3,527 matches
-
poziție în care durerea să fie mai suportabila), polakiurie 115 (senzația de urinare falsă, eliminând chiar o picătură de urină). Din cauza migrării unui calcul de obicei, mai mic se produce o hemoragie care va determina înroșirea urinii (hematurie). Pe langă anamneza și examenul urinii diagnosticul se pune și la echograf. Tratamentul constă în: consum de lichide 2-3 litri pe zi (apă plată), tratament contra durerii și sticlă cu apă caldă pe zona dureroasă. Dacă se elimină o piatră se poate completă
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
al sinusului venos fiecare conținând celule specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind în funcție de gravitatea acestora modalitatea de abord terapeutic: intervenție chirurgicală prompătă în bolile care pun în pericol viața pacientului, supraveghere la intervale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este considerată de prezența unor simptome și semne: evocatoare pentru o infecție: febră, frisoane, alterarea stării generale, hiperventilație, alterarea stării de conștiență sau mai puțin obișnuite pentru o infecție : hipotermie, insuficiență circulatorie acută, encefalopatie acută, sindrom hemoragipar, icter inexplicabil. II. Anamneza caută date relevante despre evenimente declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pacientului la prezentare trebuie să fie completă, chiar a mai fost efectuată anterior de un alt medic. Primul obiectiv al evaluării este stabilirea gravității sindromului febril, identificarea și rezolvarea urgențelor febrile. Al doilea obiectiv este stabilirea etiologiei și tratamentul adecvat. Anamneza Motivele internării sunt deseori nespecifice. Întrebările adresate pacientului sau anturajului acestuia trebuie sa precizeze debutul, durata, severitatea și evoluția simptomelor condițiile gazdei cu risc pentru evoluția severă a unor infecții: asplenie, boli hepatice cronice, infecție HIV, diabet, neoplazii comportamentele cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
severe pot fi: infecțiile tractului respirator superior, gripa, varicela, traumatisme anterioare, alterarea barierei cutanate prin plăgi profunde, arsuri, intervenții chirurgicale, leziuni de decubit, prezența corpilor străini precum dispozitivele intrauterine contraceptive, tampoane intravaginale, proteze valvulare sau articulare, etc. În final, reluând anamneza cu privire la istoricul sindromului febril, pot fi identificate manifestări neurologice, cutanate, algice, respiratorii, gastrointestinale sau genitourinare, care pot clarifica tabloul clinic al unor afecțiuni, deși inițial nu au fost semnalate ca motive de consult medical. Examenul clinic Examinarea pacientului trebuie să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
etiologiei infecțioase. Complexitatea și invazivitatea investigațiilor cresc progresiv, succesiunea acestor etape întrerupându-se când se clarifică diagnosticul. I. Confirmarea febrei prin supravegherea termometrizarii, utilizând mai multe termometre, măsurarea simultană a temperaturii corporale și a urinei II. Reexaminarea clinică și reluarea anamnezei III. Evaluarea de laborator: hemoleucograma cu formula leucocitară, VSH, proteina C reactivă, examenul de urină teste funcționale hepatice enzime musculare creatinină, electroliți, Fe, transferină, vitamina B12 electroforeza proteinelor serice, FR, ANA o VDRL, HIV, CMV, VEB Hemoculturi, uroculturi, culturi din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
inferior și lateral stâng; hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii la cca 2 cm; creastă zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă la palpare; chiaguri de sânge la inspecția fosei nazale stângi. Pe baza datelor oferite de anamneză și examenul obiectiv am conturat un diagnosticul de probabilitate de: „Fractură anterioară de complex zigomatic stâng, cu deplasare (fractură-disjuncție de malar stâng) - agresiune”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) înfundarea reliefului malar stâng, 2) punctele osoase dureroase și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
feței” relevă discontinuitate osoasă la rebordul orbitar inferior stâng treimea medie, la sutura frontomalară stângă și la creasta zigomatoalveolară stângă, cu voalarea ariei sinusului maxilar stâng (hemosinus). Consultul de specialitate oftalmologic nu obiectivează modificări posttraumatice ale acuității vizuale. Datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Fractură disjuncție de complex zigomatic stâng (agresiune)”. Deși diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și imagistice prezentate, este necesară trecerea în revistă a unor repere de diagnostic
