3,224 matches
-
rezultate care explică parțial unele teorii discutate anterior. Vom prezenta aceste rezultate pe grupe de vârstă, diferențiat pe sexe, deoarece vom constata unele comportamente specifice. Copiii între șapte și 10 ani Majoritatea copiilor de șapte și 10 ani urmăresc desene animate în proporție de 88% (ca opțiune primară sau secundară), iar 61% vizionează filme și seriale. La știri se uită mai puțini, 23,4%, dar însoțiți de către părinți. De fapt aproape trei sferturi dintre copiii se uită la televizor împreună cu cineva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
accesului la mass-media electronică devine un factor de risc deoarece, astfel, un copil are multiple căi de vizionare a unor emisiuni cu conținut violent. Deși am remarcat la început că foarte mulți copii la această vârstă se uită la desene animate, acest gen nu pare să exercite o influență asupra efectelor pe care le pot avea scenele de violență. Este și o consecință a faptului că, la această vârstă, copiii nu conștientizează pe deplin conținutul violent al desenelor animate. Copiii între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la desene animate, acest gen nu pare să exercite o influență asupra efectelor pe care le pot avea scenele de violență. Este și o consecință a faptului că, la această vârstă, copiii nu conștientizează pe deplin conținutul violent al desenelor animate. Copiii între 11 și 14 ani De la vârsta de 11 ani, au loc schimbări în practicile de consum media ale copiilor. Emisiunile cele mai urmărite sunt filmele -83%, urmate de desene animate - 61% și de știri - 39,5%. Vizionarea TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nu conștientizează pe deplin conținutul violent al desenelor animate. Copiii între 11 și 14 ani De la vârsta de 11 ani, au loc schimbări în practicile de consum media ale copiilor. Emisiunile cele mai urmărite sunt filmele -83%, urmate de desene animate - 61% și de știri - 39,5%. Vizionarea TV are loc în prezența familiei a 60% dintre acești copii, iar discuțiile cu familia legate de conținutul emisiunilor vizionate se desfășoară doar în 16% dintre cazuri. Coeficienții beta ne indică influența exercitată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul 3. Influența scenelor de violență la TV asupra adolescenților (15-18 ani) pe sexe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
of children and teenagers which simply ignore the „signalectique” and watch not recommended/forbidden TV programs (most of the teenagers (15-18 years old) and a consistent part of the children under 14). Primit la redacție: martie 2006 Violența din desenele animate: între realitate și percepție Anca Velicu Universitatea din București Violența din desenele animate: între realitate și percepție Studiul de față prezintă violența televizuală din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. primul vector privește conținutul de violență pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
forbidden TV programs (most of the teenagers (15-18 years old) and a consistent part of the children under 14). Primit la redacție: martie 2006 Violența din desenele animate: între realitate și percepție Anca Velicu Universitatea din București Violența din desenele animate: între realitate și percepție Studiul de față prezintă violența televizuală din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. primul vector privește conținutul de violență pe care îl au desenele animate prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
percepție Anca Velicu Universitatea din București Violența din desenele animate: între realitate și percepție Studiul de față prezintă violența televizuală din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. primul vector privește conținutul de violență pe care îl au desenele animate prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul canal Jetix și 2. al doilea vector de interes este dat de perspectiva deschisă de „modelul text-lector” din teoriile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Jetix și 2. al doilea vector de interes este dat de perspectiva deschisă de „modelul text-lector” din teoriile receptării. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus, vom analiza deci, pe de-o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus, vom analiza deci, pe de-o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților pentru ca, în final, să vedem în ce măsură este vorba despre două fațete diferite ale aceleiași realități sau două realități diferite. Despre justificarea temei Despre desenele animate, ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
desene animate, iar, pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților pentru ca, în final, să vedem în ce măsură este vorba despre două fațete diferite ale aceleiași realități sau două realități diferite. Despre justificarea temei Despre desenele animate, ca punere în film, punere în imagini a mai vechilor basme, se poate spune că au violența, ca luptă dintre bine și rău, înscrisă în însăși definiția lor conceptuală. Astfel, a deplânge, la modul general, violența din desenele animate actuale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
desenele animate, ca punere în film, punere în imagini a mai vechilor basme, se poate spune că au violența, ca luptă dintre bine și rău, înscrisă în însăși definiția lor conceptuală. Astfel, a deplânge, la modul general, violența din desenele animate actuale este oarecum nejustificat. Totuși, a ne întreba dacă nu cumva există un specific al violenței din desenele animate actuale - specific concretizat prin cantitate violenței, prin tipul de violență pe care îl pun în scenă, prin modurile cum este ea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca luptă dintre bine și rău, înscrisă în însăși definiția lor conceptuală. Astfel, a deplânge, la modul general, violența din desenele animate actuale este oarecum nejustificat. Totuși, a ne întreba dacă nu cumva există un specific al violenței din desenele animate actuale - specific concretizat prin cantitate violenței, prin tipul de violență pe care îl pun în scenă, prin modurile cum este ea contextualizată sau, de ce nu, prin modul în care este identificată ca atare, ca violență, de către copii -, specific, care se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Obiectivele cercetării Studiul de față prezintă violența televizuală din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. primul vector privește conținutul de violență pe care îl au desenele animate prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul canal Jetix sau, la data culegerii datelor, Fox Kids și 2. al doilea vector de interes este dat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
