și amoniaco-magnezieni). Suprasaturarea urinilor cu fosfat amoniaco-magnezian este favorizată și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
acid ascorbic pe zi (la pacienți cu urină sterilă), în timp ce alți autori nu au obținut aceleași rezultate. Astfel, J. Thomas [89] afirmă că acidul ascorbic nu acidifică urina la bolnavii medulari cu urină sterilă. Numeroase publicații demonstrează eficacitatea clorurii de amoniu, pe baza unor date experimentale pe șoareci și pe pisici . Aceleași date experimentale arată că după 6 zile de tratament, excreția de clorură de amoniu crește și medicația devine ineficace. Pizarelli și Peacock afirmă că nitratul de amoniu și sulfatul
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
nu acidifică urina la bolnavii medulari cu urină sterilă. Numeroase publicații demonstrează eficacitatea clorurii de amoniu, pe baza unor date experimentale pe șoareci și pe pisici . Aceleași date experimentale arată că după 6 zile de tratament, excreția de clorură de amoniu crește și medicația devine ineficace. Pizarelli și Peacock afirmă că nitratul de amoniu și sulfatul de amoniu acidifică urina timp îndelungat (între 4,7 și 6,5 ani) la om, cu doze de 2-3 g per os, pe zi. Există
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]