4,171 matches
-
În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate de un mascul atotputernic; b) generalitatea totemismului și a sistemului de tabuuri; c) generalitatea sacrificiilor de tip totemic (și a corelației dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Freud este un psiholog și Întemeietorul psihanalizei, Walter Burkert este un istoric al religiilor specializat În Grecia antică, René Girard este estetician și critic literar. Constructele lor, eminamente speculative, au stârnit numeroase dezbateri În mediile filologice, filosofice, istorice și teologice. Antropologii, mai ales cei formați În tradiția școlii engleze și americane, au fost mai puțin atrași de un model interpretativ care survolează epocile și meridianele și care nu este ancorat În datele oferite de cercetările etnografice. În formularea fericită a lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sine, ei Înseși. Pe lângă distincțiile legate de cei care au dreptul să participe și cei care nu beneficiază de acest privilegiu, constructele rituale instituie și alte sisteme de diferențiere, prin fixarea normelor de comportament. Studiile aflate la intersecția istoriei cu antropologia dezvăluie procesele lente de fixare a convențiilor și de limitare a libertăților de manifestare. Astfel, S.G. Davis (1986, p. 161) vorbește despre „emergența convențiilor de respectabilitate”, care au rolul „de a defini membrii, de a-i separa de non-membri și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a statutului participanților. Deoarece pelerinajul În sine implică o transformare a statutului (spiritual, social, cultural) al participanților, ultima categorie mi se pare redundantă. În consecință, ea nu poate fi justificată teoretic și nici susținută prin evocarea unor manifestări rituale specifice. Antropologii, În antiteză cu specialiștii În istoria religiilor, au „descoperit” târziu pelerinajul: „Cercetarea etnografică tradițională a vizat, ca obiect ideal de studiu, unitățile socioculturale fixe” (A. Morinis, 1992, p. 2). Această abordare nu poate fi aplicată „unor fenomene culturale construite prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un rit politic „În sine” sau o adaptare la un context politic a unui tip de ritual existent (această glisare Între categorii este vizibilă și prin circulația formelor Între discipline științifice: despre riturile politice se pronunță atât specialiștii În antropologia formelor simbolice, cât și antropologii politici - vezi M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997; G. Balandier, 1998; D. Kurtz, 2001; M. Swartz et alii, 1966; J. Vincent, 1990). În slujba Puteriitc " În slujba Puterii" Puterea Întemeiată numai pe folosirea forței sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sine” sau o adaptare la un context politic a unui tip de ritual existent (această glisare Între categorii este vizibilă și prin circulația formelor Între discipline științifice: despre riturile politice se pronunță atât specialiștii În antropologia formelor simbolice, cât și antropologii politici - vezi M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997; G. Balandier, 1998; D. Kurtz, 2001; M. Swartz et alii, 1966; J. Vincent, 1990). În slujba Puteriitc " În slujba Puterii" Puterea Întemeiată numai pe folosirea forței sau pe violența necontrolată deschide calea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rolului jucat de sistemul ceremonial, prin calendarul fix al comemorărilor și ritmul, adeseori imprevizibil, al inaugurărilor, În ansamblul manifestărilor obligatorii pentru programul unui politician este binevenită, mai ales când se face prin vocea unuia dintre cei mai reputați specialiști În antropologia politică. Pe de altă parte, este greu de crezut că sistemul comemorativ se poate reduce la un simplu ecou al riturilor de expiere, cu atât mai mult cu cât comemorarea nu este decât rareori limitată la recunoașterea unei greșeli și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
N. Frijda, 1997, p. 108) Comemorarea se definește ca o mișcare colectivă prin care o comunitate, fie locală, fie națională, Își reafirmă identitatea Întorcându-se către elementele ei Întemeietoare - bătălii, conversiuni religioase, declarații oficiale, eroi. (M. Crivello, 1999, p. 8) Antropologii, istoricii, sociologii și politologii care s-au ocupat de „anatomia” comemorărilor identifică mai multe unități componente. Astfel, după Ph. Dujardin (1993, p. 228), acest tip de ritual implică un act voluntar, care operează selectiv și trimite către o anumită realitate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 158). Demonstrațiile muncitorilor puneau În scenă nemulțumirile și revendicările celor oprimați, În forme politice directe (și atunci, acest fenomen intră sub incidența științelor sociale și politice) sau În forme ceremonializate, În care mesajul era transmis prin constructe simbolice (iar antropologia culturală se ancorează În această zonă). Cel mai adesea, demonstrațiile de acest tip Împrumută elemente din vocabularul ritual al carnavalului: figurine caricaturale și efigii hilare, care reprezintă figurile politice percepute ca adversari, oamenii purtând măști grotești Întrupează inamicii politici, formulările
