1,609 matches
-
desăvârșirea educației fiilor - completarea instrucției lui Radu Popescu. Din pribegie se va întoarce un Radu Popescu cultivat, cu lecturi temeinice de istorie și geografie, știutor al câtorva limbi străine - latina, greaca, turca (că „era învățat în limba latinească”, ne asigura Anonimul Brâncovenesc, că știa bine turcește și îi frecventase pe geografii turci și arabi ne arată limpede textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea, căci îl trimite cu o solie importantă în Transilvania, la generalul Heissler, în 1689 - îl va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un ochi veghetor) pălea, firește, în fața violenței sexuale practicate în vremea „răzmerițelor”, adică în timpul campaniilor militare. Văduvele se numărau atunci printre victimele din prima linie ale violenței sexuale. Turcii erau primii între excesivi și autorii de letopisețe le consemnează faptele. Anonimul Brâncovenesc îi urmărește pe „nemții” care prădau în Ardeal, constatând că luau „muierile de să culca cu dânsele”. De la Miron Costin aflăm că ucrainenii comandați de Timuș Hmelnițki, năvălind în Mănăstirea Dragomirna, s-au dedat la jafuri „[...] rușinând căzacii femei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajungeau după ce erau întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu le ardeau în foc pe vrăjitoare, dar și dincoace de Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noastre ne dau puține amănunte despre trecerea lor „dincolo”. Parcimonioși peste poate, cronicarii adesea doar constată „trecerea”: „Văleatul 7019. Fevruarie, miercuri în săptămâna albă, au murit Maria, doamna lui Ștefan Vodă, fata Radului Vodă, îma lui Bogdan Vodă...” (Grigore Ureche). Anonimul Bălenilor, cititor al lui Ureche, înregistrează și el știrea, dar la fel de laconic: „întru aceste vremi și muma lui Bogdan Vodă, doamna lui Ștefan Vodă, fata Radului Vodă, den țara Românească, dentru această lume s-au petrecut”. Lăsând să le scape uneori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și l-au prins; dar le-au scăpat și au fugit în țara Ungurească. Ci așa să auzea că va să-i omoare, dar Dabijoae, soacra Ducăi vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi și i-au slobozit”- Anonimul Brâncovenesc. Relația era de notorietate (măcar aulică) și istoricii de mai târziu o vor blama pe Doamnă, căci „această faptă la Valahia nu puțină necinste este” (Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, București, 1902, p. 252). 407. Vezi Nicolae
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de discursuri ale unor personaje ciudate (animale, păsări, obiecte etc., foste cândva oameni și care, în urma „deconspirării” din final, se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric), transcrierea fiind atribuită unui Anonim, și un masiv corp de „note”, foarte postmodern, asumat de autorul real în pretinsa lui postură de editor și glosator al scrierii Anonimului. În afară de comentariile caleidoscopice și fanteziste (ce includ uneori mici narațiuni independente etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
care, în urma „deconspirării” din final, se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric), transcrierea fiind atribuită unui Anonim, și un masiv corp de „note”, foarte postmodern, asumat de autorul real în pretinsa lui postură de editor și glosator al scrierii Anonimului. În afară de comentariile caleidoscopice și fanteziste (ce includ uneori mici narațiuni independente etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea text al Anonimului, paralel cu cel din prima parte. Cartea e, sub aparențe ludice, o
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
autorul real în pretinsa lui postură de editor și glosator al scrierii Anonimului. În afară de comentariile caleidoscopice și fanteziste (ce includ uneori mici narațiuni independente etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea text al Anonimului, paralel cu cel din prima parte. Cartea e, sub aparențe ludice, o vastă „panoramă” a lumii contemporane, plină de gravitate și conținând în subtext înfrigurate interogații asupra vicisitudinilor veacului. În schimb, Toxicologia... ar putea fi descrisă ca o autobiografie, în
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
