870 matches
-
obține ceea ce dorește. Evenimente: Deși nu pare că le-ar putea face față adversarilor, Îi poate domina, printr-un fel de război psihologic În care știe dinainte ce lovituri i se pregătesc. Sens: Aici se pune problema instinctului, În sensul animalic al termenului. Individul trebuie să se servească de el, În scopurile cele mai bune, respectând limitele morale specifice speciei umane. Capcană: Decurge din afirmația precedentă și constă În a te lăsa condus complet de instinct. Opoziție sau careu Dispoziție: Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
enormă, alcătuită din văluri lăptoase și mușchi cabalini, răsare lângă ele și le ține isonul, ridicată pe multe picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura e întruparea fantasmei recurente a monstrului cărnos, vorace, animalic, transpusă, în Abisul în personajul Raoul Meridian. În The Guest Room/ Camera de oaspeți (1950-1952) alte două copile se lasă bântuite de o fantasmă nocturnă - un intrus scund și puternic, ascuns sub o glugă de călău, le tulbură dormitorul cast
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pasiuni telurice. Este tipul femeii aprige și vindicative, „întreprinzătoare în clipele de încordare erotică. Ea iubește cu sălbăticie, fără a-și pierde decența.” Ea este un simbol al freneziei erotice în formele ei cele mai elementare, are o senzualitate aproape animalică, în care sunt sublimate trăirile elementarului și deține o rațiune a simțurilor care este mai presus de orice. Posibilitatea împlinirii erotice și, implicit, a celei spirituale, se realizează prin evadarea în spații paradisiace, printr-o regresiune în spații propice refacerii
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
aș vrea să-l așez pe altar, fiindcă mai bine decât alții a interpretat măreția lui Dumnezeu. Vreți să mă trimiteți înapoi să putrezesc în pușcărie. Sunt aici, gata să mă întorc în beznă, să îndur din nou toată cruzimea animalică, dar nu voi semna nimic împotriva acelui om extraordinar. Ca și cum n-ar fi fost de-ajuns să-i ia apărarea, vechiului prieten întâlnit la Padova i-a scris câteva epistole; prima e din 5 august 1632: "Aceste noutăți despre adevăruri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o pasăre blestemată. În basme, blestemul nu metamorfozează irevocabil. Uneori aceste degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt proiectate pe un timp limitat." Un cioban păștea oile în basmul Ioan Voinicu [Oprișan, III]. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, îl îndemna s-o prindă. Când s-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ei, iubirea poetului îmbracă adeseori forme ardente, pe scara purității el se urcă în unele momente pînă la treapta înaltă a sentimentelor religioase"51. Dar simțim că ne prăbușim cînd citim părerea altora, că iubirea poetului era exclusiv carnală, quasi animalică și cînd iubita lui nu era decît un obiect de plăcere. Cu această interpretare a venit mai întîi G. Călinescu: "Oameni și insecte, îmbătați de codru și lac, simboluri ale dospirii fecunde, vin să se împreuneze, după un rit inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Emil Brumaru într-o categorie aparte a eroticii mistice. Analizând, bunăoară, câteva sonete din Infernala comedie, Bogdan Crețu a avansat chiar ideea că autorul acestui gen de poeme este un mistic camuflat: "Carnalul nu este aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
muzică, unde câteva tonalități dau naștere unui anumit ton, mai multe produse odorante se amestecă pentru a crea un acord. Adâncime. Calitate a parfumurilor obținută prin includerea în compoziție a unor componente aromatice, care creează senzația de profunzime {note lemnoase, animalice, balsamice și de licheni de stejar), în muzică, iluzia de adâncime fizică este creată prin sublinierea discretă a tonurilor joase. Aldehidic. Efectul odorant produs de anumite aldehide alifatice. Notele aldehidice sunt extrem de puternice și de persistente și se asociază de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
note florale și de licheni pentru a crea acorduri moi. Ajută la intensificarea notelor de vârf și, în general, conferă parfumurilor o notă feminină elegantă. Nota aldehidică s-a impus în paleta parfumistică o dată cu crearea celebrului parfum Chanel No. 5. Animalic. Termen ce definește mirosul odoran telor de origine animală și a odorantelor sintetice cu proprietăți organoleptice asemănătoare. Notele animalice (mosc, ambră) sunt foarte utilizate în parfumeria modernă, mai ales datorită sintezei unor odorante cu proprietăți asemănătoare produselor naturale. Conferă parfumurilor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
