2,089 matches
-
luat de mână și, îmbrățișați, uniți într-un sărut prelung, cu aceleași dorințe ca și în urmă cu câteva ore, am consumat, în înserarea care cuprindea camera, o altă partidă de dragoste, de uitare a noțiunii timpului și de fericire ancestrală... Pentru cină, rezervasem o masă la restaurantul Mercur din Saturn, care avea în program și un asamblu de dansuri țigănești din Chișinău. Am fost însoțiți de fiica mea și soțul ei, pe care i-am invitat să-mi cunoască prietena
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
pe lângă buric și s-a oprit undeva mai jos. Sfârcurile țâțelor împingeau cu putere în cămașa subțire din batist,sânii tari voiau să evadeze, să iasă la lumină, să fie mângâiați, sărutați, pipăiți și masați; se revoltau, își cereau drepturile ancestrale, uitate de prea multă abstinență. Nu credea, că acum după atâția ani de zile, să mai trăiască asemenea momente. Se bucura ca un copil care a primit cea mai râvnită jucărie. Ar fi vrut să-l ia în brațe și
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
Autorului Frumoasă fată cu miros de pâine, De fân cosit, în păr mărgăritare... Curg licurici în cale-ți pe cărare, Lud optimism imaculat spre mâine. Te văd arzând sub valuri de lumină, Viu, râul îți păstrează nepătată A tălpii urmă, ancestral săpată, În lut, pentru-anotimpul ce-o să vină. Curg mii de stropi gemând pe pielea-ți rece, Lumina lunii mângâind, lin, visul... În tine se ascunde necuprinsul A tot ce-i bun din vara care trece. Copil cu tentă de-a
FECIOARA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377454_a_378783]
-
aceea e bine să lăsăm credința noastră în limitele a ce înțelegem noi prin Dumnezeire. Și poate ar fi mai corect să credem într-o Dumnezeire, nu într-un Dumnezeu. A venit vremea să înțelegem că percepțiile noastre au limite ancestrale iar unele dintre ele, cum ar fi iubirea sau religia, ne au făcut rău nu numai nouă ci și spațiului temporal ocupat. Ce ar fi fost omul dacă nu ar fi fost limitat de aceste două percepții ? Fără iubire și
DUMNEZEIREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377513_a_378842]
-
lebede azurii plutind cu grjă de trubadur mută-ți degetele de frunze lin pe corzile animei tale și lacrimile de litere lasă-le să poleiască străzile minților noastre cu amintiri de mătase blândă coperta ta de staniol glazurat cu povești ancestrale învelită cu grijă de mamă e pielea trupului vorbelor ucise de gândul străin din nou adunate-ți sunt filele clipelor vieții într-un mănunchi de plasturi vii rănile tainiței inimii tale ca niște spărturi în zidul ne.ființei tălăzuind își
POEM HIERATIC XXX-LACRIMI DE LITERE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377557_a_378886]
-
Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Inima mamei I Avea băiatul mereu un dor de casă; Iubirea mamei îl aștepta cu mângâieri: Însă o clipă din ancestral rămasă Atingându-i pasul se prefăcea în ieri. Cum raiul revenirii năștea așteptarea Calul sub șa de dor i s-a uscat, Un gând rebel i-a întunecat cărarea Când mama îl vedea, de-acum, îmbrățișat. O,de-ar fi
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
pe care i l-a îngăduit diavolul a fost să poarte cu el un felinar care să-i lumnineze calea. Până în secolul al IX-lea, religia creștină se substituie vechilor ritualuri de pe teritoriul celtic, încercând de fapt să adapteze sărbătorile ancestrale fondului religios creștin. Data de 2 noiembrie devine Ziua Sufletelor, serbată tot cu focuri uriașe, parade și măști de îngeri sau diavoli. All Saints’ Day se mai numea și All-hallows sau all-hallowmans, iar în cele din urmă Halloween. Seara de dinaintea
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
roșu ca iubirea, de atâta iubire era atât de roșu! ... și păcatul era iubire, ... și, da ... tot prin iubire se iartă! După coborârea din Rai, tărâmul iubirii, tărâmul unde s-a săvârșit păcatul, de ,,visul de luceferi”, de dorul păcatului ancestral, trecând prin cele patru anotimpuri în căutarea-mi vreau anotimpul meu, păcatul! 14 mai 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378495_a_379824]
-
aceea e bine să lăsăm credința noastră în limitele a ce înțelegem noi prin Dumnezeire. Și poate ar fi mai corect să credem într-o Dumnezeire, nu într-un Dumnezeu. A venit vremea să înțelegem că percepțiile noastre au limite ancestrale iar unele dintre ele, cum ar fi iubirea sau religia, ne au făcut rău nu numai nouă ci și spațiului temporal ocupat. Ce ar fi fost omul dacă nu ar fi fost limitat de aceste două percepții ? Fără iubire și