proiecta aceste aspecte psihologice asupra maselor, cu care se va identifica, preluând asupra lui problemele lor și apărând În felul acesta ca un salvator mesianic. Din acest moment, individul respectiv Încetează de a mai fi o persoană umană obișnuită, un anonim, devenind un personaj eroic. El se va transforma Într-un mit uman, care va incarna arhetipul salvatorului. În plan moral, se va dezvolta dorința de autoritate, de putere, care va avea ca efect impunerea voinței liderului asupra maselor, fie printr-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și 17 (3-4), p. 395, și „Yoga et alchimie”, ZDMG 132, 1982, Heft 2, pp. 363-379; scepticismul lui Honigberger e confirmat de Jacquet (vezi Addendum II). 151. Diamantul trece din India Marilor Moguli În tezaurul lui Ranjit (În epocă, un anonim descria „How Maharaja Ranjit Singh came to the Kohi ș!ț noor diamond”, Calcutta Monthly Journal, octombrie 1833, pp. 288-291, apud J.-M. Lafont, La présence française, p. 493). În 1849, „Muntele luminii” va intra În posesia coroanei britanice (unde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de cauză. Ceea ce s-a Întâmplat de la primele comentarii, mai toate prinse pe picior greșit. La data apariției textului În Revista Fundațiilor Regale și În volum au scris Șerban Cioculescu, Octav Șuluțiu, Mihnea Gheorghiu, Vasile Damaschin, Liviu Giurgea și un anonim 2. Câteva comentarii ulterioare 3 au la Îndemână producția fantastică eliadiană de mai târziu, Însă pare hazardat să te referi la această nuvelă (căreia Vasile Posteucă Îi schimbase titlul În Cazul d-rului Honigberger 4), ca și la Nopți la Serampore
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atunci, e de menționat caracterizarea lui Coriolan Gheție: „Mircea Eliade e mai fertil, posedat al culturii, Împrăștiat peste tot, până prin halucinantele peșteri ale culturii indiene”3. Toți se aventurau la rândul lor În căutarea unor „profunde sondagii” (cum scria un anonim prin 1934) prin care propria biografie să fie raportată la a colegului, pierdut În repere mereu destul de confuze. Iar detractorilor, aceste confuzii - pe care le repurtau cu seninătate - nu le puteau fi decât foarte utile 1. Eliade era și este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dintâi, cu atât cititorul devine și mai indiscret, și mai inutil. Căci, o dată integrat filiației, chiar naratorul e nevoit să ascundă, pentru că ceea ce relata a evoluat Într-o direcție unde textele, mai ales cele de literatură fantastică adresate unui vast anonim, nu mai au nici un sens, ci sunt chiar periculoase. Încifrarea finală Însă, pentru care cititorul obișnuit nu poate să-și ascundă sentimentul frustrării, are un rol identic cu cel al grafiei sanscrite din jurnalul lui Zerlendi: protecția secretului, rămas integru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceasta, el va avea permanent un statut social și un rol dominant asigurat, de care consumatorul va deveni dependent. Consumatorul de bunuri (obiectele de consum material care îi asigure existența) nu va avea niciodată un caracter personalizat, el va rămâne anonim, fără identitate. Consumatorul reprezintă „piața de desfacere” a ceea ce produce „firma”. Semnificația psihosocială a consumatorului va fi cea de „piață de utilizare” a produselor „firmei”, el ajungând prin aceasta absolut dependent de consumul produselor firmei. Relația dintre „producător” și „consumator
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
O dramă istorică, Rhea-Silvia, îi aparține lui N. V. Scurtescu. Mai numeroase sunt traducerile: D. Aug. Laurian tălmăcește Carmen saeculare de Horațiu și, alături de Gr. G. Păucescu, din Eneida de Vergiliu, o versiune după Mizantropul de Molière încearcă Gh. Sion, un anonim traduce Spionul prusian de V. Valmont, iar din poezia franceză transpune G. Dem. Teodorescu (V. Hugo, André Chénier, Alphonse de Lamartine și Alfred de Musset). Revista are o rubrică de bibliografie susținută de Laurian, cuprinzând scurte prezentări de cărți sau
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
sunt și cele propriu-zis literare: versurile lui Grandea, de un romantism vetust, cântând, în cadențe largi, sunătoare, evenimente istorice, personaje de legendă, altele de Al. Radu, D. Iliescu, I. N. Polychroniade, nuvele de Grandea și Șt. Chr. Tell, o dramă, Anonimul, tot de Grandea ș.a. Două poezii, Umbrele lui Bolintineanu și Călugărenii, alături de o traducere din La Fontaine, Șarpele și pila, reluată din „Oltul”, aparțin lui Al. Macedonski. Din Lamartine se tipărește poezia Bonaparte, în transpunerea lui C. D. Aricescu. Alte
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
aparține lui Rubin Patița. Alte note și însemnări de voiaj, toate scrise cu spirit de observație, conținând aplicate comentarii personale dau, pe lângă Gabriel Donna (Insula Șerpilor) și Dimitrie Ghica-Comănești (Vânătorul de crocodili - întâmplări aventuroase dintr-o călătorie în Africa), numeroși anonimi aflați în Extremul Orient (cu predilecție în China, Japonia, Malaysia), pe continentul austral, negustori plecați peste mări și țări, la Canton și New York, care din cititori în țară devin corespondenți voluntari. Din puzderia acestora se detașează S. Schiffer, ce descrie
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
