38,387 matches
-
onoare, cu un text destinat unei alte ocazii, Ana Blandiana). S-ar fi cuvenit, crede Cronicarul, ca titlul dezbaterii să fie Feminin versus Masculin, dat fiind că bărbații au fost excluși de la ea. Femeile sînt cele care fac bărbațior, în ancheta din Steaua, o opoziție cuviincioasă. Se putea, să admitem, și mai rău, dacă ne gîndim la militantele feministe care scot, încet-încet, căpșorul și la noi. * În CUVÎNTUL de pe octombrie, în binecunoscutu-i stil, vizibil de la titlu - Grafician sau taliban? - dl Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
se sprijină reciproc și nu știu să-și "vândă" peste hotare valorile culturale. Depărtării și înstrăinării spațiale îi corespunde și una preoțească. Cartea se încheie cu câteva Meditații pe urme hristice. De ce scrie Valeriu Anania? Aflăm din răspunsul la o anchetă publicată la mijlocul anilor '80: "N-am avut niciodată sentimentul că am să mor dacă nu voi scrie cutare pagină sau cutare operă. Aș crede însă că fără ele viața mea ar fi mai tristă; foarte tristă, vecină cu neîmplinirea." (p.
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
lanțul slăbiciunilor așa-numitelor toxiinfecții alimentare care găsesc de fiecare dată nepregătită poliția sanitară autohtonă. Încît au ajuns brînzoaicele și pateurile inamicul public numărul unu în România. Cu vreo lună în urmă, premierul Năstase a ordonat să se facă o anchetă în mijlocul nopții fiindcă se stinsese lumina pe Stadionul Giulești, în timpul unui meci internațional, punînd în primejdie obrazul națiunii. Cîte asemenea anchete s-au făcut însă în toiul nopții pentru rezolvarea unor probleme sociale mai presante decît un incident la un
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
inamicul public numărul unu în România. Cu vreo lună în urmă, premierul Năstase a ordonat să se facă o anchetă în mijlocul nopții fiindcă se stinsese lumina pe Stadionul Giulești, în timpul unui meci internațional, punînd în primejdie obrazul națiunii. Cîte asemenea anchete s-au făcut însă în toiul nopții pentru rezolvarea unor probleme sociale mai presante decît un incident la un meci de fotbal? Ochiurile sitei politicianului român se pare că sînt mult mai largi decît aceste probleme ale alegătorului. Știind că
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
foamei și a setei, împreună cu fiul lui Gherea, Alexandru, și el comunist. Acesta din urmă a fost ucis după un proces stalinist, în URSS, în 1938. Pătrășcanu va avea aceeași soartă în 1954, după ce a trecut prin cea mai îndelungată anchetă și proces politic din istoria comunismului mondial. A făcut parte din destule organisme de conducere ale Partidului Comunist din România, a fost chiar, în 1931, deputat cîteva zile (a fost, apoi, împreună cu ai săi, invalidat), a trecut prin mai multe
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
la Băneasa. Face o primă tentativă de sinucidere. De abia la sfîrșitul lui august 1948 e dus, împreună cu soția, și ea arestată, în casa lui de la Snagov. Rezoluția CC al PMR din iunie 1948 îl înfierase efectiv ca dușman. Începe ancheta care, deocamdată, e făcută, de conducerea de partid și pînă în 1950 Pătrășcanu trăiește cele mai grele momente ale vieții sale. De la sfîrșitul lui martie 1950 ia sfîrșit prima fază a anchetei sale, cea dirijată de CC al PMR. Din
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
iunie 1948 îl înfierase efectiv ca dușman. Începe ancheta care, deocamdată, e făcută, de conducerea de partid și pînă în 1950 Pătrășcanu trăiește cele mai grele momente ale vieții sale. De la sfîrșitul lui martie 1950 ia sfîrșit prima fază a anchetei sale, cea dirijată de CC al PMR. Din 1950 pînă în aprilie 1951 ancheta pare întreruptă. Belu Silber povestește, în memoriile sale, că atunci anchetatorii lăsau a se înțelege că lotul de arestați va fi eliberat. În iulie 1951 îi
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
conducerea de partid și pînă în 1950 Pătrășcanu trăiește cele mai grele momente ale vieții sale. De la sfîrșitul lui martie 1950 ia sfîrșit prima fază a anchetei sale, cea dirijată de CC al PMR. Din 1950 pînă în aprilie 1951 ancheta pare întreruptă. Belu Silber povestește, în memoriile sale, că atunci anchetatorii lăsau a se înțelege că lotul de arestați va fi eliberat. În iulie 1951 îi scrie lui Gheorghiu-Dej, relatîndu-i groaznicele condiții la care e supus (ancheta fusese preluată de
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
