3,154 matches
-
El recurge la hermeneutica lui Hans-Georg Gadamer, dublată de comentariile epistemologului american Michael Polanyi. Rezultanta acestor doi vectori, care vădesc o nebănuită convergență hermeneutică, este o pledoarie inteligentă și persuasivă pentru întoarcerea la surse. Obsesia rădăcinilor atestă radicalitatea Ortodoxiei. Fără ancorarea dialogului cu lumea în sânul marii tradiții dogmatice a Bisericii, fără restaurarea demnității alegoriei în lectura Scripturilor sfinte și, mai ales, fără experiența liturgică a tainei bunătății și iubirii lui Dumnezeu, izvoarele teologiei seacă ori se înfundă. Inteligența profetică cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
transparenței eshatologice a corporalității, inserția senzualismului în locul figurației hieratice, dispariția anonimatului și revendicările auctorialității), care pregătește iconoclasmul postmedieval. Cunoașterea filozofică se rescrie din perspectiva autofondării metafizice a subiectului (Descartes), prin conferirea atributelor tari cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres. Cu o sagace remarcă a lui Constantin Noica, „Modernii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
încadrare este aceea că, atunci când însușirile sunt descrise în termeni pozitivi, apar asociații de stimuli favorabili. În minte sunt mai pregnante experiențe, episoade, imagini și informații favorabile obiectului aprecierii, care se transformă în judecăți favorabile. Foarte apropiat încadrării este efectul ancorării, prin care se înțelege că, în judecățile noastre apreciative, contează și punctul de referință de la care pornim. S-a constatat experimental că, de pildă, chiar agenți de vânzări imobiliare au fost semnificativ influențați în negocierea prețurilor la cumpărarea de case
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a fost dovedită și de următorul experiment (Plous, 1989). La aproape 1.500 de studenți (din SUA) li s-a cerut să estimeze probabilitatea unui război nuclear. Înainte de a realiza respectiva estimare, un lot de subiecți a fost expus unei ancorări mai scăzute, solicitându-li-se să spună dacă șansa izbucnirii războiului este mai mică sau mai mare de 1%, un alt lot, la o ancorare ridicată - șansa mai mică sau mai mare de 90% -, iar al treilea lot nu a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
război nuclear. Înainte de a realiza respectiva estimare, un lot de subiecți a fost expus unei ancorări mai scăzute, solicitându-li-se să spună dacă șansa izbucnirii războiului este mai mică sau mai mare de 1%, un alt lot, la o ancorare ridicată - șansa mai mică sau mai mare de 90% -, iar al treilea lot nu a primit nici o ancorare. Subiecții au fost rugați apoi să estimeze individual șansele exacte de izbucnire a unui război nuclear între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
solicitându-li-se să spună dacă șansa izbucnirii războiului este mai mică sau mai mare de 1%, un alt lot, la o ancorare ridicată - șansa mai mică sau mai mare de 90% -, iar al treilea lot nu a primit nici o ancorare. Subiecții au fost rugați apoi să estimeze individual șansele exacte de izbucnire a unui război nuclear între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cei ancorați mai jos au estimat șansele la 10,1%, cei cu ancorare ridicată - la 25,7%, iar cei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
treilea lot nu a primit nici o ancorare. Subiecții au fost rugați apoi să estimeze individual șansele exacte de izbucnire a unui război nuclear între Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cei ancorați mai jos au estimat șansele la 10,1%, cei cu ancorare ridicată - la 25,7%, iar cei neancorați - la 19,1%. Efectul punctului de referință de pornire este evident. Se pare că, odată stabilite niște puncte de ancorare în legătură cu o problemă discutată, estimările oamenilor tind să fie legate de ele, deși
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Sovietică. Cei ancorați mai jos au estimat șansele la 10,1%, cei cu ancorare ridicată - la 25,7%, iar cei neancorați - la 19,1%. Efectul punctului de referință de pornire este evident. Se pare că, odată stabilite niște puncte de ancorare în legătură cu o problemă discutată, estimările oamenilor tind să fie legate de ele, deși, judecând „la rece”, informațiile și aprecierile n-ar trebui să aibă impact asupra judecăților ulterioare. Ancorările încurajează aplicarea principiului minimului efort de gândire, dar, după cum vedem, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pornire este evident. Se pare că, odată stabilite niște puncte de ancorare în legătură cu o