1,063 matches
-
Normal că și înainte se mai întâmpla să facă asta, însă era diferit. Doar mă saluta: «Bună dimineața», «M-am întors» și apoi nu mai zicea nimic. Noi nu știam cât de deprimat era, cât îi era de greu cu amorțeala, durerea de cap, țiuitul din urechi. Oricâte explicații am fi primit, nu ne puteam da seama de adevărata lui suferință. Doar cel în cauză știe. Recent am început să simt cum e când ești bolnav. Sinceră să fiu, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai bine să dorm. Numai un pic să ațipesc și mă simt mai bine. Mă duc la un psihiatru, care îmi administrează un tratament pentru sindromul stresului post traumatic. Iau medicamente. Când le înghit, ochii mi se relaxează. În schimb, amorțeala e mai acută. Normal că are și efecte secundare. De aceea vreau să renunț. Vreau să fac un tratament naturist. Când mă urcam în metrou, mi se întâmpla adesea să mă ia cu leșin. Respirația mi se îngreuna. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mă trezeam, mă culcam iar și mă trezeam. Figura asta s-a repetat de câteva ori. Cât timp am fost internată și avem perfuziile, nu mi-a fost rău. Eram mai curând plină de energie. În seara aceea, senzația de amorțeală și de frig din mâini, respectiv din picioare a dispărut. A doua zi îmi era puțin cam rău. Atât. Am stat în spital două nopți, a treia m-au externat și mi-au spus că eram bine, că nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
spitalul Universității de Medicină și Stomatologie Tokio, unde am fost internată. Însă mi se repeta că nu aveam nimic. Mi se spunea că îmi era rău din cauza stomacului și mi se dădeau medicamente pentru digestie. I-am întrebat și de amorțeala aceea, dar nu au știut ce să-mi zică. Nu-mi vorbeau decât despre colinesterază. Nu eram în stare să muncesc deloc. Am demisionat de la firmă și am stat acasă o jumătate de an. Mi-au spus: «Nu îți da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
rebus, uite mamă, a Început secerișul. Tu care admirai altă dată și un fir de iarbă, ce ai acum? Mama renunțase și la rebus și se lăsase antrenată În discuție de fiica sa atât de dornică să o scoată din amorțeală. Chiar simțea un fel de letargie, oboseală, plictiseală, un amestec de mai multe stări, din care prin propria ei voință nu reușea să iasă. Hai, zâmbește măcar, uite ce zi frumoasă, ce contează că mergem pe culoar și stăm În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
avea acum nevoie ca să vă hotărîți să renunțați la toată nebunia asta? — O hartă cu stegulețe roșii și albastre, desfășurată pe o masă de campanie, zice Roja cu gîndul aiurea, ceva palpabil, care să fie viu, să ne scoată din amorțeală, să ne aducă cu picioarele pe pămînt, să ne scuture puțin, un cutremur, poate? — Ascultă, Tîrnăcop, zice Dendé, unde ai învățat să vorbești tu așa de elevat sau le dai drumul pe de rost ca un papagal care nu știe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dom’ Petrică? Țineți-vă pliscul, gata cu ordinele, și-a dat seama toată lumea cine sînteți, îi aruncă și Gulie o privire tăioasă lui Monte Cristo, căruia i se zbîrlește bărbița de ciudă. Și încă ceva, se trezește și Tîrnăcop din amorțeală, să vă fie clar că din locșorul ăsta n-o să plecați decît cu noi de gît, vrea să completeze, să nu vă faceți iluzii că la spartul distracției o s-o întindeți fiecare încotro o să aveți chef, se întoarce în direcția
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
poți să-ți faci o imagine corectă asupra unui eveniment la care n-ai fost martor ocular, zice. Sînt din ce în ce mai rău, începe să se gîndească Bătrînul, ridicîndu-se greoi din scaunul său cu rotile, dîndu-și seama că adormise îmbrăcat, simțind o amorțeală în tot trupul, făcînd cîțiva pași leneși în lungul holului, oprindu se în pragul sufrageriei. N-au fost în stare nici măcar să-și adune mizeriile înainte să plece, începe să adulmece aerul îmbîcsit al încăperii, să-și plimbe ochii peste
