2,440 matches
-
În schimb, enorma majoritate (cincizeci de milioane de italieni) a devenit de o intoleranță atât de vulgară, violentă și infamă, cum nu s-a mai petrecut niciodată în istoria Italiei. S-a observat în acești ani, din punct de vedere antropologic, un extins fenomen de abjurare: alături de sărăcie, poporul italian refuză să-și mai amintească și de toleranța sa „reală”; așadar, nu mai dorește să-și aducă aminte de cele două fenomene care au caracterizat cel mai bine întreaga sa istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tine o violență care mă jignește (iar în asta suntem frați, ne putem gândi împreună la un exil comun), dar ca om (și tu o știi prea bine) sunt infinit mai implicat decât tine. Consumismul constă într-un adevărat cataclism antropologic, iar eu trăiesc, esențial, acest cataclism care, cel puțin deocamdată, este o pură degradare; îl trăiesc în zilele mele, în formele existenței mele, în corpul meu. Dat fiind că viața mea socială burgheză se concentrează în întregime în muncă, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
societatea, poporul, masa în momentul în care, existențial (ori poate numai vizual), vin în contact cu mine. Prin urmare, din această experiență existențială, directă, concretă, dramatică, corporală, se nasc toate discursurile mele ideologice. Ca transformare (mai bine spus degradare, deocamdată) antropologică a „lumii”, pentru mine, consumismul este o tragedie care se manifestă ca deziluzie, mânie, taedium vitae, blazare și, în final, ca revoltă idealistă, ca refuz al statu-quo-ului. Nu văd cum poate un prieten să glumească pe seama acestor lucruri. Dar să
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sfârșit o realitate existentă), sunt în schimb de acord cu ei în privința avortului. Aici este vorba despre viața omenească. Și n-o spun pentru că viața este sacră. A fost, iar sacralitatea sa a fost simțită în mod sincer în lumea antropologică a sărăciei, pentru că fiecare naștere era o garanție pentru continuitatea omului. Acum ea nu mai e sacră decât în sensul blestemat (sacer în ambele sensuri), pentru că fiecare nouă naștere reprezintă o amenințare pentru supraviețuirea umanității. Așadar, spunând că „este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care s-au format înaintea epocii consumului și a pretinsei sale permisivități; în al doilea rând, așa cum am spus și am repetat întotdeauna, consumismul nu e altceva decât o nouă formă totalitară, întrucât este alienantă până la limita extremă a degradării antropologice - genocidul (Marx) -, așadar, permisivitatea sa este falsă: el reprezintă masca represiunii celei mai cumplite pe care puterea a exercitat-o asupra maselor de cetățeni. Într-adevăr (aceasta este replica unuia dintre protagoniștii viitorului meu film1, inspirat de scrierile lui De
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
morbidă” a loviturii de stat. De parcă ar fi vorba doar despre a „înlocui” grupul de oameni care ne-au guvernat într-un mod atât de înspăimântător vreme de treizeci de ani, aducând Italia în pragul dezastrului economic, ecologic, urbanistic și antropologic. În realitate, falsa înlocuire a acestor „capete de lemn” cu alte „capete de lemn” (și mai funebru carnavalești), realizată prin întărirea artificială a vechilor aparate ale puterii fasciste, nu ar servi la nimic (și să fie clar că, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu excepția faptului că există (sau sunt actuale). Pur nominalism administrativ. Andreotti nu se preocupă, de parcă n-ar fi treaba lui, de efectele omenești, culturale și politice ale unor asemenea fenomene. Parcă nici nu a auzit măcar vorbindu-se despre degradarea antropologică ce derivă dintr-o „dezvoltare fără progres” cum a fost cea italiană în ceea ce privește casele și urbanismul său. Asta ca să nu mai spunem că în Italia casele construite în cei treizeci de ani de guvernare a democrației creștine sunt o rușine
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care eu nu am ezitat, și nu ezit nici acum, s-o declar milenaristă: trecerea de la o epocă umană la alta, datorată ascensiunii consumismului și hedonismului său de masă - eveniment care a constituit, mai ales în Italia, o adevărată revoluție antropologică. În această „fază”, nu clasa muncitoare condusă de PCI a împins democrația creștină să-și îndeplinească Realizările (decât la început și în mod relativ), ci patronii, prin „expansiunea lor economică” de neoprit, care a construit - prin intermediul unei democrații creștine extaziate
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
câteva versuri amărâte de-ale lui. Într-un limbaj tehnic anonim și fără formă, îngrijitorul ediției, Cancrini, enunță imediat care sunt limitele, scopurile și trăsăturile cărții. Îi enunță și metodologia. Toate acestea potrivit tradiției cărților „științifice” - în speță, sociologice sau antropologice - anglo-americane. Doar că preambulurile acestora din urmă sunt în general pline de umor, ba chiar, ca să spunem adevărul, de bună dispoziție, fiind însoțite de declarația de modestie (datorată siguranței de sine), în timp ce preambulul lui Cancrini este serios, sec, tăios, rece