conferă parfumurilor o notă feminină elegantă. Nota aldehidică s-a impus în paleta parfumistică o dată cu crearea celebrului parfum Chanel No. 5. Animalic. Termen ce definește mirosul odoran telor de origine animală și a odorantelor sintetice cu proprietăți organoleptice asemănătoare. Notele animalice (mosc, ambră) sunt foarte utilizate în parfumeria modernă, mai ales datorită sintezei unor odorante cu proprietăți asemănătoare produselor naturale. Conferă parfumurilor căldură și plenitudine, fiind folosite, în primul rând, în compoziții lemnoase și orientale. Apa de colonie. Soluție alcoolică a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
sau amestecuri de substanțe chimice, naturale sau sintetice, plăcut mirositoare, utilizate pentru realizarea compozițiilor de parfumare. Oriental. Termen ce definește mirosul compo zițiilor ce conțin odorante de proveniență exotică. Notele orientale sunt introduse de unele flori, condimente, balsamuri, rezine, extracte animalice și sunt foarte intense, persistente, grele și excitante. Parfum. Parfumul este un amestec sofisticat de esențe naturale și sintetice, într o soluție alcoolică care conține între 15 și 30% ulei de parfum. Uleiul de parfum este amestecul concentrat al substanțelor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Încetinindu-se ritmic. Atunci el s-a oprit, iar eu În spatele lui, cu mâinile În jurul coastelor lui puternice, Îl mângâiam cu degetele. Să stau Întinsă alături de el, să stau Întinsă lângă el, să ard uitând de mine În desfătătorul foc animalic. Saltul de la astfel de secvențe, pline de-o tinerească nestăpânire, la meditația gravă (și nu arareori confuză) se produce În mod firesc, uneori În interiorul aceleiași pagini. Trăitul și scrisul Își au originea comună Într-o neliniște incontrolabilă, primară, și În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o aptitudine manifestată, care însă nu stă, ca în cazul omului, în raport cu rațiunea, ci stă în raport cu instinctul, iar această situație are ca rezultat faptul că, în vreme ce facultatea umană rațională se manifestă în forme specifice fiecărei comunități umane istoric constituite, aptitudinea animalică instinctivă are manifestare unică în cazul tuturor indivizilor și tuturor colectivităților. Ca atare, limbajul animal este universal și ca manifestare, ca limbă, și, prin aceasta, este un fenomen biologic stereotip, fără istorie, în vreme ce limbajul uman se manifestă diferențiat de la o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a II-a, cap. VI). Culmea o atinge însă mai tîrziu, în descrierea poporului numit "Houyhnhnms", popor ideal, care nu are, bineînțeles, chip omenesc, ci de cal. În țara aceasta, pe lîngă poporul principal, mai locuiește și o rasă respingătoare, animalică, josnică, avînd înfățișare și ducînd o viață omenească. Îngrețoșarea față de omenesc și-a găsit în acești "Yahoos" cea mai puternică expresie. Prin aceste descrieri ale josniciei și mîrșăviei, marele satiric a dat expresie nu doar indignării sale morale, ci și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pătrundere suficient de profundă în toate laturile vieții. Humoristul nu va fi dintre cei ce se bucură cît de minunat de departe am ajuns: o asemenea bucurie îi va trezi, înainte de toate, ironia. El știe că lupta dintre uman și animalic este de lungă durată; ea se desfășoară asemenea unuirăzboi modern, din tranșee în tranșee. Dar atîta timp cît încă se mai luptă, speranța și încrederea sînt la fel de posibile pe cît de necesare. Pentru Charles Darwin, această încetineală în evoluție nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Asemeni unei iepe scumpe de concurs, a alergat mult și cu folos, păstrându-și glezna fină și coapsa rotundă (dă-i Doamne viață lungă și fericită inventatorului programului Photoshop!), stârnind, de pe orice suport posibil, gânduri necucernice (dacă nu chiar pohte animalice!), atât gherțoilor în salopete, cât și mocârțanilor în Armani. A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale șeptelului de starlete dornice să-i ia locul. A fost, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