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de făcut... Spunând acestea, moș Dumitru a ieșit. Mergea să pună la cale treburi de taină... Omătul abia își mai trăgea sufletul, ascuns pe vreo margine de gârlă ferită de soare. În văzduh plutea mireasmă de pământ reavăn trezit din amorțeala iernii. Câte un colț de iarbă se ițea - cu fereală parcă - să vadă cum e vremea. Și vremea se arăta priincioasă. Primăvara se oprise doar să și înfoaie mantia străvezie pe culmea din zare... Nu mai era vreme de pierdut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Îl lăsase în urmă pe „Neil“, în oglinda din carte, pierdut undeva, dispărut într-o direcție imperceptibilă, spre un loc intangibil din adâncurile oglinzii fictive... Weber se trezi devreme, dintr-un somn agitat. Făcu un duș ca să se scuture de amorțeală, amintindu-și, cu o tresărire a conștiinței în timp ce apa fierbinte îl redeștepta, că mai făcuse unul în urmă cu doar câteva ore. Își pregăti un bol de cafea la filtrul care intra în dotările camerei, așezat, dintr-un motiv sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o trecere printr-o infinitate de lumi. Înfășurat ca un cocon, cu mâinile lipite de corp, fără putința de a le mișca după voie, fără putința de a-ți atinge fața ca să te scarpini. Nu ai putința să cercetezi această amorțeală, acest amestec de bine și de rău. E o liniște În neputința asta, care durează până ce revolta Îți biruie ființa și atunci probabil urli și adormi. Treci În somn plutind. Totul pare un continuum care te absoarbe nesătul. Simți ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și Hanț nu-i acasă. Bitancu, gâfâind, bolborosește Încet: „Îi moșu, mă, Hanț, Îi moșu’, mă copile, Îi moșu’, eu Îs mă, Bitancu, Văsălică”, și se afundă cu pași grei În zăpada de sub pădurea Proștiței, În drum către dealul Cheslerului, amorțeala Îi cuprinde mâinile și picioarele, mii de ace Îl Împung sub piele, dincolo de perdeaua de zăpadă care se așază, Încet, Încet, Încet, peste lume, păcurarii Îl așteaptă neclintiți lângă câinele mare și roșu care șade În ușa colibei și mârâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un cal și urmează mă, porunci Ștefan, luând căpăstrul din mâna lui Turculeț. Grăjdarii, plecându se, încercau să se depărteze din fața beizadelei, care astăzi părea mai înverșunat decât Breazu, dar nu fură lăsați. Ordinele scurte, țipate răstit, îi treziră din amorțeală. — Șaua mea, cea cu scări de argint și un macat turcesc. Legați mi-l de șa în spate. Hai repede... Șterge bine calul. Așa... Breazu se liniștise. Respira aproape normal. Smuci doar de două ori din cap când simți șaua
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
gestul. Este și asta o modalitate prin care poți uita ceea ce ai făcut. De undeva, lătratul scurt a unei mitraliere alungă cu răutate tăcerea înfășurată deasupra orașului. Fără să riște nici o mișcare în plus, mișcă iute degetele pentru a alunga amorțeala. Ninsoarea se întețește și aproape că nu mai vede nimic în ciuda faptului că analizează zona cu foarte mare atenție. Brusc, în centrul obiectivului prinde ceva mișcare, chiar lângă biserica masivă ce se detașează ca o uriașă pată neagră în fulguiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
isteric, se prăvale peste pieptul lui. Lovește cu ciocul de fier, orbindu-i ochii sufletului, lăsându-l într-un neant amar, golit de vise. "Smaranda! Smarandaaaa! Tresare scurt, cu un spasm al trupului, ce-i eliberează mintea torturată căzută în amorțeala profundă. Renunță la somn. Și seara aceasta, de altfel ca și în cele multe din urmă, în locul odihnei atât de necesare apar din nou coșmarurile. Bunăoară masa. Mâncarea pregătită în silă și servită așișderea degrab' îmbolnăvește. Nevasta ce crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
acupunctură, de qigong, de corpul energetic?... Ia să te văd cât ești de bine culturalizat! Am auzit despre o sectă care se numea cu gong la urmă, interzisă prin anii 90 de autoritățile comuniste de la Beijing, încuviință Bart trezit din amorțeală, ba am și scris pentru ziar câteva articole despre toate chinezăriile astea, dar nu am dat prea mare importanță. Este adevărat că pe atunci eram teafăr și sănătos, nu ca acum... Rău faci că nu dai importanță, îi luă Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
copii și, apucându-și cu un gest hotărât cârja sprijinită de pat, se grăbi să ajungă la ușă, străfulgerat de o idee care îi făcu inima să-i tresalte de mai multe ori și îl scoase din starea aceea de amorțeală care nu-i făcea deloc bine. * Arm era, într-adevăr, nemulțumită de purtarea lui Bart. Altceva spera ea, măcar înțelegere. Că era chiar supărat, nu realizase chiar din prima clipă, crezând că el se răsfață sau că dă glas tristeții
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
