2,942 matches
-
creația sa de mai târziu, este descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra în relație cu semenii în mod direct și dezinteresat, depășind astfel cercul sufocant și generator de angoase al egocentrismului. În același timp, sociabilitatea nu implică renunțarea la personalitate, ci, dimpotrivă, potențarea calităților individuale ca treaptă premergătoare „prefacerii radicale” a ființei umane. În acest sens, elogiul cel mai important pe care scriitorul îl aduce criticii franceze este că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
UNESCO care prevede dreptul copilului de a fi informat, desigur Într-o manieră adaptată vârstei sale, informare la care participă În egală măsură medicul, staful de Îngrijire și părinții. Această atitudine se justifică În primul rând sub aspect psihologic, deoarece angoasa tăcerii și secretului pot induce o stare de disconfort copilului și chiar pot agrava boala, iar În al doilea rând nu trebuie pierdut din vedere că percepția și inteligența copilului În zilele noastre este superioară generațiilor anterioare, Începând chiar cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dispoziție și disponibilitate extrem de benefică pentru funcționarea normală a organismului și În relațiile sociale. Este ceea ce În termeni empirici ar Însemna Încărcarea cu energie pozitivă; reduce semnificativ depresia, stressul, oboseala generală și astenia nervoasă, prin faptul că deviază atenția de la angoasele zilnice, ameliorează circulația cerebrală Îmbunătățind astfel oxigenarea creierului și concomitent, prin stimularea proceselor metabolice cerebrale, crește randamentul psihointelectual; contribuie semnificativ la realizarea acelui echilibru psihic atât de necesar unui comportament normal În familie și societate. Dacă mișcării ordonate și perseverente
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reintră în viața culturală arădeană. Publică versuri în culegerea colectivă Cariatide, în ziarul „Flacăra roșie” și în „Orizont”. Plachetele Nepieritoarele efemeride (1984), Sonatele tăcerii (1985) și Intransigența pietrelor (1987) apar pe speze proprii, la Editura Litera. Conștiința acută a trecerii, angoasa morții, sentimentul înfrângerii și maculării „lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O influență argheziană se observă în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați Într‑o stare terminală, În proximitatea morții trupești. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința În viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase În proximitatea morții, pe care o consi‑ derau ca pe un somn, ca pe o punte, o trecere Între două lumi, și nu ca pe un capăt, un final, un terminus sau o ultimă realitate. Aceasta pentru că Hristos Care e
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tainic : „Ne‑am Îngropat cu El, În moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a Înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi Întru Înnoirea vieții” (Romani 6, 4). Bolile, suferințele, Încercă‑ rile, necazurile, marcate de durere și angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o evadare, o regăsire a echilibrului spiritual, o reconfortare sufletească ce i‑a ajutat să Învingă frica, angoasa, singurătatea, lipsurile, persecu‑ țiile etc. Această rugăciune i‑a situat mereu În prezența lui Dumnezeu, indiferent de Împrejurările grele prin care au trecut. Simțeau că nu sunt singuri și că Cineva Îi Întărește. Mulți au ajuns pe cele mai Înalte
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din copilărie, le descrie și le interpretează. Un prolog și un epilog, aparținând prezentului povestirii, încadrează aceste amintiri. Faptele se adaugă firesc, într-o succesiune legată de creștere și cunoaștere, dar, în loc să aducă răspunsuri și limpeziri, ele sporesc nedumerirea, solitudinea, angoasa, drama inutilității proprii și a lumii. Senzația sciziunii interioare, sentimentul alienării și alterității, care alternează și se contrazic cu certitudinea unei identități prea concrete și limitate, imprecizia receptării, a reprezentării generează conceptul complex și ambiguu al „irealității imediate”. Instalat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