în aprilie 1951 ancheta pare întreruptă. Belu Silber povestește, în memoriile sale, că atunci anchetatorii lăsau a se înțelege că lotul de arestați va fi eliberat. În iulie 1951 îi scrie lui Gheorghiu-Dej, relatîndu-i groaznicele condiții la care e supus (ancheta fusese preluată de SSI). Exasperat, face patru tentative de sinucidere. Degeaba. Gheorghiu-Dej și cei din preajma sa (mai ales Chișinevschi) nu renunță la ideea de a i se organiza un proces public de felul celor ale lui Slansky, Rajk, Kostov și
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
ideea de a i se organiza un proces public de felul celor ale lui Slansky, Rajk, Kostov și alții asemenea. Dar, culmea, anchetatorii nu izbutesc să detecteze acuzații care să îndrituiască un astfel de proces. În consecință, bîjbîind, continuă o anchetă epuizantă, tot căutînd probe concludente. Și, totuși, nu le găsesc. E acuzat, în fals, de deținere de valută. Se demonstrează că banii erau ai surorii Lenei Constante. I se impută antisovietismul, ceea ce era, atunci, foarte grav. Și chiar că a
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Lenei Constante. I se impută antisovietismul, ceea ce era, atunci, foarte grav. Și chiar că a sabotat prelungirea legii criminalilor de război, ceea ce putea fi interpretat iar ca antisovietism. Era un început de adunare de probe. Încă insuficiente. Dar în 1951 ancheta e preluată de Securitate. Gheorghiu-Dej, încă invidios, nu-i putea ierta lui Pătrășcanu popularitatea de care s-a bucurat din august 1944 pînă la arestare, în 1948. Această vrajbă de troglodit îi va fi fatală lui Pătrășcanu, care îi va
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
popularitatea de care s-a bucurat din august 1944 pînă la arestare, în 1948. Această vrajbă de troglodit îi va fi fatală lui Pătrășcanu, care îi va aduce, finalmente, moartea prin împușcare. Deocamdată, în iulie 1951 trimite, prin organele de anchetă, o scrisoare secretarului general, adică inamicului său de moarte, în care relatează, după trei ani și trei luni de la arestare, insignifianța acuzațiilor ce i se aduc, argumentînd, pe larg, nevinovăția lui. Dar tot ce suferise pînă atunci în anchetă (dăduse
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
de anchetă, o scrisoare secretarului general, adică inamicului său de moarte, în care relatează, după trei ani și trei luni de la arestare, insignifianța acuzațiilor ce i se aduc, argumentînd, pe larg, nevinovăția lui. Dar tot ce suferise pînă atunci în anchetă (dăduse 250 de declarații, cele mai multe noaptea) erau floare la ureche. În septembrie 1952, un maniac dezumanizat, Șoltuțiu, preia conducerea anchetei, îndeaproape controlat și dirijat de consilierul sovietic Mihailov. În toamna lui 1952 acest cîinos și zelos Șoltuțiu întocmește un plan
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
de la arestare, insignifianța acuzațiilor ce i se aduc, argumentînd, pe larg, nevinovăția lui. Dar tot ce suferise pînă atunci în anchetă (dăduse 250 de declarații, cele mai multe noaptea) erau floare la ureche. În septembrie 1952, un maniac dezumanizat, Șoltuțiu, preia conducerea anchetei, îndeaproape controlat și dirijat de consilierul sovietic Mihailov. În toamna lui 1952 acest cîinos și zelos Șoltuțiu întocmește un plan al anchetei care urmărea să dovedească faptul că Pătrășcanu, împreună cu banda sa contrarevoluționară, a făcut parte din agentura serviciilor de
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
250 de declarații, cele mai multe noaptea) erau floare la ureche. În septembrie 1952, un maniac dezumanizat, Șoltuțiu, preia conducerea anchetei, îndeaproape controlat și dirijat de consilierul sovietic Mihailov. În toamna lui 1952 acest cîinos și zelos Șoltuțiu întocmește un plan al anchetei care urmărea să dovedească faptul că Pătrășcanu, împreună cu banda sa contrarevoluționară, a făcut parte din agentura serviciilor de spionaj anglo-americane, a dus activitate complotistă și antistatală, și-a trădat patria (tentativa sa de a fugi în străinătate cînd a participat
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
și-a trădat patria (tentativa sa de a fugi în străinătate cînd a participat ca delegat la Conferința internațională a juriștilor de la Bruxelles din 1948), a dus o activitate dușmănoasă și a avut legături cu dușmanii. De atunci încolo întreaga anchetă urmărea să dea substanță acestor acuzații. Șoltuțiu s-a slujit, aici, de scenariul rocambolesc alcătuit de Belu Silber, care n-a mai putut suporta condițiile anchetei. Dar el, a mărturisit în memorii, era încredințat că Pătrășcanu, cunoscîndu-l bine, nu va
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
dus o activitate dușmănoasă și a avut legături cu dușmanii. De atunci încolo întreaga anchetă urmărea să dea substanță acestor acuzații. Șoltuțiu s-a slujit, aici, de scenariul rocambolesc alcătuit de Belu Silber, care n-a mai putut suporta condițiile anchetei. Dar el, a mărturisit în memorii, era încredințat că Pătrășcanu, cunoscîndu-l bine, nu va recunoaște nimic din aceste inventate acuzații și procesul nu va avea loc. Eroare. Gheorghiu-Dej și, prin el, Chișinevschi, vegheau atent mersul anchetei și pe documente s-