omul în boale. Duminică, fiind zi de târg, s-a dus Grigore Crețu la Lespezi ș-a plătit cinstit ovreicii datoria. Și cum a făcut așa n-a mai avut supărare. Omul care povestea era somnoros, dar, povestind, își alungase amorțeala. Pe sub pielea lipită de oase îi ieșeau vinele groase iar sub pleoape i se rotunjeau globii, ca la sfinții din icoane. Avea părul sărac, lipit de țeastă, iar ochii ca apa luată în pumn : nu li se vedea culoarea deși
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o Înmâneze Doctorului. Acesta o refuză, socotind-o Încă nefolositoare deorece mai era ceva de adăugat. „Ce anume...?” mârâi el oarecum calm. „Semnătura domnului inginer...E un martor, important și, confuziile nu mai pot fi interpretate...!” Tony pavone tresări din amorțeala În care hiberna. Auzindu-și numele rostit, Înțelese În ce Încurcătură vrea Doctorul să-l antreneze. Să refuze? Se putea ivi complicații; iar dacă semna polița, contribuia cu bună știință la ruinarea acestei familii...! Câteva momente stătu În expectativă, În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
indică adresa prietenei sale. Capul Îi vijâia permanent, iar În partea posterioară, creerul mic suporta mii de clopote ce dăngăneau tot mai amplificat...!! În ce privește restul organismului, sistemul muscular Începuse să trepideze să se umfle - săgetat fiind, Într’o stare de amorțeală lentă, În timp ce cavitatea bucală era total congestionată!! Carla Îl Întâmpină iritată. „Bețivul dracului, se putea altfel?” - apoi Îl mustră cu voce tare: „Iar ai băut...? Așa oare ne’am Înțeles noi azi de dimineață...? Băiete, am mai spus și o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se ajunse la o Înțelegere. Filatura de bumbac să procure bitumul necesar iar costructorul se obligă să aducă urgent zece mii metri de carton asfaltat, neapărat În câteva zile, să nu să strice vremea, care deja dădea semne de trezire din amorțeala verii...! Entuziasmat, Tony Pavone Îl contactă imediat pe Gică Popesu care Însă cu dezamăgire Îl informă. “Îmi pare rău...! La fabrica de carton asfaltat dela Ploiești, nu am nici un fel de relație...Nu vreau să te dezamăgesc dar, acest material
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ești arestat...!” Ultimul cuvânt răsună strident În Încăpere, multiplicat la scară fantomatică Înțelegând greu despre ce-i vorba. În momentul imediat următor se apropie temnicerul cu cătușele gata pregătite iar comisia formată din tinerii ofițeri, bulbucară ochii trezindu-i din amorțeala În care hibernau! Tony Pavone fu Învolburat Înr’o ușoară amețeală, fiind Însoțită de o neașteptată ridicare a gradelor de ferbințeală ce pentru moment fu azvârlit În ceață...! Câteva momente, rămase fără grai ne mai știind ce atitudine să adopte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gheață. Închise ochii strâns, strâns si îsi înclestă fălcile, ca să nu-i clănțăne dinții din gură. Deodată, o răceală ucigătoare, ca un giulgiu de gheață, simți că se lasă din tavan... Vroia să deschidă ochii, dar se temea... Lupta cu amorțeala si cu somnul de gheață, din care nu se putea trezi, simțind-o că-l învăluie. O pată de lumină de pe tavan, îl privi din întuneric... si, dispăru cu tot cu spaima morții întipărită pe chip. O durere cumplită îi strânse inima
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Amintiri halucinante... fierbințeli îi zguduiau tot trupul. Totul e învăluit în ceață cu umbre nedeslușite... -Doamne, ajută-mă!.. își zise el în somn. Fără să deschidă ochii, s-a ridicat încet în pat... apoi, s-a lăsat încet-încet, simțind o amorțeală între umeri. Nu-și putea aminti tot... doar, și-a șters ochii cu dosul palmelor, și a încercat să-și limpezească gândurile, să-și adune puterile. Tulburat de febră și delir, în mintea lui rătăcită nu mai rămăsese decât ceva
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sinucidă, iar restul, adică cei vii, să-și omoare timpul cu ignorarea adevărului. Dacă vreți - deși e taman o asociere citadină - e ca atunci când, într-un oraș (fără farmec bucolic) uitat de lume, toți cei rămași își duc zilele în amorțeală, ignorând continuu și doar aparent eventualitatea unui alt trai. Povestitorul ne spune cine e autorul crimei, după care își pune pușca la tâmplă, iar „atmosfera“, deducem, revine la „normal“. Cam romantic și demodat, veți spune, dar romanul are câteva pasaje
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]