aclimatizat de la Bragadiru se încăpățînează să nu rodească pe pămînt violet. Suporterul bănățean are, la o primă estimare, o oarecare distincție față de omologul său de pe gradenele Regatului. El respiră mai occidental și, pe cale de consecință, înjură mai occidental. Nu resimte angoasa trădării, așa că iubește, de cele mai multe ori, necondiționat, preaplinul inimii sale de bătaie euroîngăduitoare lasă generos să intre în atrii și ventricule mediocritatea favoriților. Ar fi timpul ca această formă de iubire civilizată să înceteze. Pentru că adresantul ei nu există, și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mai înalt de speculație: își propun (mai ales Gilbert Durand 4, care a fost elevul filosofului Gaston Bachelard, al psihanalistului Carl Gustav Jung și al istoricului Henri Corbin) să stabilească marile registre (schizomorf, mistic și sintetic) ale reformulării culturale a angoasei existențiale a ființei umane în fața morții. Aceste registre se exprimă alternativ în cadre diurne și nocturne. Cu siguranță, rezum prea succint această abordare. Dar cititorul va înțelege că ne aflăm la un nivel de gîndire cvasi-mistică sau, cel puțin, filosofică
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
aceste obiecte de studiu. Dacă ar trebui să caracterizăm "muzicalizarea societății", am percepe o linie de fugă sau de separare de spațiul de dialog sau de discurs public. Ar implica și o formă de traducere estetică a nevrozelor, visurilor și angoaselor colective. În cadrul stilurilor populare de muzică, mai mult sau mai puțin de divertisment, putem repera un spațiu care merge de la genurile puternic "muzicalizate", fără cuvinte, al căror scop este atingerea unei stări de transă (tehno), la curentele "cu text", mai
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
84 Provoacă dependență psihică 185 201 143 Glumești și te distrezi mai bine 197 135 210 Nu există riscuri dacă drogul este amestecat 14 19 24 Te simți mai puternic și mai plin de energie 233 195 144 Poate provoca angoase 209 183 147 Poți muri în caz de supradoză 186 198 59 Te simți mai lucid 43 64 26 Ajută în apropierea sexuală 120 90 112 Poate provoca ulcere 31 164 46 M. Ravenna și C. Cavazza, "Ecstasy, cocaïne et
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constituie unul din bunurile unui grup." Segalen M., Rites et rituels contemporains, Paris, Nathan, 1998, p. 20 În acord cu Maisonneuve, putem vedea în conduitele ritualice trei funcții esențiale în acțiune (Maisonneuve, op. cit., p. 13): stăpînirea mișcării și reasigurarea împotriva angoasei: aceste practici permit exprimarea și eliberarea neliniștii umane în fața corpului și a lumii, "canalizarea emoțiilor puternice" (conjurație, sacrificiu, doliu, inițiere, îngrijire corporală, pasaj de spații, limite sau timpuri particulare); medierea cu divinul sau cu anumite forțe și valori oculte sau
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu,/lovind sălbatică în cer/deși e timpul, ca valuri/să mi se facă fruntea/și ochii calzi să se scufunde/în jocul de meduze verzi” (Nu sunt eu marea). Acvaticul, omniprezent, configurează imagini aparte, în care trupul, chinuit de angoase, trecând prin stări de calmă melancolie sau de exuberanță, aspiră către lumină. Metafora trupului, „recipient” al apei și al sângelui, reflectând roșul și albul, simboluri ale transformării, și aceea a „spațiului gol”, destinat unei noi creații, devin repere la care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
ducă și să se spele cu rouă, pe față și pe mâini, și să nu vorbească cu nimeni vreme de un ceas, ci în vremea aceea să rostească în gând rugăciuni. Cu alte cuvinte, leacul străvechi a vindeca fobiile, depresiile, angoasele și nevrozele rebele ale omului de ieri și de astăzi. Medicină veterinară populară În vederea îngrijirii animalelor bolnave, localnicii au învățat din tată în fiu, cum să le vindece, folosind ierburi de leac, slobozirea sângelui sau descântecele. Constantin Straton din Tarnița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tinerețe măcar, el nu călătorește "ca să vadă", ci (la fel mai târziu) tot "ca să scrie". Se cuvine, cred, să dau și câteva exemple în sprijinul celor afirmate până acum. 1.2. Portret al artistului la tinerețe Pentru a înțelege exact angoasa legată de intensitatea cu care percepea criticul pierderea vremii, eveniment amplificat de conștiință până la niște proporții catastrofale, trebuie să ne întoarcem nițel în timp, la epoca debutului publicistic, când proaspătul licențiat în filologie clasică încerca să-și caute adevărata vocație
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
chiar definiția melodramei, înțeleasă ca luptă de afirmare a Sinelui ("the assertion of selfhood"). În sprijinul afirmației sale, teoreticianul american ținea să facă distincția între solilocviul tragic (expresie a unei introspecții angoasante) și acela melodramatic, care nu mai trădează nicio angoasă, ci se ipostaziază ca manifestare pură a Sinelui, revelată în actul autonominalizării (în enunțuri de tipul "Eu sunt omul", "Eu fac", "Eu vin" etc.). Drept urmare, în melodramă toate personajele, fie ele pozitive sau negative, își prezintă identitatea și întregul set