DUMNEZEIREA ŞI OMUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378876_a_380205]
-
eternitatea răsăritul luminii reînviate purtând-o în slavă pe aripile lebedei în zenith. Fulgere și blestem în veci șerpilor slugile întunecatului balaur protectorul himerelor desfrânate și răului încarnat se încrâncenează confruntarea hidra își revendică dreptul la domnie rupe sigiliile blestemului ancestral ce-o înlănțuiau în adâncuri și dă șah luminii la regină se acutizează lupta între viață și moarte - greu de ghicit finalul. Destinele scânteilor ce strălucesc pe cer o clipită se scriu prin fapte: unele alegând strălucirea curată, dăruiesc lumină
SFÂRȘITUL CALVARULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378975_a_380304]
-
plăcere am ascultat albumul său «Lilicea vreariei» (Floarea iubirii)! Nu ascund că merg adesea la manifestările artistice ale armânilor, fie de ziua lor națională, pe 23 mai, fie la concerte și alte evenimente, cel mai important (să nu uităm tradițiile ancestrale de păstori, «picurari») fiind legat de venirea primăverii, la multe din ele fiind invitat de prietenii mei de la grupul de veterani «Boatsea (Vocea) Pindului»; din păcate, bunul Stila Beca s-a prăpădit, el era sufletul organizărilor și al mediatizării. De
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
se poate trăi fără să mănânci și să dormi, numai bucurându-te că a doua zi o vezi pe Ea, pe femeia pentru care trăiești, pe femeia prin care trăiești, femeia de care ești legat prin firele nevăzute ale iubiri ancestrale. Asemenea iubire o reții toată viața, trecerea timpului nu estompează nimic din puterea ei, te face să tresari de fiecare dată când te gândești la ea. Acum, după trecerea atâtor ani, mi-aș dori să știu că este sănătoasă, că
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea te- a învăluit într-un mister atât de incandescent încât frigea pământul sub noi de atâtea idei deslănțuite . Păcatul se lăsase ademenit de promisiunile unei chemări ancestrale și înverzit de frunzele sub care ne protejam se desfăta savurând din plăcerile viului despletit în nuanța atingerilor. Am visat, că iar vei veni și că de această dată nu vei mai pleca ,te ai scuzat privindu-mi ochii înlăcrimați
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
presupusa casă în care au locuit vrăjitoarele este încă - vremelnic, ce-i drept - în picioare. Probabil, această populație rommă ar mai fi supraviațuit nestingherită și astăzi, în acele locuințe insalubre, cu apă în curte, la cișmea. Dar nepăsarea și tihna ancestrală a rommilor a fost tulburată grav și iremediabil de amplul proces de sistematizare a pieței Cipariu. Primul semn, al schimbărilor majore care aveau să se producă, a fost dat de blocul turn, construit în partea sud-estică a pieței, după hala
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
drum de stele, La al eternității Împărat, Cu sufletul duce doruri grele. Dar binecuvântat este popor, Când duce comori prin val de vreme. Că-n conștiințe e nemuritor, Monstru Sacru al artei eterne. *Artiștii nu mor, doar schimbă locul misiunii ancestrale! 8.04.2016 Autor Maria Filipoiu Întrucât am avut privilegiu de a-l cunoaște pe „Meșterul Mircea (Iorgu Constantin) Albulescu", transmit compasiune și condoleanțe familiei îndoliate. Fie-i memoria veșnică! Referință Bibliografică: Călător pe drum de stele-in memoriam, Mircea Albulescu
CĂLĂTOR PE DRUM DE STELE-IN MEMORIAM, MIRCEA ALBULESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381944_a_383273]
-
trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea te- a învăluit într-un mister atât de incandescent încât frigea pământul sub noi de atâtea idei deslănțuite . Păcatul se lăsase ademenit de promisiunile unei chemări ancestrale și înverzit de frunzele sub care ne protejam se desfăta savurând din plăcerile viului despletit în nuanța atingerilor. Am visat, te ai scuzat . Alt păcat bănuit că se înfrunptă din bucuriile vieții. Sub mantia minții el circulă nevăzut ajutându-i
PĂCATUL CA FORMĂ A EXISTENŢEI UNIVERSALE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382004_a_383333]
-