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
universului țărănesc (din care face parte lumpenproletariatul urban) și a celui muncitoresc (în sensul că și un muncitor aparține trup și suflet culturii populare). Am adăugat experienței mele existențiale și interese specifice. Adică lingvistice, de exemplu. Dar și etnologice și antropologice. Despre acestea, nu am o informație științifică, ci am conștiința ce derivă dintr-un interes profund. Toate acestea mă fac să mă minunez în fața ignoranței totale a celei mai mari părți a intelectualilor italieni - și nu doar a celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură: un limbaj fără origini 44 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 49 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 54 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești 59 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 64 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
origini 44 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 49 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 54 8 iulie 1974. Îngustimea istoriei și imensitatea lumii țărănești 59 11 iulie 1974. Amplificarea „schiței” de revoluție antropologică în Italia 64 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 73 26 iulie 1974. În ce sens să vorbim despre o înfrângere a PCI la „referendum” 79 22 septembrie 1974. Micul discurs istoric de la Castelgandolfo 85 6 octombrie 1974. Noi perspective istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sută de ani de singurătate. Românul nou abordează diferit problemă creației literare, sub forma paradigmei metaliterare. În această maturitate romanesca găsim o universalizare a tematicii latino-americane, grație folosirii ideilor preluate din metadiscursurile moderne, cum sunt psihoanaliza, existențialismul, structuralismul lingvistic și antropologic; unele române explorează exuberanta baroca a vocabularului cult și a sintaxei lui Góngora; în noul român, scriitorii formează un adevărat triptic, în care cititorul participa la procesul de creare, recreare și descifrare a textului; exemplul tipic al acestei tendințe este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dezvăluie în timp calități dramatice și scenice nebănuite. Urmărind concomitent ecoul critic al pieselor și al puținelor spectacole realizate pe baza lor, lucrarea vizează demontarea prejudecăților care au blocat viața teatrală firească a acestor creații. Exegeta evidențiază structurarea ca teatru antropologic și ca teatru-imagine a acestei dramaturgii, unde proiectarea în spațiu, specifică genului dramatic, se slujește de elementele iconice ale metaforelor, strâns aderente la situație, scenă, tablou, intrigă, semnificații mitice și simbolice, stabilind o dinamică interioară abil slujită de didascalii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
și de gândire, pentru a scoate la lumină, în oglindă, diferitele moduri de percepție și întruchipare a structurii și dinamicii lumii/lumilor, printr-un demers care se dorește relevant pentru înțelegerea omului. Astfel, dimensiunea religioasă este reevaluată dintr-o perspectivă antropologică, punând în lumină modalități specifice de funcționare a „minții“ și analizând critic rolul și funcțiile religiei, respectiv ale experienței religioase, în cadrul mai amplu al studiului cu privire la înțelegerea noastră ca oameni. Lucrarea propune analiza critică a câțiva termeni uti lizați cu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
osos, muscular și adipos. În prezent pentru calcul se folosesc diferite programe de calculator, care permit nu numai determinarea componenței și proporțiile corporale, ci și compararea lor cu categoriile de sex, de rasă și alte norme dar și calcularea modelului antropologic individual-optim, ce include Împărțirea componentelor musculare și de țesut adipos pe părțile corpului. Aceasta permite planificarea cu un scop anume a influențării pe segmente (analitic) și grupe a corpului. III. 4.2. Teste fizice Testele fizice se folosesc pentru aprecierea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Curtea Veche, 2006, pp. 150-151. 5 Adi Dohotaru, Anii'60: mișcări contestatare în SUA, prefață de Ovidiu Pecican, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, p. 245. 6 Adi Dohotaru, op. cit., p. 248. 7 Mihai Coman, Mass media, mit și ritual. O perspectivă antropologică, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 167. 8 Pierre Brunel, Miturile secolului XX, Editura Univers, București, vol. II, p. 282. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- NICU GAVRILUȚĂ Mama proștilor e mereu gravidă 2 1
