2,598 matches
-
o situație socială, Isabelle își verifică amploarea înroșirii cu ajutorul oglinzilor (mergând la toalete sau utilizând mica sa oglindă de buzunar pe care o are întotdeauna asupra sa, sau chiar privindu-și imaginea pe dosul lingurilor, în geamuri sau în vitrine). Anticipare, atenție și gânduri obsedante Terapeutul îi explică Isabellei aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obsedantă a gândurilor legate de ceea ce pare că nu a fost în regulă. Minimizarea situațiilor în care lucrurile s-au desfășurat normal. Reluarea micilor detalii și transformarea lor în evenimente importante. Păstrarea amintirii în memorie în zona marilor eșecuri. Reluarea anticipării în mod negativ... Iar am fost patetică”. „Si oricum, sigur nu mi-am observat toate greșelile mele”. „Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale, situație care a obligat-o să devină mai repede responsabilă și prevăzătoare. Marie a rămas apropiată de fratele său care o sună pentru a-i mărturisi spaimele sale. Figura 1. Elementele obținute din analiza funcțională a neliniștilor lui Marie ANTICIPARE Situație Marie rămâne trează până când sosește fiica sa. Aceasta sosește târziu și trebuia să-i telefoneze. Cogniții Neliniști excesive și incontrolabile, gânduri reconfortante, altele Se întreabă dacă fiica sa a avut un accident, își imaginează că aceasta s-a putut
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu doar să modifice comportamentele de evitare ci și de a restabili unele structuri cognitive care să-i redea un sentiment de securitate și să-i permită să accepte incertitudinea lumii exterioare. Figura 1. Analiza funcțională sincronică a doamnei L. Anticipare: un nou accident Situație: să conducă, să traverseze străzile Emoție: angoasă, tahicardie Scheme cognitive: insecuritate Comportament: Gânduri automate, evitare imagini mentale: ”Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele din anturaj Ierarhizara temerilor Pentru a stabili mai concret și mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fost întărit pozitiv. Teoria învățării sociale Bandura a dezvoltat o teorie conform căreia învățarea se face prin imitație, prin observația modelelor reale sau imaginare (modeling). Această teorie insistă asupra rolului de întărire al eficienței personale percepute și al așteptărilor rezultatelor. Anticiparea și observația vizuală joacă în acest caz un mare rol. Prevenirea recăderii Marlatt și Gordon au dezvoltat aplicarea acestui model în cadrul „metodelor de prevenire a recăderii”. Ei constată că o persoană care suferă de alcoolo-dependență și care se angajează într-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consumă alcool, contractul terapeutic este întrerupt: subiectul părăsește spitalul însoțit de o persoană de încredere. Analiza funcțională a problemei țintă Terapeutul utilizează grila SECCA. Utilizarea acesteia are drept obiectiv analiza situației tipice de reluare a consumului de alcool. Figura 2. Anticipare „Voi ceda din nou”. „Nu mi se va întâmpla acest lucru”. „Voi bea un pahar, asta mă va calma”. Situație In principal împreună cu persoanele apropiate, atunci când trebuie să adopte un punct de vedere, să se afirme. Emoții Teamă, stare de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
virtuos. Iată cum s-a desfășurat întâlnirea dintre Sonia și sora sa. Această situație tipică de consum exagerat de alcool este supusă travaliului terapeutic: „Merg la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea, ajung la parterul imobilului”. Anticiparea acțiunii: „O voi întâlni pe sora mea”. Declașator al consumului de alcool: stare de rău resimțită la perspectiva de a face o vizită surorii sale. Intărire a consumului de alcool: rezolvare cu ajutorul alcoolului a sentimentului de rău fizic (tremurături, dorință
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresie. Evaluările sunt realizate înainte de începerea tratamentului psihoterapeutic, apoi în timpul tratamentului. Anxietate Sonia este anxioasă la începutul tratamentului. Ea se liniștește apoi și își regăsește starea sa obișnuită după trei săptămâni. Ea trăiește un vârf de anxietate important în momentul anticipării vizitei la sora sa. Dorință de a bea Dorințele persistă. Terapia îi permite să le controleze fără să consume alcool. Depresie Starea timică măsurată cu ajutorul scării lui Beck rămâne stabilă în timpul tratamentului. Evoluția depresiei este evaluată sistematic. Supraveghere Tratamentul este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să îndrăznească să spună pacientului său: nu progresăm cu această problemă? Ce credeți despre acest lucru? Figura 1. Evaluarea angoasei actuale în legătură cu impotența HUBERT 8 Fără angoasă Foarte angoasat CAROLYN 0 8 Fără angoasă Foarte angoasată Figura 2. Evaluarea anticipării vindecării HUBERT 8 Fără speranță Multă speranță CAROLYN 0 8 Fără speranță Multă speranță După evaluare, Carolyn spune: „Tratăm erecția, impotența soțului meu, dar am impresia că sunt la fel de impotentă ca și el și, în ceea ce mă privește, nu m-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