blamabilă în sine, trebuind să ne îngrijoreze modul cum este ea percepută și receptată de către publicurile avute în vedere. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus, vom analiza, pe de-o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte, percepția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
azi acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus, vom analiza, pe de-o parte, conținutul strict de violență al programelor de desene animate, iar, pe de altă parte, percepția asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților. Primul obiectiv este, la rândul său, explicitat pe următorii itemi: - Aflarea indicatorilor clasici ai violenței (frecvență și durată a scenelor de violență) pentru întreaga perioadă monitorizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
zilele lucrătoare precum și pentru anumite intervale de timp; - Tipurile de violență cel mai frecvent întâlnite în aceste programe pentru copii și formele concrete pe care le îmbracă aceste tipuri; - Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile cum ar fi genul desenului animat și nivelul de autenticitate al universului pe care acesta îl prezintă; - Contextualizarea violenței din desenele animate. Problema percepției acestui tip de violență, adică al doilea obiectiv, este și ea înțeleasă pe mai multe dimensiuni: - Identificarea măsurii în care tinerii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aceste programe pentru copii și formele concrete pe care le îmbracă aceste tipuri; - Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile cum ar fi genul desenului animat și nivelul de autenticitate al universului pe care acesta îl prezintă; - Contextualizarea violenței din desenele animate. Problema percepției acestui tip de violență, adică al doilea obiectiv, este și ea înțeleasă pe mai multe dimensiuni: - Identificarea măsurii în care tinerii de vârstă școlară din România (elevii cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, constituiți în trei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
filme); - Identificarea, de către receptorii înșiși, a modului în care conținutul televizual violent le afectează comportamentul și/sau atitudinile. Întrebarea care ne conduce este: există o suprapunere, măcar parțială, a celor două dimensiuni în care este prezentă violența televizuală în desenele animate - adică, pe de o parte, de cea prezentă la nivel fizic, obiectiv, de conținut, iar, pe de altă parte, de cea prezentă în receptarea acestor programe de publicul vizat? Mai mult, dacă o astfel de acoperire nu există, cum se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
colectate pe parcursul a trei cercetări, toate având însă ca mobil principal problema” Ce văd la televizor tinerii (copii și adolescenții) din România?”. Astfel, datele din prima parte a articolului, adică tot ceea ce privește conținutul de violență al programelor de desene animate, au fost obținute în urma cercetării Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale II. Violența în programele de desene animate, realizat de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) în noiembrie 2004 la comanda CNA. Al doilea set de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și adolescenții) din România?”. Astfel, datele din prima parte a articolului, adică tot ceea ce privește conținutul de violență al programelor de desene animate, au fost obținute în urma cercetării Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale II. Violența în programele de desene animate, realizat de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) în noiembrie 2004 la comanda CNA. Al doilea set de date, cele care privesc audiența, impactul, percepțiile, a fost cules pe parcursul a două cercetări și anume „Cercetare privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aveau la baza realizării lor un scenariu), în funcție de tipul de emisiune analizat. Fiecare dintre aceste două tipuri, a fost la rândul său împărțită în violență fizică, verbală, psihologică, economică și sexuală, în funcție de natura actului de violență prezentat. Violența din desenele animate este violență ficțională. Dată fiind adresabilitatea acestui gen televizual, violența sexuală a fost slab sau deloc reprezentată, dar, pentru a putea face comparații între violența ficțională din filme și seriale și cea din desenele animate s-a preferat păstrarea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență prezentat. Violența din desenele animate este violență ficțională. Dată fiind adresabilitatea acestui gen televizual, violența sexuală a fost slab sau deloc reprezentată, dar, pentru a putea face comparații între violența ficțională din filme și seriale și cea din desenele animate s-a preferat păstrarea în grila de analiză și a acestui tip specific de violență. Al doilea set de date, deși stricto senso cules pe parcursul a două cercetări, este totuși un set de date unitar, dată fiind metodologia folosită. Astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acces la cel puțin un televizor în cadrul gospodăriei. Toate cele trei eșantioane au fost reprezentative la nivel național; interviurile fiind față în față, la domiciliul subiecților (acolo unde a fost cazul, existând acordul părinților). Rezultatele cercetării Evaluarea violența din desenele animate Frecvența și durata scenelor de violență Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la nivel național; interviurile fiind față în față, la domiciliul subiecților (acolo unde a fost cazul, existând acordul părinților). Rezultatele cercetării Evaluarea violența din desenele animate Frecvența și durata scenelor de violență Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]