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ascensionat cca 4 - 5 mm); discontinuitatea arcadei dentoalveolare la nivelul 3.7 - 3.8, cu mobilitate osoasă anormală a mandibulei la acest nivel; hematom mucoasa planșeului oral (jumătatea stângă, distală); tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv, diagnosticul de probabilitate este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) discontinuitatea osoasă la marginea bazilară a mandibulei, la nivelul unghiului stâng; 2) discontinuitatea arcadei
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de la marginea alveolară 3.7 - 3.8, coboară oblic spre posterior trecând prin alveola 3.8 (fața mezială) și ajunge până la marginea bazilară a mandibulei, pe care o întrerupe la nivelul unghiului stâng, cu deplasarea fragmentelor osoase. Astfel, datele din anamneză, examenul clinic și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este bine susținut de elementele clinice și radiografice prezentate, este necesară trecerea în revistă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
menton provoacă durere la nivelul condilului mandibular drept); devierea mentonului de partea dreaptă; ¾ inocluzie dentară frontală și ocluzie prematură distală dreaptă (1.7 - 1.8/4.7 - 4.8); limitarea dureroasă a mișcărilor de deschidere a gurii. Din elementele de anamneză și ale examenului obiectiv m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de mandibulă subcondiliană dreaptă (agresiune)”. Argumentele clinice pentru susținerea acestui diagnostic sunt: punct osos dureros pretragian drept și exacerbarea durerii la mișcările mandibulei sau prin manevra
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ce pleacă de la incizura sigmoidă dreaptă, coboară pe sub colul condilului mandibular și ajunge la marginea posterioară a ramului ascendent drept mandibular pe care o întrerupe în treimea medie, cu deplasarea fragmentelor osoase (bascularea condilului din cavitatea glenoidă). Astfel, datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea diagnosticului pozitiv de: „Fractură de mandibulă subcondiliană joasă dreaptă, cu deplasare (agresiune)”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este bine susținut de datele clinice și radiografice, este necesară discuția unor elemente de diagnostic diferențial: 1
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
baza rebordului alveolar superior și retrotuberozitar bilateral. mobilitate anormală a blocului alveolopalatin (spontană și la palpare - este secționat vomerul și septul nazal); tulburări de masticație. Examenul obiectiv general pe aparate și sisteme nu decelează alte aspecte patologice. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală joasă Le Fort I (accident rutier)”. Diagnosticul este susținut prin următoarele argumente clinice: existența traumatismului din antecedentele imediate; ¾ mobilitatea anormală
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
măsurare tensiune arterială, puls arterial. Radiografiile efectuate relevă o soluție de continuitate osoasă la nivelul maxilarelor, care interesează apertura piriformă, traversează pe deasupra apexurilor dentare fosa canină, creasta zigomatoalveolară, tuberozitatea maxilară și apofiza pterigoidă în treimea inferioară (bilateral). Datele obținute prin anamneză, examenul obiectiv local coroborate cu rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală joasă Le Fort I (cu fragment mobil = tip Prestat) accident rutier”. Deși diagnosticul pozitiv este evident și bine susținut, facem
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
marginilor orbitare inferioare; hipoestezie cutanată pe traiectul nervului infraorbitar bilateral. Examenul obiectiv general pe aparate și sisteme consemnează existența aparatelor gipsate la nivelul antebrațului drept și gambei drepte. TA = 160/90 mmHg iar AV = 100/min, ritmic. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local reiese că diagnosticul de probabilitate pentru afecțiunea de bază din cursul acestei internări este: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală mijlocie Le Fort II, cu retrudarea treimii medii a etajului mijlociu (accident rutier)”. Pentru precizarea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ale feței”; examenul computer tomografic (pentru segmentul cefalic) Explorarea imagistică menționată este necesară pentru a se preciza direcția și rapoartele liniilor de fractură și mai ales pentru aflarea gradului de dislocare a fragmentelor osoase. În cele din urmă, datele din anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare ne permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: 1. „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală mijlocie Le Fort II bilaterală, cu retrudarea treimii medii a etajului mijlociu al feței (accident rutier)”; 2. „Contuzie cerebrală minoră”; 3
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