această ședință. Autoînregistrarea ideilor eronate Terapeutul îl întreabă pe Hubert dacă a realizat, așa cum au convenit, o autoînregistrare a ideilor sale eronate privind sexualitatea bărbatului și prostata, dacă a luat notițe sau are unele idei. In ceea ce privește istoricul și anticiparea negativă privind impotența provocată de prostată, pacientul a făcut o anchetă și a descoperit că tatăl său n-a decedat datorită unui cancer de prostată ci datorită diabetului, mai exact din cauza unei gripe prost tratată asociată unei protecții imunitare prea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra afirmării de sine, jocurile de rol permit participanților să se afirme mai mult în cadrul cuplului, să facă față partenerului lor, fără agresivitate, deci să se teamă mai puțin de aprecierea lor și să suporte cu o intensitate mai mică anticiparea negativă, responsabilă de stres și de diserecții. In cazul lui Hubert, impasul l-a constituit, poate, existența ideilor iraționale în legătură cu sexualitatea masculină, cu boala, cu modelul parental. Poate că ar fi fost interesant să continuăm în această direcție în așa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Beck, 1990; Young, 1990. Meichenbaum, 1977. Vezi Meichenbaum, 1977. Luria, 1966. "Ceea ce pacientul își spune sie însuși" în legătură cu problema sa sau în legătură cu lumea exterioară. Self instructional training. Eysenck, 1959. Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior, 1957. Bandura, 1969. Invățare cu ajutorul modelului, anticipare, autoreglare, autoîntărire, eficiență personală percepută... Să ne amintim, de altfel, chiar celebrul paradox al lui Bandura: "Dacă orice in fine este cognitiv, atunci prin comportament se pot schimba cognițiile." Richelle și Fontaine, 1985. Richelle, 1986; Richelle și Fontaine, 1985. Hayes
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
realizează în fiecare zi. De exemplu, să noteze frecvența și durata comportamentului de spălare a mâinilor în anumite intervale orare timp de mai multe zile. De exemplu, să nu efectueze ritualul spălării. Stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi. Senzații corporale, gânduri. Anticiparea unui eșec sau a unei judecăți negative, de exemplu. De exemplu, în cazul unei disfuncții erectile, dispariția sau menținerea erecției în situații precise. De exemplu, starea de sănătate, oboseală, locuri sau situații. De exemplu, a merge la magazine. Ceea ce subiectul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
De exemplu, expunerea cognitivă este mai eficientă pentru a reduce evitarea cognitivă atunci când este realizată cu ajutorul unei înregistrări sonore a scenariului, sau atunci când acesta este citit? Ce strategii (expunerea în imaginație la unele situații nesigure, expunerea in vivo însoțită de anticiparea răspunsului, restructurarea cognitivă...) permit cel mai bine să abordăm intoleranța la incertitudine? Vezi Tallis și Eysenck, 1994. Holaway, Heimberg și Coles, pe cale de apariție în Journal of Anxiety Disorders. Pacienții cu un diagnostic concomitent cu acela de tulburare de anxietate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Association, 2004. Foa și Keane, 2000. Andrș și al., 1997; Bryant și al., 1999. Acest fenomen de disociere este frecvent în experiențele traumatice. Acest nivel este în mod clar deasupra pragului validat de 44. Grila SECCA (Situație, Emoție, Cogniție, Comportament, Anticipare), Cottraux, 2004. In contrast cu personalitatea sa anterioară (sau cu ceea ce afirmă aceasta). Incepând cu cea mai înaltă căreia îi este atribuită valoarea 100 (unități subiective de perturbare). In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L nu ia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conștient, intenționat și chiar rațional. Ei interpretează mediul lor și se manifestă în cadrul unor sisteme culturale care dau un anume sens, determinat contextual, comportamentului lor. Indivizii umani înțeleg faptul că ceilalți semeni pot acționa în mod intenționat și pot integra anticiparea acestei intenționalități reciproce în alegerile pe care le fac, în scopul fie al competiției, fie al cooperării. Astfel, științele sociale sunt mult mai dificil de elaborat decât așa-numitele științe exacte, deoarece indivizii umani nu răspund simplu la stimulii obiectivi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
