1,002 matches
-
acum amenințate de însăși civilizația izvorîtă din Europa 17. În sfîrșit, vreau să mai precizez o dată semnificația termenului dialogică, care se dovedește indispensabil pentru înțelegerea identității însăși a culturii europene, care este producătoare / produs al unui joc de complementarități, rivalități, antagonisme între idei, teorii, concepții, viziuni asupra lumii. Termenul dialog este insuficient pentru a exprima caracterul conflictual. Termenul dialectică nu este de-ajuns pentru a exprima persistența opoziției dualiste în interiorul unității. Termenul dialogică este așadar esențial în acest text, cu toate că repetarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
instrumentelor gîndirii raționale, mai precis genurile și speciile, în înțelegerea realității. Se poate spune că "nominalismul" manifestă deja o raționalitate autocritică, mai cu seamă în cazul lui William Occam (1300-1344), care nu conferă realitate decît lucrurilor individuale. Renașterea va elibera antagonismele pînă atunci virtuale dintre contribuțiile culturale creștine, iudaice, grecești, romane. Se operează în mod răsunător o primă disociere între mesajul evanghelic, legat el însuși printr-un cordon ombilical de Vechiul Testament, și Dogma catolică. Revenirea la textele sfinte revitalizează mesajul lui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pînă la statornicirea, mult mai tîrziu, a unui modus vivendi (pe care îl va anihila însă în Franța revocarea Edictului din Nantes, din 1685). Extinderea Reformei a introdus pluralismul religios în sînul creștinismului occidental. Apar astfel, între variantele aceleiași Credințe, antagonisme și rivalități care sfărîmă definitiv unitatea religioasă a Creștinătății Cruciadelor și Catedralelor, iar dialogul între Bisericile care s-au închis unele pentru celelalte are loc doar în mod subteran. În acest fel, Reforma retroacționează asupra Bisericii romane, unde se operează
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rațiune și credință se va transforma în dialogică. În același fel în care Europa modernă se naște din punct de vedere politic într-un climat de ruptură și conflict, ea se naște din punct de vedere cultural în contextul izbucnirii antagonismelor dintre instanțele iudaică, creștină, greacă, latină. Renașterea, care apare în cetățile sau principatele din Italia și din Țările de Jos și care se va răspîndi în toată Europa, inaugurează o dialogică de acum înainte neîntreruptă și care implică schimburi și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în sine dialogica manifestată în sfera gîndirii și a politicii: este vorba despre acea regulă care, instituind dreptul la existență al unor concepții diverse și opuse și împiedicînd ca vreuna dintre acestea să se impună prin forță, întreține dialogul în cadrul antagonismului. Această regulă a fost statornicită în Agora din Atena în secolul al V-lea înaintea erei noastre. Regula politică a democrației le permite cetățenilor să-și exprime antagonismele prin intermediul discursului argumentat și instituie verdictul reînnoit periodic al voturilor și alegerilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ca vreuna dintre acestea să se impună prin forță, întreține dialogul în cadrul antagonismului. Această regulă a fost statornicită în Agora din Atena în secolul al V-lea înaintea erei noastre. Regula politică a democrației le permite cetățenilor să-și exprime antagonismele prin intermediul discursului argumentat și instituie verdictul reînnoit periodic al voturilor și alegerilor. Cît despre regula filozofică, ea instituie libertatea dezbaterii tuturor ideilor și teoriilor, fără interdicții ori sancțiuni. În secolul precedent, apăruse deja în insulele grecești o gîndire separată de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Îi vedeau pe eliberatori transformîndu-se în asupritori. Speranța și deznădejdea, nemărginite și una și cealaltă, aduse de Revoluția franceză se contopesc într-un vîrtej, adesea în aceleași conștiințe. Hegel este gînditorul cheie al acestui moment zbuciumat. În el se reunesc antagonismul raționalismului și cel al romantismului. El înfruntă contradicția, și-o asumă, încearcă să o depășească, o regăsește mereu, o așează în centrul gîndirii sale. Aceasta este complexitatea însăși, căci prin acceptarea contradicției și menținerea raționalității, ea depășește limitările rațiunii clasice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a lui Marx). În secolul al XVIII-lea se operează identificarea devenirii istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o certitudine de neclintit. Revoluția franceză va declanșa în ideea însăși a devenirii istorice un antagonism între glorificarea noului (evoluție, revoluție) și glorificarea vechiului (tradiție, reacțiune). Acest antagonism nu va înceta, nici unul dintre parteneri nefiind zdrobit de celălalt, ci dimpotrivă va renaște, sub forme noi, din însuși excesul victoriei rivalului său. Europa înregistra un proces de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