atenție ce s-a întîmplat în acest sector în ultimele două decenii, și din această perspectivă mă simt dator să depun mărturie. E de natura evidenței că în fiecare dintre noi doarme o bestie gata să dea curs celor mai animalice reacții. În mod inexplicabil, la aceste basic instincts naturale (foame, frică, sex), homo sapiens erectus a mai adăugat câteva perversități: bârfa și voyeurismul, fascinația pentru orori, tâlhăria și crima premeditată, iar această grea moștenire genetică, care răsare de la sine atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa ceva? Cum de se putea ajunge la asta? În narațiunea lui Maupassant există un contrast frapant între sălbăticia deflorării lui Jeanne și rafinamentul cadrului în care are loc această dezvirginare. Jeanne, cuibărită în fundul patului, nu mai simte decât o frică animalică. Se simte ca o fiară încolțită. Lăsându-și ghetele să cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe care i-o arăta odinioară cavalerul medieval doamnei sale. Se înclină în fața ei și îi sărută plin de respect mâna... înainte de a se năpusti asupra ei. Voia oare Guy de Maupassant să arate prin aceasta că sexualitatea este profund animalică, bestială? Că spoiala aparențelor se coșcovește, plesnește și se fărâmițează sub apăsarea acestei forțe brutale? Se prea poate. Însă scena arată în același timp că sexualitatea nu ține numai de instinct. Ea este în egală măsură un fapt cultural. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Comuna din Paris acea zvâcnire patriotică și socială, acea insurecție populară care se desfășurase în chiar inima orașului în martie-mai 1871 burghezii nu puteau scăpa de sentimentul că barierele înălțate împotriva amoralității populare cădeau una după alta și că moravurile animalice ale poporului le "contaminau" acum mediul. În ochii lor, flirtul tinerelor fete, atât de superficial, le făcea pe acestea să se asemene acelor femei din popor față de care nu simțeau decât dispreț. Acelor "incendiatoare" faimoase și hulite care dăduseră foc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
această "patimă depravată hărăzită sexului tare"64... Într-adevăr, reprezentării stereotipe a femeii care flirtează ademenitoarea, perversa îi corespunde o reprezentare stereotipă și caricaturală a bărbatului care practică flirtul: este vorba despre "defloratorul profesionist"65 brutal, călăuzit de un instinct animalic de lubricitate și avid de prospătură. Este masculul care pândește clipa fatidică în care femela, prada sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
face cu un băiat de nădejde care-și iubește mama, pe Dumnezeu și țara, colecționează ursuleți de pluș și nu pune niciodată gura pe "licoarea diavolului". Însă când se află pe scenă, cântărețul se transformă într-o fiară. Senzualitatea sa animalică, celebra mișcare a șoldurilor, felul de a apuca piciorul microfonului, de a se apleca vrând parcă să-l îmbrățișeze, strângându-l la piept și făcându-l să se legene, mai întâi lent, apoi, tot mai violent provoacă în sală o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ce rușinos! Ce dureros! Era ceva profund întristător în această domolire a simțurile, în acest sfârșit al tensiunii sexuale care obsedează atât". Dimpotrivă, jocul flirtului i-a dat ocazia să descopere o cu totul altă latură a sexualității. Nu dimensiunea animalică a acesteia, ci aspectul său uman. Nu panta sa brutală, ci aceea civilizată, blândă, feminină. Fiindcă o iubea și o respecta pe cea pe care o numea "nevasta" lui, tânărul Pierre de atunci trebuise să învețe să se abțină, să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Este ceva fals, lipsit de sens, aici, dar și ceva corect. Asta înseamnă că o carte de antropologie ar putea începe așa: Dacă considerăm viață și comportarea oamenilor pe pământ, vedem că în afara acțiunilor pe care le-am putea numi animalice, consumarea hranei etc. etc. etc., ei realizează unele care au un caracter aparte și ar putea fi numite acțiuni rituale. Este însă un nonsens să spunem că ceea ce este caracteristic acestor acțiuni este că ele se originează în viziuni greșite
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
buhav începuse a musti de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi cum începe să se topească și dânsul și să-i foșnească viermii prin ochi, prin gură, dar mai ales prin nas". Spaima animalică trezită de terifianta "condițiune materială" a omului alungă dorul de moarte ca pe o vinovată iluzie, de basm mincinos: Va să zică așa sunt morții! Nu pe catafalc, ci în pământ, în putrezire, în descompunere, în piftia de carne și viermi. Și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]