devine precară, și provoacă o hipersensibilitate vecină cu stările paroxistice: în consecință, omul „încurcă timpurile”, ia cunoștință de singurătatea sa fundamentală. Realitatea se prezintă sub chipul lui Proteu, „cel cu o mie de fețe”, adică un univers de fragmente, crâmpeie, anticipări, avertismente necunoscute, nedescifrate, aparținând zonelor de mister și umbră ale conștiinței. De fapt, povestirile traduc un refuz al lumii de obiecte, al lumii robotizate, corelativ nevoii de evadare într-o altă realitate, vie, umană, ordonată, chiar dacă și aceasta e, la
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde. P.-M. afirmă chiar că Eminescu a avut preștiința Ființei înaintea lui Heidegger, pentru că poetul român a trăit raportul cu Ființa prin anticiparea propriei morți și prin repetarea acesteia în spirit. Și prin Nietzsche e explicată, de asemenea, poezia lui Eminescu: gânditorul german, care iubea pe cei care trăiau murind, e temeiul discursului despre poetul aflat sub semnul conștiinței morții încă din prima
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
practicat, să reținem, în etapele timpurii ale societății postindustriale și pe baza modelului său teoretic, D. Bell a anticipat multe dintre schimbările care s-au produs spre sfârșitul secolului trecut sau chiar la începutul acestui secol. Au fost desigur și anticipări greșite. Oricum, multe dintre argumentele sale au rămas îngropate în istoria livrescă, iar acum, când le revizităm, avem fie tentația de a face o lectură istorică, fie una de a le seria într-o suită de alte construcții teoretice ulterioare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
amenințările sau pericolele includ un domeniu al latenței, contingentului, invizibilului. Mai știm că actualizarea acestora nu apare decât atunci când riscul deja iese din potențialitate și că atunci este deja prea târziu. De aceea, problema actuală constă în conștientizarea riscului pentru anticiparea și, astfel, pentru prevenirea sau diminuarea incertitudinii. Din nou, această opțiune coincide cu o modernitate reflexivă. Ceea ce încă Pareto numea consecințe neintenționate ale acțiunilor sociale sau individuale devin în societatea postindustrială a modernității focar al referințelor reflexive. Modul tradițional de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adesea că sociologii s-ar referi la așa-numitele „fenomene sociale totale” sau la „totalitățile” în care actorul individual ar fi atât de integrat, încât și-ar pierde orice identitate a sa ca individualitate, ca persoană animată de intenții, scopuri, anticipări, opțiuni, motive sau altele de acest gen. La limită, ne apare doar ca produs al unor „structuri sociale” supraordonate și chiar atotputernice. Ca individ, nu ar fi decât ceea ce structura dictează, iar societatea nu ar fi decât produsul final al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
abat în mod atât de fundamental de la traiectoriile majore ale construcției societăților occidentale încât să facă superfluă orice comparație. Diferențele existente și induse de timpul dezvoltării sunt compensate de ritmurile și direcțiile dezvoltării, astfel că putem detecta decalaje, dar și anticipări, divergențe, dar și convergențe. Dincolo de variații, care oricum sunt inevitabile în spațiile sociale circumscrise cultural, geografic și istoric, mi se pare important să identificăm, atunci când este posibil, și elemente comune. Este ceea ce voi face în continuare prin explorarea formelor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evidenția creșterea continuă o siguranței, preciziei și constanței în efectuarea elementelor acrobatice și gimnice. Reglarea echilibrului, este o condiție obligatorie pentru inițierea si continuarea oricărei mișcări legate ce necesită o precizie înaltă pentru mișcarea fiecărui segment, printr un proces de anticipare solicitant. Introducere Gimnastica artistică, disciplină cu un statut bine definit în constelația sporturilor, este supusă permanent unui proces de modernizare, înregistrând în ultimii ani progrese remarcabile, dezvoltându-se atât pe linia creșterii continue a dificultății și complexității mișcărilor, cât și
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
l-a interesat pe antrenor. Pentru a atinge obiectivele propuse a fost nevoie permanent de calcule bine direcționate, într-un fel sau altul presupuneri bazate, prognozare. Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România, Volumul IV, explică prognoza sportivă ca previziune, anticiparea desfășurării sau a evoluției fenomenului sportiv în ansamblul său, în ceea ce privește dinamica tendințelor de dezvoltare, de răspândire a unui sport și de prefigurare a traiectoriei rezultatelor, a recordurilor și a clasamentelor în perspectiva imediată sau îndepărtată. Prognoza este o componentă oricărei
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]