2,199 matches
-
populară română, București, 1904; Pentru toți copiii, București, 1904; Lămuriri asupra literaturii române culte și populare, București, 1906; Versificațiunea română și originea ei, București, 1906; Ce poate lenevia, București, 1908; Fete de azi, I-II, București, 1908; Mireasa, București, 1908; Anecdote nouă, București, 1909; Scriitori vechi, București, 1909; Anecdote marinate, București, [1911]; Teatru de familie, București, 1912; Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor, București, 1914; Anecdote cu minuni, București, 1918; Anecdote cu noroc, București, 1918; Sar
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
1904; Lămuriri asupra literaturii române culte și populare, București, 1906; Versificațiunea română și originea ei, București, 1906; Ce poate lenevia, București, 1908; Fete de azi, I-II, București, 1908; Mireasa, București, 1908; Anecdote nouă, București, 1909; Scriitori vechi, București, 1909; Anecdote marinate, București, [1911]; Teatru de familie, București, 1912; Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor, București, 1914; Anecdote cu minuni, București, 1918; Anecdote cu noroc, București, 1918; Sar și Ionel, București, 1920; Mă-nșală, București, 1921; Curcanii
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Fete de azi, I-II, București, 1908; Mireasa, București, 1908; Anecdote nouă, București, 1909; Scriitori vechi, București, 1909; Anecdote marinate, București, [1911]; Teatru de familie, București, 1912; Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor, București, 1914; Anecdote cu minuni, București, 1918; Anecdote cu noroc, București, 1918; Sar și Ionel, București, 1920; Mă-nșală, București, 1921; Curcanii, ed. 2, București, 1922; Din joc de cărți, București, 1925; Amintiri despre Ion Creangă, București, [1927]; Neamul nostru, București, [1927]; Început de
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
București, 1908; Mireasa, București, 1908; Anecdote nouă, București, 1909; Scriitori vechi, București, 1909; Anecdote marinate, București, [1911]; Teatru de familie, București, 1912; Miorița și călușarii. Urme de la daci și alte studii de folklor, București, 1914; Anecdote cu minuni, București, 1918; Anecdote cu noroc, București, 1918; Sar și Ionel, București, 1920; Mă-nșală, București, 1921; Curcanii, ed. 2, București, 1922; Din joc de cărți, București, 1925; Amintiri despre Ion Creangă, București, [1927]; Neamul nostru, București, [1927]; Început de viață, București, 1929; Chițibuș cel
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
joc de cărți, București, 1925; Amintiri despre Ion Creangă, București, [1927]; Neamul nostru, București, [1927]; Început de viață, București, 1929; Chițibuș cel drăguț, București, [1930]; Din lumea lui Spulberă-vânt, București, [1944]; Icoane vii, București, f.a. Repere bibliografice: V. A. Urechia, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XI, 1888-1889; Demetrescu, Profile, 59-62; V. A. Urechia, Alte anecdote populare, AAR, partea administrativă, t. XV, 1892-1893; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Titu Maiorescu, „Mama soacră”. „Popa cel de
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Început de viață, București, 1929; Chițibuș cel drăguț, București, [1930]; Din lumea lui Spulberă-vânt, București, [1944]; Icoane vii, București, f.a. Repere bibliografice: V. A. Urechia, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XI, 1888-1889; Demetrescu, Profile, 59-62; V. A. Urechia, Alte anecdote populare, AAR, partea administrativă, t. XV, 1892-1893; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Titu Maiorescu, „Mama soacră”. „Popa cel de treabă”, AAR, partea administrativă, t. XVII, 1894-1895; A. D. Xenopol, „Anecdote afumate”, F, 1889, 49; Chendi
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Spulberă-vânt, București, [1944]; Icoane vii, București, f.a. Repere bibliografice: V. A. Urechia, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XI, 1888-1889; Demetrescu, Profile, 59-62; V. A. Urechia, Alte anecdote populare, AAR, partea administrativă, t. XV, 1892-1893; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Titu Maiorescu, „Mama soacră”. „Popa cel de treabă”, AAR, partea administrativă, t. XVII, 1894-1895; A. D. Xenopol, „Anecdote afumate”, F, 1889, 49; Chendi, Scrieri, III, 116-123, IV, 52-55; Nicolae Ch. Quintescu, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