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Society, Cornell University Press, Ithaca Bahtin, Mihail, 1974, Francois Rabelais și cultura populară În Evul Mediu și În Renaștere, Univers, București Balandier, Georges, 1988, Le désordre, Fayard, Paris Balandier, Georges, 1992, Le pouvoir sur scènes, Balland, Paris Balandier, Georges, 1998, Antropologie politică, Amarcord, Timișoara Bălteanu, Valeriu, 2001, Dicționar de divinație populară românească, Paideia, București Balzer, Marjorie, 1996, „Shamanism”, În David Levinson, Melvin Ember (coord.), Encyclopedia of Cultural Anthropology, Henry Holt Comp., New York Banner, H., „Mitos dos indios Kapayo”, 1995, În Claude
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Hester, Michael; Graves, Robert (coord.), 1996, Witchcraft in Early Modern Europe, Cambridge University Press, Cambridge Beza, Marcu, 1928, Paganism in Romanian Folklore, G.M. Dent, Londra Bidou, Patrice; Désveaux, Emmanuel, 1999, „Mit”, În Pierre Bonte, Michele Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Blasi, Anthony, 2002, „Visitation to Disaster Sites”, În W.H.Swatos Jr, Luigi Tomasi (coord.), From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Blehr, Barbro, 1999, „Sacred Unity, Sacred Similarity: Norwegian
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
of Religion, MacMillan, New York Bompaire, Jean, 1977, „Le mythe selon la ‘Poetique’ d’Aristote”, În Formation et survie des mythes - Colloque de Nanterre, 19-20 avril, 1974, Les Belles Lettres, Paris Bonte, Pierre; Izard, Michele (coord.), 1999, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Bourdillon, M.F.C., 1980, „Introduction”, În M.F.C. Bourdillon, Meyer Fortes (coord.), Sacrifice, Academic Press, Londra Bowers, Alfred, 1976, „Mandan Social and Ceremonial Organisation”, În Adamson E. Hoebel, Everett L. Frost, Cultural and Social Anthropology, McGraw-Hill, New York Brăiloiu, Constantin, 1981
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei, 1980, Grădina de dincolo, Dacia, Cluj-Napoca Oișteanu, Andrei, 1987, Motive și semnificații mito-simbolice În cultura românească tradițională, Minerva, București Oișteanu, Andrei, 1998, Mythos și Logos: studii și eseuri de antropologie culturală, ediția a II-a, Nemira, București Olinescu, Marcel, 1944, Mitologie românească, Casa Școalelor, București Olteanu, Antoaneta, 1997, Ipostaze ale maleficului În medicina magică, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 1998, Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 2001
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale unor personalități de rezonanță. Se afirmase și el întrucâtva, nu numai prin spiritul lui de farsă. La Bruxelles prezidează primul congres internațional al studenților socialiști. E prezent, cu puncte de vedere îndrăznețe, într-o seamă de publicații franțuzești de antropologie, sociologie, drept ș.a. Revenit în țară la finele anului 1894 (după ce își luase licența în drept), i se încredințează funcția de prim-redactor al ziarului „Lumea nouă” (1898-1899). Acum se lansează excentricul gazetar într-un gen publicistic inedit la noi
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
Institutul de Arhitectură. În ianuarie 1990, fondează revista „Arhitext”; publică aici, ca și în „Arhitectură” și „Revista de istorie și teorie literară”, eseuri și critica literară. Arhitect în mai multe agenții de arhitectură și decorațiuni interioare, face un doctorat în antropologie socială și etnologica la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și altul în știință religiilor (1996-2000) la École Pratique des Hautes Études, tot la Paris, susținut cu teza La Pierre Dieu. Espace et matière dans leș traités
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
păgână și creștină, veche și nouă, un tărâm al conviețuirilor tolerante și al ostilităților deschise, al continuității și rupturii, al tradiției și înnoirii. Acest secol încheie un "ciclu istoric" început încă din secolul al II-lea"Antichitatea târzie"definit de antropologia istorică, când s-au pus fundamentele civilizației creștine. Viața religioasă a secolului al IV-lea denotă caracterul intermediar al perioadei: el debutează sub semnul păgânismului intransigent și sfârșește sub zodia creștinismului intolerant, "totalitar" (Culianu). Între aceste limite, se succed ani
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
asupra săpăturilor de la Dulceanca, jud. Teleorman, în MCA, 9, 1972, p. 132-234; P. Poghirc, Satul din colinele Tutovei, București, 1972; Istoria Românilor, vol. III, p. 149-150. 4. I. Popovici, Așezarea feudală de la Străulești-București. Cimitirul II, în "Studii și cercetări de antropologie", I, 1966, p. 17-26; D. Gh. Teodor, E. Neamțu, V. Spinei, Cercetări arheologice la Lunca-Dorohoi, în AM, 6, 1969, p. 187-212; Istoria Românilor, vol. III, p. 150-151 5. A. Dankanits, Șt. Ferenczi, Săpăturile arheologice de la Ciumbrud, în MCA, 6, 1959