moare. A Sa poveste de iubire, nicicând nu poate fi sfârșită. Că-n ea este dumnezeire care în vers curge grăbită. Omagii de gânduri sunt ninse, când raza-i străluce-n cuvinte. Poveștile Lui sunt rescrise pe caldarâmuri de morminte. În ancestrale idei plutesc, metafore îmbietoare ce-n gânduri de confrați înfloresc precum în zori, raze de Soare. Petale de gând pe hârtie las în amprente de cerneală. Condeiul așteaptă să scrie poveste de dor, ireală. Că-n har poetic e lumină
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
cel mai frumos și viteaz fecior!” Romanul este captivant, un roman care te ține lipit de el, având parcă o aură gotică care împletește și mult horror, mister și sexualitate dar o sexualitate lipsită de vulgaritate, plină de trăiri pământești, ancestrale, și pasiuni reale. În capitolul al II-lea tânărul vampir, continuă să lupte cot la cot cu Măria Sa, fiind căpitan (curajos și ...cu dragoste de pământul strămoșesc). Suferind numeroase pierderi dar câștigând bătălia, „voievodul reușise să alunge vrăjmașul dincolo de Dunăre
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
neascultarea celui dintâi om și a tuturor des¬cendenților săi. Și totuși, acest „blestem” dumnezeiesc al morții a fost înlăturat prin venirea Răscum¬părătorului. Cei care au călcat porunca lui Dumnezeu prin strămoșii lor, și sunt deci apăsați de „blestemul” ancestral, pot totuși să scape de el, dacă vor asculta, la rândul lor, de poruncile lui Dumnezeu, anume cele ale Legii vechi, validate prin cele ale Evangheliei și confințite prin Tainele Bisericii. Trupul, fiind pământ, se va întoarce în pământ, dar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
vezi/ mâine va fi reântâlnirea/” (Așteaptă-mă). În inima sa există un spațiu liber pe care l-ar oferi unei inimi pereche, dar „cer seriozitate maximă/ și fără risc seismic”(Anunț). Maria Cernegura, ca orice poet aspiră spre o iubire ancestrală, ea și el, „spre miezul nopții/ am devenit lumini pe cer”(Eu și el), ridicând-o până la cer și apoi scufundând-o în adâncul oceanului, pentru a umple întreg universul cu ei, deveniți un singur trup , “doi lujeri de liană
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
ales: ruga, libertatea, muzica, frumosul, colindul, cântarea, jocul, umorul, folclorul de a se regăsi în identitatea demnității sale ca Neam. Neamul se autodefinește prin tradițiile, datinile, obiceiurile ce înfloresc în faptele de spirit ale vremurilor, ale generațiilor, așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cetate Cu sfințiii din icoane și focul din balade Ne va chema țărâna din floare și din ape, Vom fi ocean de sunet, cu muntele aproape Ne vom zidi în piatră un testament solar, Vom reinvia ca vulturii din graalul ancestral. Trec zilele și veacuri, se stinge amintirea Cu rănile pe suflet , rămâne doar iubirea . Ne-or sfâșia furtuni, vom reveni din moarte Ca soarele în ziuă, ca stelele în noapte. Sămânța cea mirifică, un paloș de lumină Vom răsări ce-
REMEMBER de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379442_a_380771]
-
pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice ... XXVII. MAGDALENA ALBU - MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ȘI MITUL ANCESTRAL, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014. „Mie însă mi se pare că tot omul trebuie să aibă o credință sau cel puțin să o caute. Altfel, existența lui e deșartă, deșartă...” Anton Pavlovici Cehov
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
în adâncul și esența existenței pe pământ străbun. Căci paradisul acesta este plaiul nostru originar, este biserica unei liturghii cosmice, unde au loc nunțile cele de taină și de unde curg izvoarele vieții neamului... Când poetul se apropie de sufletul său ancestral din care izvorăsc harurile poeziei pure cu intenția de a ne descoperi frumusețile paradisului etnic românesc, se depășește pe sine, trece dincolo de arta poetică și cântă cu îngerii pământul în care se oglindește cerul desfăcut în focși aur.”( ibid. p.
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
întemeiat bravura și loialitatea pe demnitatea libertății, autoritatea neatârnării și spiritul continuității. El a trăit stăpân pe Moșia sa, în realul Tradiției, în har, în pilda cumpătării, în măsura jertfei, în cinste și dreptate, în iubire și iertare urcând înălțimi ancestrale de neatins. Neamul înfloritor din Carpați prin sufletul său mare, nu s-a plâns niciodată de greutăți, de amenințări, de invazii. Natura l-a slujit fidelă și credincioasă, înfrățindu-se. Cerul s-a pogorât pe pământul binecuvântat înmiresmându-i truda
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]