istorice cu progresul uman, iar această idee, în ciuda lui Rousseau, capătă la Condorcet o certitudine de neclintit. Revoluția franceză va declanșa în ideea însăși a devenirii istorice un antagonism între glorificarea noului (evoluție, revoluție) și glorificarea vechiului (tradiție, reacțiune). Acest antagonism nu va înceta, nici unul dintre parteneri nefiind zdrobit de celălalt, ci dimpotrivă va renaște, sub forme noi, din însuși excesul victoriei rivalului său. Europa înregistra un proces de devenire rapid din secolul al XV-lea. La sfîrșitul secolului al XVIII
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
constitutive nu le zdrobește sau suprimă pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Aceasta o transformă într-un vîrtej și o fierbere culturală neîntrerupte din secolul al XV-lea pînă în secolul al XX-lea. Antagonismul sălășluiește el însuși în interiorul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Aceasta o transformă într-un vîrtej și o fierbere culturală neîntrerupte din secolul al XV-lea pînă în secolul al XX-lea. Antagonismul sălășluiește el însuși în interiorul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă fenomene de contaminare reciprocă între partenerii antagoniști
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
doar ideile călăuzitoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci și contrariile acestora. Geniul european nu rezidă numai în pluralitate și în schimbare, ci și în dialogica pluralităților care produce schimbarea. El nu se regăsește în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte cuvinte, lucrul cel mai important în viața și devenirea culturii europene este întîlnirea fecundatoare între diversități, antagonisme, concurențe, complementarități, adică dialogica lor. Aceasta
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte cuvinte, lucrul cel mai important în viața și devenirea culturii europene este întîlnirea fecundatoare între diversități, antagonisme, concurențe, complementarități, adică dialogica lor. Aceasta este produsul / producătorul buclei "turbionare" în care fiecare element sau moment este în același timp cauza și efectul întregii bucle, care evoluează asemenea unei spirale nebuloase. Dialogica este cea care se află în centrul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se pune problema integrării Germaniei în Europa pentru a evita orice nouă stăpînire. În afară de aceasta, se pune problema de a exorciza spectrul războaielor care se revărsaseră asupra lumii și care își găsiseră izvorul în conflictele inter-europene, mai cu seamă în antagonismul franco-german. Iată de ce cel dintîi nucleu al noii Europe se constituie în cuplajul franco-german. În același timp, războiul rece care se declanșase amenință să se transforme într-un război veritabil, iar noul îngheț stalinist, asociat lui, face să se ivească
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu este nouă în sensul de nou din expresiile nouvelle cuisine sau nouveaux philosophes. Ea este legată de dezvoltarea unui curs istoric nou, care se va dezvălui treptat conștiințelor în anii '60-'80. Mai întîi, asistăm la dizolvarea rapidă a antagonismului secular dintre Franța și Germania, care hrănise, de-a lungul a trei războaie succesive, dușmănii aparent insolubile. Între anii '60 și '80 se manifestă clar o dezintegrare a atitudinilor șoviniste naționale, iar între francezi și germani apar chiar unele simpatii
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de-al Doilea Război Mondial. Consecința a fost dispariția amenințărilor inter-europene și amplificarea amenințărilor extra-europene. Vecinul european nu mai reprezintă un pericol vital și nu provoacă nici cea mai mică neliniște teritorială. Dușmanul s-a deplasat și s-a transformat. Antagonismele au căpătat o formă ideologică și imperială deopotrivă, iar această schimbare de context și de concept este capitală: noile antagonisme imperiale, ideologice, planetare suprade-termină destinul țărilor europene, făcîndu-le să devină pașnice unele față de altele. Există și alți factori care concură