59-62; V. A. Urechia, Alte anecdote populare, AAR, partea administrativă, t. XV, 1892-1893; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Titu Maiorescu, „Mama soacră”. „Popa cel de treabă”, AAR, partea administrativă, t. XVII, 1894-1895; A. D. Xenopol, „Anecdote afumate”, F, 1889, 49; Chendi, Scrieri, III, 116-123, IV, 52-55; Nicolae Ch. Quintescu, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; S. Fl. Marian, „Minunea vieții și cheia lumii”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; Ioan Bianu, „Introducere în literatura
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Titu Maiorescu, „Mama soacră”. „Popa cel de treabă”, AAR, partea administrativă, t. XVII, 1894-1895; A. D. Xenopol, „Anecdote afumate”, F, 1889, 49; Chendi, Scrieri, III, 116-123, IV, 52-55; Nicolae Ch. Quintescu, „Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; S. Fl. Marian, „Minunea vieții și cheia lumii”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; Ioan Bianu, „Introducere în literatura populară română”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Th. D. Speranția, Memoriu
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
ales în Frații Cuciuc, unde destinul a „șapte generațiuni de paricizi” stă sub semnul lugubru al fatalității. Atmosfera are aici ceva de basm oriental, realul luând o ciudată înfățișare de imaginar. S. știe să țină treaz interesul, intercalând întâmplări neașteptate, anecdote cu haz și episoade de senzație, cum ar fi acela al sfârșitului poetului Al. Hrisoverghi. Limba, cu o patină de vechime, creează o aură evocatoare. Ca povestitor, S. nu e mult mai prejos decât memorialistul Ion Ghica. SCRIERI: Ceasurile de
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru desemnarea unor categorii. Deși specia pare să fi apărut mult mai târziu decât basmul și legenda, prin fenomenul de poligeneză motive ale ei au fost depistate încă în operele literare ale Antichității. Circulând de la un popor la altul (mai
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
de motive au fost versificate mai întâi de Anton Pann în Povestea vorbii, procedeul fiind apoi reluat de Petre Dulfu și Th. D. Speranția. Specia românească este ilustrată de aproximativ patru mii de tipuri de s. propriu-zise și două sute de anecdote. Avându-se în vedere conținutul, au fost clasificate în patru categorii tematice: relații sociale, relații familiale, deficiențe psihologice și defecte fizice. Cea dintâi categorie se axează pe conflictul bogat-sărac, ciclul cel mai reprezentativ fiind legat de isprăvile lui Păcală. Existent
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și înregistrează o evoluție deosebită de la o perioadă istorică la alta. După criteriul compoziției, au fost distinse patru tipuri. Din primul tip fac parte piesele scurte, construite dintr-un singur episod și având un singur personaj, cel negativ (glumele și anecdotele). A doua categorie grupează narațiuni compuse din două scene sau două acțiuni (sistem binar caracteristic s. propriu-zise). Alte două tipuri se apropie prin sistemul lor compozițional de basm, fiind alcătuite din mai multe episoade (tip serial - de exemplu, povestea despre
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
zona basmului animalier, luând naștere s. explicative cu caracter legendar. La fel de ușor se poate identifica și cu legenda propriu-zisă, când motivele dobândesc o finalitate explicativă sau se referă la un anume personaj istoric. Două categorii ale s. sunt gluma și anecdota. Mai redusă ca proporții (se limitează la relatarea unui singur moment) și de proveniență citadină, gluma pune accent pe replica finală, așa-zisa poantă care evidențiază anumite calități ale personajului (istețimea, perspicacitatea, inteligența). Dacă replica finală disimulează anumite defecte ale
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Budai-Deleanu, C. Negruzzi, A. I. Odobescu, I. L. Caragiale, I. Creangă ș.a.). Datorită viabilității pe care i-o conferă caracterul ei realist, rămâne una din speciile folclorice răspândite. Surse: Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; D. Iarcu, Efimeride (anecdote) sau Românul glumeț, București, 1857; ed. 2 (Românul glumeț), București, 1874; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