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de atelier, maestrul ce distribuia ordinele arhitecților. Aceștia din urmă aparțineau altor structuri și răspundeau aforismului de înțelepciune etern: Un Punct care se găsește în Cerc, într-un Pătrat și în Triunghi: dacă găsești acest punct ești salvat, fără dureri, angoase sau pericole. E un univers sinistru cel/ în care-ncercăm să înaintăm în căutarea drumului robilor, / deseorri greșind într-o falsă direcție./ Întinzi mâinile și cu unghiile degetelor zgârii vidul care desemnează coroana unui pom, o sferă absolută ale cărei
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conștiințe religioase adică de apartenență la un grup care divinizează increatul și creatorul totodată, deci nu cel apărut odată cu apariția teologiei, de unde și disputele privind doctrina transcendenței. Søren Kierkegaard gândea că existența umană își are sensul numai în experiența divină, angoasa și înstrăinarea în existența morții, distrugerea umană în absența lui Dumnezeu, iată câteva elemente ce conferă credința în existență și acordă posibilitatea transcendenței. Antropologia filosofică se referă la faptul că orice adevăr despre om se bazează pe perspectiva umană condiționată
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de faptul că în procesele patologice mentale există și psihozele halucinatorii care pot apare și sub efectul drogurilor, cei care le folosesc nemaiputând să-și controleze impresiile ce năvălesc din subconștientul lor. Altfel spus, ei se lasă copleșiți de frică, angoasă și de obsesii inconștiente care, în majoritatea cazurilor, rezultă dintr-un exagerat de mare complex de persecuție. Este foarte evident că toate formele de halucinații pe care le-am considerat nu au nici o legătură cu impresiile psihice pe care un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vede în imaginația sa. Psihozele halucinatorii se întâlnesc la indivizi care, datorită unor tulburări psihice foarte importante sau sub efectul anumitor droguri, nu ajung să-și controleze diversele impresii ce năvălesc din subconștientul lor. Ei se lasă copleșiți de frică, angoasă și de obsesii inconștiente care, în majoritatea cazurilor, rezultă dintr-un exagerat de mare complex de persecuție. Atunci când psihozele nu sunt consecințe ale unor insuficiențe psihice ireversibile, singurul mijloc de vindecare a persoanelor în cauză este de a le aduce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
contemporane par să indice mai degrabă un artist eretic, dar nu reușesc a dezvălui, totuși, adevăratele enigme ale operei sale. Bosch rămâne omul asfințitului Evului Mediu, în picturile sale sintetizând credințele și fantasmele populare ale epocii pentru a putea reda angoasa vremii: groaza de infern. Forța de creație a artistului domină prin pasiunea moralizatoare, astfel că Bosch devine cel mai mare predicator al tuturor timpurilor. Suprasolicitarea imaginii demonului terifiant a dus la apariția diavolului grotesc, o întruchipare umană prin intermediul căreia oamenii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și societatea de consum, ce presupune tocmai strictețea principiilor. Echivalent cu nașterea tragediei grecești, burlescul medieval are rol terapeutic pentru individul secolului al XIV-lea. În cele trei forme ale artei literatură, plastică și muzică -, ființei umane i se ilustrează angoasele, astfel încât acesta se eliberează psihic și se purifică, le cunoaște, ajungând să le înțeleagă. Omul medieval este dominat de obscurantism (teamă, incultură, prejudecăți), metamorfozat în grotescul imagistic, de aceea artiștii încearcă să pună în lumină tot ceea ce se pliază pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Mallarme. Deși de la argument la act, de la doctrină la poezie distanța a fost mare, se cuvine a le aminti ca o ilustrare în plus a preocupărilor Parnasului pentru modernizarea conceptului romantic de poezie. Lirica lui Prudhomme este expresia patetică a angoaselor intelectuale ale generației sale provenite dintr-o îndoială metafizică sau morală. Atras de știință, atent la descoperirile ei spectaculoase, le tratează în figurări poetice. În Le Monde des ames, Newton ș. A. Uzitează de nuanțate disocieri, surprinde prin gândul rezervat, uneori
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
y Gasset, care încearcă o interpretare a omului Goya. Negrul este expresia fantasticului, dă gravurii accentul neliniștitor, strămută scena în supranatural, smulgând-o din realitate și situând-o într-un univers ce nu aparține omului. Stilul lui Goya este stilul angoasei, al neomenescului. Între reportaj și coșmar încearcă o redare a lumii așa cum o vede el, o ordonare nu după flori, ci după rădăcinile ei subterane. Divinitatea, pentru el, are un element subteran într-o lume în care e prezent mereu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]