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un pericol vital și nu provoacă nici cea mai mică neliniște teritorială. Dușmanul s-a deplasat și s-a transformat. Antagonismele au căpătat o formă ideologică și imperială deopotrivă, iar această schimbare de context și de concept este capitală: noile antagonisme imperiale, ideologice, planetare suprade-termină destinul țărilor europene, făcîndu-le să devină pașnice unele față de altele. Există și alți factori care concură la această pacificare. Un neo-cosmopolitism diferit de cel al filozofilor secolului al XVIII-lea, dar avînd, asemenea acestuia, o puternică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
apoi a bolșevismului și în sfîrșit a destalinizării. Nouă ne revine, într-un alt mod și în condiții cu totul diferite, sarcina de a retroacționa din prezent asupra trecutului, pentru a afla ce era comun, nu doar în ciuda dezbinărilor și antagonismelor noastre, ci de asemenea și mai cu seamă în ele, și pentru a acorda celor ce pot părea secundare sau neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei ce le-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comun, nu doar în ciuda dezbinărilor și antagonismelor noastre, ci de asemenea și mai cu seamă în ele, și pentru a acorda celor ce pot părea secundare sau neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei ce le-au trăit le percepeau ca ireconciliabile, dacă nu chiar fatale. Dialogurile și diversitățile, care erau un soi de sub-produse ale dezbinărilor și conflictelor europene, se înfățișează privirii noastre de astăzi ca produse principale. Astăzi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dezbinărilor și conflictelor europene, se înfățișează privirii noastre de astăzi ca produse principale. Astăzi înțelegem că Europa s-a creat și dezvoltat datorită faptului că a fost o piață comună culturală milenară și că unitatea culturii europene rezidă în vitalitatea antagonismelor sale, adică în dialogica sa. Astfel, prin această conștiință istorică nouă, comunitatea de destin care prinde rădăcini în prezent poate să retroacționeze asupra trecutului nostru și să-l reinventeze, nu în mod artificial, ci plecînd de la perspectiva pe care ne-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o conștientizare europeană fundamentală pentru intelectualii din Vest. Opoziția democrație / totalitarism se substituie opoziției capitalism / socialism, după o refulare de patruzeci de ani. Percepem dintr-odată nebunia visului unei societăți reconciliate și unanime și descoperim în democrație virtuțile pluralismului, ale antagonismului, într-un cuvînt, a tot ceea ce a reprezentat dintotdeauna virtutea culturii europene. Reviviscența ideii de democrație, care antrenează prăbușirea ideii socialiste, de-clanșează o resistematizare în lanț a valorilor. Moralei care subordonează totul Revoluției îi succede Morala care verifică autenticitatea Revoluției
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic, competența politică, filozofică, științifică, polițienească, militară, iar toate Puterile, executivă, legislativă, juridică, economică și culturală, se subordonează acestei omni-competențe a Partidului unic. Totalitarismul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-lea, iar apoi de cea franceză în secolul al XVIII-lea, ea străduindu-se să îmbine cele două drepturi, al individului și al societății. În realitate, societatea democratică stabilește o relație dialogică complexă, care nu comportă doar complementaritate, ci și antagonism între individual, pe de-o parte, și colectiv și statal, de cealaltă parte. Alegerea periodică a instanțelor executive, legislative și chiar judecătorești stabilește un soi de buclă recursivă în care indivizii guvernează și controlează prin opțiunea lor instanțele care îi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu se reduce așadar în nici un caz la legea majorității; ea comportă în mod necesar dreptul la existență și expresie al minorităților de orice tip. Democrația trăiește de pe urma diversităților și a complexităților. Ea nu se întemeiază pe absența conflictelor și antagonismelor, ci pe existența și pe acțiunea acestora. Ea reprezintă regula jocului care permite și reglementează expresia lor: ea le regularizează canalizîndu-le în direcția discursului și a schimbului de argumente, în cadrul adunărilor sau campaniilor electorale, al consultărilor prin referendum. Ea se
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]