problemă discutată, estimările oamenilor tind să fie legate de ele, deși, judecând „la rece”, informațiile și aprecierile n-ar trebui să aibă impact asupra judecăților ulterioare. Ancorările încurajează aplicarea principiului minimului efort de gândire, dar, după cum vedem, în acest caz, principiul respectiv conduce la costuri cognitive (erori). Cercetările au evidențiat că și mecanismele simulării mentale, desfășurându-se după tendința minimului efort, constituie potențiale surse de eroare în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în principal, de caracterul ei selectiv -, ci și la cel al percepției, al procesării și interpretării informației ce se culege, prin intermediul chestionarului, în cadrul anchetei. O serie de mecanisme și erori specifice de acest gen (efectul falsului consens, efectul încadrării, efectul ancorării, simularea mentală, falsa diferență de șanse) au fost expuse în secțiunea dedicată erorilor cunoașterii comune din primul capitol. Aici vom semnala doar importanța ideii mai generale conform căreia subiectul are propria perspectivă asupra problemelor puse în discuție prin chestionare, el
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
resurselor logistice Managementul operațional al resurselor logistice − alegerea structurilor; − instrumente strategice. − decizia delegarea; − descrierea funcțiilor; − coordonarea proiectelor; − analiza nevoilor de formare. Plecând de la definiția managementului, este de la sine înțeles că acesta se adresează factorului uman care este fundamental (mobilizarea energiilor, ancorarea în munca de zi cu zi, comunicarea etc.). Este așa numitul "management al resurselor umane", dar el nu se limitează doar la "cadrul uman". Aceste două categorii, managementul resurselor umane și managementul resurselor logistice, desi distincte, sunt indisociabile, una fără
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor tehnocratice, al circularelor care conțin reformele ce trebuie puse în practică. Ca urmare a acestui fapt, procesul este deseori neglijat: actorii implicați nu sunt consultați, adaptarea la context este inexistentă și posibilitatea reală de ancorare în timp a schimbării se dovedeste extrem de redusă. f) Fragilitatea în termeni structurali. • Compartimentarea serviciilor În mediul public există două tipuri de compartimentare: * prima compartimentare se întâlnește frecvent în marile organizații divizate, ale căror entități interne sunt aproape în totalitate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
235 Bibliografie / 237 Cuvânt înainte Laurent Bazin și Monique Selim Oricare ar fi concepțiile pe care le avem despre efectele globalizării, nu putem să nu constatăm că aceasta antrenează valuri de transformări sociale și politice importante. Modurile de exercitare, de ancorare și de definire ale puterii sunt astfel profund afectate. Această reconfigurare a scenelor de actualizare a puterii și a ierarhizărilor se citește în cadrul evoluțiilor economice. Pornind de la această observație comună și încercând să prezinte unele dintre repercusiunile sale asupra antropologiei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări și care invita concomitent la adoptarea unor puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-a tradus în câmpul antropologiei prin curente contradictorii, cel dintâi fiind o anumită refulare a dimensiunii economice a fenomenelor spre o lipsă de demnitate epistemică improprie unui academism cu frontiere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis, ele invită la confruntarea noilor practici de gestiune, marcate de fragmentare, periferizare și eliminare progresivă, cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între două orientări posibile în repunerea în cauză a raporturilor dintre muncă și producerea legăturii sociale. Cea dintâi se referă la partizanii dezvoltării liberale a pieței mondiale: tendința acestora este să caute elemente pentru cauza lor în reflecțiile actuale asupra ancorării istorice punctuale a centralității muncii în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință în viziunile prospective în care precaritatea devine norma dominantă. La un alt nivel, care nu mai este utilitarist, ci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
definitiv pierdute. Prin urmare, dacă întreprinderea poate fi propusă drept câmp de investigație antropologică, este importantă clarificarea amestecurilor și confuziilor de sens, a conceptelor și obiectivelor cunoașterii care ies la lumină actualmente, într-o literatură din ce în ce mai prolifică. Două nivele de ancorare a cuvântului "cultură" trebuie să fie înainte de toate distinse schematic, deși ele se situează, pe de o parte într-o omotetie intelectuală și, pe de alta, ocupă deja poziții inversate în termeni de "investiție ideologică" pe termen scurt sau lung