cu „directivele” lor, le deformează, se strecoară prin interstițiile lor, uneori le transformă, reușind mereu să-și păstreze o marjă de manevră, mai largă sau mai îngustă, care definește un spațiu social (relativ) autonom (cf. Borscheid, 1987, pp. 78-101). Aplicate anonimilor cotidianului, inclusiv celor mai obscuri dintre ei, analizele proprii acestei istorii - ca, bunăoară, cea prin care Giovanni Levi ne-a restituit extraordinar de interesanta biografie a lui Giovan Battista Chiesa, preot, exorcist și vindecător într-un cătun din Piemontul celui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1290 și 1688), căci, descriind, cu aere de martor ocular, niște evenimene de prin 1663, 1665, 1669, acel autor aparține evident altei generații decât celei a fiului vistiernicului ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino. Au optat pentru un alt autor, anonim, al secvenței numite îndeobște Cronica Bălenilor Al. Piru, P.P. Panaitescu, Liviu Onu, Dan Horia Mazilu. Pentru destui cercetători P. nu este decât autorul cert al secvenței intitulate Cronica despre Nicolae Mavrocordat (1688-1728), la a cărei redactare a purces prin 1718
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
literare divergente, ultramoderne și tradiționale, inclusiv folclorice, prozastice și poematice, corelează, ca și în proză, atitudini opuse, tabloul realist cu metafora și simbolul, conferă unor situații prozaice sens alegoric, dimensiuni de parabolă, proiectează faptul istoric, ca și pe cel biografic anonim, în mit, plonjează frecvent în fantastic. În aspectul construcției și în genere al teatralității, unele piese sunt excesiv de stufoase, prolixe, diluate, grevate de o discursivitate superfluă, stridente chiar în raport cu cele mai anticlasice structuri. Dar tot ceea ce e de natură să
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
opera lui Lucian Blaga, intrat în aria de interes a revistei cu ocazia primirii sale în Academia Română, apoi prin suita de articole pe care profesorul I. Todoran o consacră operei sale filosofice și implicațiilor ei teologice (Un mit metafizic, Marele Anonim, Diferențialele divine). Și Nichifor Crainic are raporturi bune cu R. Mai întâi, în 1933, el conferențiază, în cadrul Asociației „Andrei Șaguna”, iar mai târziu i se publică articolele Ortodoxie și naționalism și Nostalgia paradisului și i se comentează conferința Creștinism și
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
Poeme rococo, București, 1970; Ninse colinele în amurg, București, 1973; Hibernale, București, 1977; Întoarce-te să mă vezi, București, 1977; Înțelesul de pierdere, seara, București, 1979; Ninsoarea care ne trebuie, București, 1979; Suvenire, București, 1980; Cabinet de familie, București, 1981; Anonimul de-aproape, București, 1982; Purpura și iarba, București, 1983; Somnul, București, 1984; În orașul Poc-în-Plic, București, 1985; Soarele meu, inima mea, București, 1986; Cu mâna stângă, București, 1987; Inima, București, 1989; Printre cărți, copii și cuburi, București, 1989; Exerciții de-
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
seara”, LCF, 1980, 11; Elena Tacciu, Muza ludică, RL, 1980, 38; George Arion, „Suvenire”, FLC, 1980, 47; Mara Nicoară, „Suvenire”, CNT, 1981, 20; Mircea Iorgulescu, Observație și analiză, RL, 1982, 30; Elena Tacciu, Precizia amânată, ST, 1982, 11; Mara Nicoară, „Anonimul de-aproape”, F, 1983, 4; Ștefan Aug. Doinaș, Adevărul și jocul liric, RL, 1984, 2; Tania Radu, „Somnul”, RL, 1985, 15; Dan C. Mihăilescu, „Somnul”, VST, 1986, 10; Adriana Iliescu, „Soarele meu, inima mea”, RL, 1986, 19; Ștefan Aug. Doinaș
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
renunță nici la un text, socotit apocrif de ortodoxie, A IV-a carte a macabeilor, intitulat - în traducerea cărturarului român - Pentru sângurul țiitoriul gând, o disertație pentru așezarea rațiunii deasupra simțurilor, care este atribuită lui Josephus Flavius, dar aparținând unui anonim din Alexandria în veacul I d.Hr. Lângă acest „text de bază” al Vechiului Testament M. s-a mai adresat doar unui izvor „slovenesc”, care trebuie să fi fost ediția din 1581, apărută la Ostrog, sub protecția cneazului Constantin, și se
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
literară”, „Românul literar”, „Voința Craiovei”, „Ritmul vremii” ș.a. Mai ales înainte de 1900 traduce versuri de La Fontaine, Jean Richepin, François Coppée, Heine ș.a., precum și un roman, Roza din Grenada de Jean Rameau, tipărit în foiletonul ziarului „Țara” (1894). A mai semnat Anonimul mijlociu, C. Bucșan, Cinci-Natus, P. Cincinat de la Milcov, De la Milcov, Excelsior, Marțial, Petron, Un anonim pauper, Ion și Cincinat (împreună cu I.L. Caragiale) ș.a. Este unul din inițiatorii, în 1908, ai Societății Scriitorilor Români. La propunerea lui Octavian Goga, în 1927
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]