1857; ed. 2 (Românul glumeț), București, 1874; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997; Simion Florea Marian, Basme populare românești, vol. IV: Snoave din Bucovina, îngr. Paul Leu, Suceava, 1998. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 149-176; Iorga, Pagini, I, 3-7; M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, „Șezătoarea”, 1892, 5; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 71-78, 911-944; Adamescu, Ist. lit., 48-52; Iorga, Ist. lit., I, 65-74; Ist. lit., I, 95-98; Sabina Cornelia Stroescu, Cu privire la sistemul de clasificare a snoavei populare românești, REF, 1965, 6
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
după o declarată facultativitate a credibilității: „Ci cine va vrea să le creadă, bine va hi, iar cine nu le va crede, iarăși bine va hi, cine cum îi va hi voia așa va face”), aflăm din a XXIX-a anecdotă că Gheorghe Ștefan, pe când era boier, a așezat la temelia viitorului cuplu o răpire. Era văduv - ne spune Neculce - acest descendent al Ceaureștilor, „murindu-i giupâneasa” (deși remarcabilul Dicționar al marilor dregători..., întocmit de Nicolae Stoicescu, nu ne vorbește despre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Rubrici: „Recenzii”, „Informațiuni”. Gazeta cuprinde îndeosebi articole pe probleme de pedagogie, lingvistică, psihologie, metodologie și educație școlară, lecții practice, anchete școlare, sociale și culturale, scurte prezentări de cărți și reviste, culegeri de producții populare, cântece și jocuri, doine, balade, basme, anecdote, ghicitori. Intră în sumar și versuri de D. Udrescu, Vasile N. Dobrescu, Ioana P. Demetrescu, Nestor Gogoncea, Theodor Anghel, Maria Bărbulescu ș.a., scrieri în proză de Mihail Lungianu și D. Udrescu, publicistică de N. Iorga, Radu Petre, Tatiana N. Bobancu
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
veacului al XIX-lea, cu întreg picturalul și insolitul lor. Memorialistul este adesea furat, cu sau fără voie, de jocul, aparent aleatoriu, al unor evenimente pe care le retrăiește cu intensitate. El face să prindă viață o avalanșă de întâmplări, anecdote, aduceri-aminte. Le adaugă izbutite schițe de portret ale unor personalități cunoscute de aproape - bunicul său, generalul medic Zaharia Petrescu, omul politic Constantin Nacu, generalul Constantin Iarca, C. I. Istrati ș.a. - ori ale unor figuri pitorești. S. este un portretist remarcabil
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
care proveneau de la un cal, ambele de mărimea oului de gâscă, ce fuseseră eliminate - În interval de un an - o dată cu excrementele și care se formaseră probabil În stomac sau În intestine. Îmi amintesc că am povestit cu această ocazie o anecdotă care l-a Încântat foarte tare pe Hoshbegi. Îndrăznesc să o reproduc aici. O mamă din Liban căreia i-am operat fiul mi-a spus că știa foarte bine care era cauza formării pietrei În trupul lui George, băiatul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
recomandă ca analgezic, somnifer și afrodiziac; de asemenea, este bun pentru Îndepărtarea paraliziei, vindecă guta, stopează catarul 321, Întărește stomacul și altele. Forme ciudate de furt practicate În Kashmirtc " Forme ciudate de furt practicate În Kashmir" Aș putea introduce numeroase anecdote ilustrând datinile, obiceiurile și celelalte tradiții ale locuitorilor din Kashmir, precum și particularitățile regiunii, care nu sunt până acum cunoscute, dacă obiectul lucrării mele ar permite-o322. Pot totuși menționa o curioasă formă de furt care se comite câteodată aici. Pe lacurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă de volumul Colinde, cântece de stea și urări la nunți (1888), realizat de S. cu sprijinul elevilor săi. Dincolo de unele neajunsuri, care decurg
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
căreia G. Bacovia figurează prima dată cu pseudonimul sortit celebrității. A mai semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdotă (1937), Mușchetarii literaturii române moderne (1939). O „disertație”, Sărutarea (1903), cuprinde o suită de reflecții cam romanțioase asupra sărutului („divină senzație”) și a felului cum se oglindește el
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdotă (1937), Mușchetarii literaturii române moderne (1939). O „disertație”, Sărutarea (1903), cuprinde o suită de reflecții cam romanțioase asupra sărutului („divină senzație”) și a felului cum se oglindește el în literatură, iar Pictorul Octav Băncilă (1930) e o micromonografie în care
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]