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activitate sau al altuia. Când avem de-a face cu acest gen de festivități, poate fi stabilită o legătură între interiorul și exteriorul întreprinderii prin postularea unei continuități culturale. A studia riturile în industrie înseamnă, pentru Noëlle Gérôme, a demonstra ancorarea populară a culturii muncitorești care se manifestă și în întreprinderi. Ancorare populară, așadar, prin opoziție cu o cultură dominantă pe care o posedă structurile superioare ale întreprinderii: direcția, cadrele. Problema unei etnologii care să rămână atașată de recenzarea "tradițiilor populare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gen de festivități, poate fi stabilită o legătură între interiorul și exteriorul întreprinderii prin postularea unei continuități culturale. A studia riturile în industrie înseamnă, pentru Noëlle Gérôme, a demonstra ancorarea populară a culturii muncitorești care se manifestă și în întreprinderi. Ancorare populară, așadar, prin opoziție cu o cultură dominantă pe care o posedă structurile superioare ale întreprinderii: direcția, cadrele. Problema unei etnologii care să rămână atașată de recenzarea "tradițiilor populare" este tocmai de a discerne ce înseamnă "popular", de a transforma
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale precum ritul sau decodajul reprezentărilor și simbolurilor, în cele din urmă. Aceste trei mișcări, care se suprapun nemijlocit, urmează aceeași dorință de a indica o ancorare disciplinară incontestabilă și de a evidenția permanența unui nucleu științific care pare a ieși intact din zdruncinarea vechilor certitudini epistemologice. Se pare însă că nu este necesară întoarcerea la fascinația pentru termenul de etnografie. Reapariția acestuia caracterizează de altfel atât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de o importanță majoră să se urmărească reconstituirea manierelor în care actorii se învestesc, se retrag sau se proiectează în pluralitatea raporturilor sociale, trimițând la o multitudine de locuri concrete sau imaginate, elaborate într-o logică de aprofundare a unei ancorări locale și, simultan, de poziționare într-o lume în permanentă evoluție. Abordate astfel, cartierele urbane sunt unul din locurile legitime de la care trebuie să înceapă studierea fenomenelor industriale, luate în sens global. Centrarea atenției în același timp asupra spațiului urban
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și Banca Mondială, firme transnaționale). Schemele care structurează și fortifică opoziția față de piața globală se conformează acestui cuvânt de ordine invocat în ideea unei dezvoltări locale și exhibând trei fațete revendicative principale, mai mult sau mai puțin întrepătrunse, anume democrația, ancorarea locală, conservarea mediului și a naturii. Aceste largi ansambluri ar merita fără îndoială o analiză aprofundată și atentă. Fără a pretinde acest lucru, vom avansa aici doar unele remarci de ordin general. Înainte de toate, ele vin în continuitatea importanței tot
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ea ne relevează adevărurile exemplare din trecut, pe care tot ea, le reactualizează În prezent. Memoria stă, deci, la baza culturii unui popor, iar cultura devine mijlocul de supraviețuire. În al doilea rând, mântuirea spirituală individuală nu e posibilă fără ancorarea noastră În „realul” din noi, În „centrul” nostru, fără efortul nostru de a birui toate formele de condiționare (filosofice, sociale, politice, istorice etc.) dobândind astfel libertatea, Înțeleasă ca disponibilitatea, deschidere spirituală mereu creativă. <reflist> BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 1. Alexandrescu Sorin: Dialectica
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fantastică Fantasticul bulversează realitatea desființând barierele dintre aceasta și vis, dintre lumea aparențelor și universul ambiguu și fascinant al unei suprarealități. Putem afirma că în povestirile fantastice există o bază realistă fantastică și chiar și poveștile au un punct de ancorare în real, de vreme ce irealul se definește doar „prin opoziția sa cu planul real”<footnote id=”10”> <Brooke Rose Christine în Maria Cap-Bun, , Între absurd și fantastic - Incursiuni în apele mirajului, Editura Paralela 45, 2001, p. 50./footnote>, iar specificul narațiunii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]