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de "imagini" ale sale, mai ales materiale (v. fig. 1). Ceea ce schimbă ei este atât rolul pe care acest dublu − în cazul lor, masca funerară − îl are pentru ceremonial în ansamblu, atât funcția în cadrul ritualului, cât și simbolismul respectivelor imagines. Antropologic vorbind, ne aflăm în centrul absolut al lumii romane, acolo unde puterea umană, în forma ei glorificată, întâlnește trecutul și unde memoria figurată privește comunitatea în ochi, prin măștile înaintașilor ei. Mai întâi, în capitala orientală se va renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de fapt, îi anulează orice valoare, în afara celei de creștin fidel. Uitarea Romei are și acest preț. "Chipul" strămoșului (re)devine aici imaginar; abstras din concret, dematerializat, el privește totuși în continuare către prezent. Funus imaginarium, nu doar ca mărturie antropologică, ci și ca expresie lingvistică, este pragul de pe care se ridică o nouă formă de memorare colectivă: imaginarul puterii. Deși el crește în jurul unei figuri centrale, împăratul, nu oglindește doar natura divină a acestuia, ci și puterea diseminată în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
generoasa definiție datorată lui Gilbert Durand: Imaginarul - adică ansamblul imaginilor și al relațiilor dintre imagini care constituie capitalul gândit al lui homo sapiens - ne apare ca marele denominator fundamental la care vin să se ralieze toate procedurile gândirii umane. (Structurile antropologice ale imaginarului, "Prefață la cea de-a treia ediție" [1969] 19) Chiar și științele, bazate fie pe experiment și pe observație, fie pe demersuri analitice sau exclusiv raționale, recunosc (sau sunt tot mai dispuse a o face) relevanța funcției imaginației
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tehnologie: dumnezeu este, nici mai mult, nici mai puțin, un "inginer", un "arhitect", o inteligență garantă a ordinii lucrurilor. "Ateismul" nietzschean, spre exemplu, întâlnește această viziune paricidă simbolic. În schimb, în ceea ce privește corpul matern, se mențin analogiile tradiționale, valorizate în continuare antropologic: funcția simbolică a mamei este atribuită, și în mitologiile modernității, fie naturii, fie materiei. Acum se fondează morala promovării materiale și sociale, ale cărei principii sunt: a avea, a ști, a putea. Individul, care se revoltă și renunță la legea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
necesară o clarificare a accepțiunii acordate aici noțiunii de schemă (nu cu semnificația kantiană, prezentată în Critica rațiunii pure): pe lângă faptul că este "o generalizare dinamică și afectivă a imaginii [și] constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a imaginarului" (Durand, Structurile antropologice 52), s-ar putea adăuga și că acționează ca o generalizare (dinamică) logico-simbolică pentru raporturile de putere, fixate în memoria colectivă cu ajutorul narațiunii (mitice sau istorice). Dacă, pe de o parte, poate fi asimilată unui reflex colectiv inconștient, non-rațional, care
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ar putea adăuga și că acționează ca o generalizare (dinamică) logico-simbolică pentru raporturile de putere, fixate în memoria colectivă cu ajutorul narațiunii (mitice sau istorice). Dacă, pe de o parte, poate fi asimilată unui reflex colectiv inconștient, non-rațional, care se manifestă (antropologic) între "gesturile inconștiente ale senzo-motricității, între dominantele reflexe și reprezentări" (cum notează Durand în același loc), pe de altă parte, în procesul continuu de memorare colectivă și de sedimentare a imaginarului, se dovedește că acționează precum un mecanism cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ritualice sunt memorate în imaginarul colectiv prin intermediul unor scheme care organizează spațiul de confluență dintre potențialitatea simbolică a obiectului, psiho-senzorialitate, intelect intuitiv (precum în definiția aristotelică, el sprijină cunoașterea directă a principiilor generatoare) și simbolul constituit și integrat conceptual. Caracterul antropologic al imaginarului este revelat și de contextul ritualic în care acest cuvânt a fost utilizat cu un sens specific. În prima sa formă atestată documentar (pe care o cunoaștem azi), denumea măștile din ceară ale strămoșilor purtate în jurul catafalcului, la
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a expune, de a proiecta în afara sinelui ideea de putere și sensul acordat ei, duce la o anumită concentrare a intuiției, care, prin intermediul schemei, ajunge la "substantivizarea" arhetipală - spre exemplu, la figura întemeietorului de cetate sau de lume (Durand, Structurile antropologice 52). Într-o perspectivă jungiană, din aceste forme matriciale pot fi derivate conceptele și simbolurile, care, spre diferență de arhetip, imuabil și universal, sunt fluctuante și chiar ambivalente, ceea ce le provoacă o anumită fragilitate (creatoare, însă) în raport cu timpul (istoric), cu
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]