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Alberto Tallone Editore, 1994; Ted Anton, Eros, Magic and the Murder of Professor Culianu, [Chicago], 1996; ed. (Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu), tr. Cristina Felea, pref. Andrei Oișteanu, București, 1997; Andrei Oișteanu, Mythos și Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București, 1997, 333-377; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998, 195-233; Glodeanu, Dimensiuni, 242-250; Ileana Mihăilă, Renaștere și modernitate, București, 1998, 272-294; Glodeanu, Incursiuni, 103-115; Nicu Gavriluță, Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale, pref. Moshe Idel, Iași, 2000
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Saeculum” etc. Este prezent cu studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie, consacrate unor personalități ca Lucian Blaga, D.D. Roșca, Eugeniu Sperantia ș.a. Debutează editorial în 1994 cu volumul Partea și întregul, subintitulat Liniamente în antropologia filosofică românească, alcătuit dintr-o suită de eseuri asupra culturii și literaturii române, privite dintr-o perspectivă sociologică. Volumul de eseuri În scorbura din oglindă, apărut în 1997, cuprinde în cea mai mare parte comentarii la opera lui Mihai Eminescu
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
și alte studii, consacrate lui P.P. Negulescu, Vasile Băncilă, Athanase Joja, Tudor Vianu, Eugeniu Sperantia ș.a. Pe lângă eseuri literare, D. semnează frecvent în paginile „Tribunei” interviuri cu personalități ale vieții culturale românești și străine. SCRIERI: Partea și întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Cluj-Napoca, 1994; În scorbura din oglindă, Cluj-Napoca, 1997; Adevăr și interes din perspectiva sociologiei cunoașterii și antropologiei filosofice, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Axinte, Ion Maxim Danciu, ECH, 1994, 1-3; Mircea Muthu, „Partea și întregul”, TR, 1995, 10
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
D. semnează frecvent în paginile „Tribunei” interviuri cu personalități ale vieții culturale românești și străine. SCRIERI: Partea și întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Cluj-Napoca, 1994; În scorbura din oglindă, Cluj-Napoca, 1997; Adevăr și interes din perspectiva sociologiei cunoașterii și antropologiei filosofice, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Axinte, Ion Maxim Danciu, ECH, 1994, 1-3; Mircea Muthu, „Partea și întregul”, TR, 1995, 10; Gheorghe Cordoș, „Partea și întregul”, ST, 1995, 4-5; Constantin Cubleșan, „În scorbura din oglindă”, TR, 1997, 27; Vianu Mureșan
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
cosmogonice identificate în legendele populare. Modificarea de perspectivă metodologică este evidentă în Mitos și epos (1985), unde sunt dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia cognitivă. Aceeași metodă este pusă în aplicare în Mitologie populară românească (I-II, 1986-1988), consacrată bestiarului zoomorf folcloric. Interesul lucrării rezidă nu atât în excursurile comparatiste sau istorice, cât în prezentarea conexiunilor dintre diferitele unități constitutive în cadrul limbajului culturii populare
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
în final clasificarea tuturor acestor reprezentări atât pe criteriul conexiunilor sintagmatice (figuri care se opun, figuri care se asociază), cât și în funcție de cele zece clase cu caracter paradigmatic. Punctul și spirala (1991) accentuează preocupările metodologice, definind conceptele operaționale și statutul antropologiei culturale în perimetrul științelor umaniste. În cele două volume de Mitologie populară românească, preluate sintetic în Bestiarul mitologic românesc (1996), simbolurile asupra cărora s-a oprit autorul sunt privite într-un context larg. Antropologia culturală pentru care optează el vede
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
metodologice, definind conceptele operaționale și statutul antropologiei culturale în perimetrul științelor umaniste. În cele două volume de Mitologie populară românească, preluate sintetic în Bestiarul mitologic românesc (1996), simbolurile asupra cărora s-a oprit autorul sunt privite într-un context larg. Antropologia culturală pentru care optează el vede în mitologie un sistem integrator, un limbaj „prin care semnele și microsistemele unei culturi sunt puse în relație, sunt asamblate într-un vast model epistemologic”. C. înțelege prin mitologie un metalimbaj, simbolic și narativ
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
studii de specializare la Portland, în SUA (1976- 1977). Obține titlul de doctor în științe filologice al Universității din București cu lucrarea Rima în poezia populară românească. Este membru al Societății Internaționale de Studierea Narațiunilor Populare (ISFHR), al Societății de Antropologie Culturală din România (SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și „Limbă și literatură”. Rima în poezia populară românească (1973), o bună introducere în studiul problemei, se remarcă îndeosebi
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]