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
mai putut suporta condițiile anchetei. Dar el, a mărturisit în memorii, era încredințat că Pătrășcanu, cunoscîndu-l bine, nu va recunoaște nimic din aceste inventate acuzații și procesul nu va avea loc. Eroare. Gheorghiu-Dej și, prin el, Chișinevschi, vegheau atent mersul anchetei și pe documente s-au găsit însemnări ale lor care indicau pista pe care trebuie să o urmeze investigația. Și ele vizau, toate, uciderea lui Pătrășcanu. Șoltuțiu și alții au avut ideea de a introduce în lotul Pătrășcanu și pe
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
bolnav psihic și de la care se putea obține orice se voia. Lanțul se strîngea. Lui Pătrășcanu, pe lîngă celelalte învinuiri amintite, i se adăuga și aceasta. E probabil că Pătrășcanu nu a fost bătut nici în această fază, finală, a anchetei. Dar Koffler, deși bolnav psihic, a fost crunt maltratat. I s-a smuls părul din cap, ca și Lenei Constante, a cărei singură vină era că fusese amanta lui Pătrășcanu, tot așa cum Hary Brauner a fost amantul soției lui Pătrășcanu
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Gheorghiu-Dej ținea, totuși, morțiș, ca procesul Pătrășcanu să aibe loc. Se apreciază că Miron Constantinescu, aflat la Moscova în vizită oficială, a luat, pentru proces, agrementul lui Malenkov, pe atunci secretar general al PCUS. Mai ales că, în ultima fază, ancheta a fost diriguită de consilierii sovietici. În ședința Biroului Politic din 14 martie 1954 a fost adoptată decizia procesului Pătrășcanu. Implicații au fost pregătiți, promițîndu-li-se că dacă declară, la proces, cum au fost instruiți vor fi, repede, achitați și eliberați
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
își împlinise odiosul țel, ucigînd un fost și posibil viitor rival politic. Întreagă această dramă este evocată, cu mare forță, de d-na Lavinia Betea. A cheltuit, pentru asta, imensă energie, studiind, prob, vrafuri de dosare, mii de declarații la anchetă și documentele din 1968 cînd Ceaușescu a inițiat farsa reabilitării lui Pătrășcanu. Pe toate le-a confruntat și analizat, ca un remarcabil cercetător, oferindu-ne o carte-document, scrisă bine, de aceea citindu-se fără a o putea lăsa din mînă
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
fost deajuns, pentru anchetatorii în procesul Pătrășcanu, să-l ia în vizor pe Golopenția și să-l aresteze. Cînd a fost arestat, în 1948, Pătrășcanu, nu le era limpede deloc anchetatorilor ce acuzații i se vor aduce. Procesul (de fapt ancheta procesului) a durat pînă în 1954 și a parcurs diferite etape, mereu echivoce. Era însă suficient că Gheorghiu-Dej îl detesta acut pe Pătrășcanu, socotindu-l dușman al clasei muncitoare și spion. Realitatea era și că Pătrășcanu și anturajul său (mai
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
că înainte de a fi comunist este român. Lațul s-a tot strîns și, în 1948, Pătrășcanu a fost mai întîi pus sub regim de arest la domiciliu și, apoi, transferat la închisoare. Dar nu se adoptase o atitudine rezolută și ancheta era cînd condusă de organismele PCR, cînd de cele ale Securității. Ba chiar, cum mărturisește Belu Silber în memoriile sale, Dumitru Coliu, din partea Comisiei de Control a PCR i-a comunciat că ancheta s-a terminat și că, în curînd
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
nu se adoptase o atitudine rezolută și ancheta era cînd condusă de organismele PCR, cînd de cele ale Securității. Ba chiar, cum mărturisește Belu Silber în memoriile sale, Dumitru Coliu, din partea Comisiei de Control a PCR i-a comunciat că ancheta s-a terminat și că, în curînd, va fi eliberat. Dar Gheorghiu-Dej a fost perseverent și, obținînd acordul conducerii PCUS, a lui Stalin personal, ancheta a fost reluată și mai dur, sub îndrumarea consilierului sovietic de pe lîngă Ministerul de Interne
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
în memoriile sale, Dumitru Coliu, din partea Comisiei de Control a PCR i-a comunciat că ancheta s-a terminat și că, în curînd, va fi eliberat. Dar Gheorghiu-Dej a fost perseverent și, obținînd acordul conducerii PCUS, a lui Stalin personal, ancheta a fost reluată și mai dur, sub îndrumarea consilierului sovietic de pe lîngă Ministerul de Interne și a sălbaticului anchetator Soltuțiu care bătea pînă la desfigurare pe anchetați. Curios că acest Soltuțiu, în 1968, cînd Ceaușescu, din interese personale, l-a
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]