masticație și deglutiție dureroase. creasta sublinguală dreaptă este proeminentă (acoperită cu depozite fibrinoase); limba este împinsă către partea stângă; Examenul general al pacientului relevă o stare alterată, septică (temperatura = 38șC, frisoane, agitație). Diagnosticul de probabilitate conturat pe baza datelor din anamneză și examenul obiectiv local este: „Supurație de spațiu fascial primar submandibular drept consecutivă parodontitei apicale acute supurate 4.6”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: tumefierea submandibulară dreaptă cu caractere inflamatorii acute (tumor, rubor, calor, dolor) și fluctuență la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
țintită reprezentată de: ortopantomografie; ¾ explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG). Ortopantomografia relevă la nivelul apexurilor 4.6 mici zone de radiotransparență, fiecare cu un contur flu. Hemoleucograma deceleză leucocitoză (16000 globule albe/L) cu granulocitoză (83%). Astfel, datele din anamneză, examenul clinic obiectiv (local și general) precum și rezultatele explorărilor complementare permit conturarea unui diagnostic pozitiv de: „Supurație de spațiu fascial primar submandibular drept consecutivă parodontitei apicale acute supurate 4.6”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este evident și bine susținut, facem și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
1.8, prin care se elimină secreție purulentă; resturi radiculare multiple; ¾ masticație și deglutiție dureroasă. Starea generală este septică (febră 38,2șC, agitație, dureri spontane la nivelul hemifaciesului drept exacerbate de palpare, care nu cedează la analgetice uzuale). Datele din anamneză și examenul obiectiv (local și general), permit conturarea unui diagnostic de probabilitate de: „Supurație de spațiu fascial primar infratemporal drept consecutivă extracției dentare 1.8 în puseu de parodontită apicală acută supurată”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: extracția
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
uree și creatinină serică, TGP, TGO, proteine totale); hemoculturi; înregistrare curbă febrilă, măsurare TA și PA. Ortopantomografia relevă aspect de alveolă postextracțională recentă 1.8, cu mici zone radiotransparente cu contururi flu periapical. Glicemia = 140 mg/dL. Din elementele de anamneză, examen obiectiv (local și general) și datele explorărilor complementare se formulează următorul diagnostic pozitiv: „Supurație de spațiu fascial primar infratemporal drept (compartiment pterigomandibular și pterigomaxilar) consecutivă extracției 1.8 în puseu de parodontită apicală acută supurată; Diabet zaharat noninsulinodependent compensat
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
fiind irecuperabil; mișcările mandibulei produc dureri vii la nivelul regiunii maseterine stângi. Din examenul obiectiv general pe aparate și sisteme, reținem: TA = 150/90 mmHg; AV = 100/min, ritmic; tșC = 38,5șC, frisoane, stare generală alterată, septică. Coroborarea elementelor din anamneză și examenul obiectiv (local și general) permite conturarea unui diagnostic de probabilitate de: „Supurație de spațiu fascial secundar maseterin stâng, consecutivă parodontitei apicale acute supurate 3.8”. Argumentele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) tumefacția cu caractere inflamatorii acute
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și creatinină serică, probe de disproteinemie hepatică, RA și inonograma). Ortopantomografia realizată relevă zone de osteoliză, de cca 3-4 mm fiecare, cu contururi flu, în jurul apexurilor dintelui 3.8. Hemoleucograma decelează 13000 leucocite/L cu 75% granulocite. Coroborarea datelor din anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare efectuate permite stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Supurație de spațiu fascial secundar maseterin stâng, consecutivă parodontitei apicale acute supurate 3.8”. Chiar dacă diagnosticul pozitiv este evident și bine susținut de elementele clinice, biologice și imagistice
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
halenă fetidă; Starea generală este gravă, toxico-septică (discordanță puls tahicardic și febră scăzută) cu dispnee polipnee superficială (toxică bulbară sau produsă de edemul limbii). Frecvența respiratorie este de 22 respirații/min, tșC = 37,4șC, AV = 120/min. Din elementele de anamneză și examenul obiectiv local, diagnosticul de probabilitate este: „Supurație difuză de planșeu bucal, consecutivă parodontitei apicale acute supurate 4.6”. Criteriile clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) tumefierea voluminoasă, difuză, indurată submentosubmandibulară bilaterală extinsă până în spatele gonionului (constituită într-
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]