3,713 matches
-
slovei bănățene. Despre Nicolae Stoica de Hațeg, „Luceafărul”, 1940, 4; Suciu, Lit. băn., 266-271; Aurel Bugariu, „Cronica Banatului” de N. Stoica de Hațeg (1683-1827), Timișoara, 1947; Bujor Surdu, Desfășurarea războiului austro-turc din 1788-1790 pe teritoriul Banatului, descrisă de un contemporan, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, 1967; Dimitrie Onciulescu, Protopopul Nicolae Stoica (1751-1833), MB, 1972, 10-12; Damaschin Mioc, Elemente de etnografie și folclor la cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg, REF, 1973, 4; Damaschin Mioc, Adolf Armbruster, Costin Feneșan, H. Jaeger, „Autobiografia
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
STUDII ȘI COMUNICĂRI DE ETNOLOGIE, revistă apărută la Sibiu, ca anuar, din 1978, editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române. Redactor responsabil: Ilie Moise. Între 1978 și 1982 iese ca buletin științific al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu, sub titlul „Studii și comunicări” și având ca editor Comitetul
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
puterea de a supraviețui și de a-și continua activitatea după Dictatul de la Viena din 1940, când a fost silită să se refugieze la Sibiu. În Prefața volumului din 1944, ultimul apărut „în exil”, se anunță încheierea primului ciclu al anuarului și intenția de a continua apariția lui la Cluj, păstrând același program. Materialele sunt grupate în rubricile „Studii”, „Note și documente”, „Recenzii”; ultima rubrică nu mai apare în 1944 și în 1948. Autorii celor mai multe lucrări incluse în sumar sunt cadre
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
altei publicații școlare, „Șoimii” (1925-1929). Debutează la „Gazeta de Transilvania”, în 1898, cu cronică literară. Va continua să publice note și recenzii, studii, articole despre limba română și folclor, traduceri și în „Deșteptarea”, „Drum drept” (Târgu Mureș), „Carpații”, „Tribuna literară”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională” ș.a. Cunoscut în mediile profesorale transilvănene, dar și din restul țării, S. s-a remarcat și printr-o susținută activitate publicistică, scriind fie manuale, fie studii pedagogice, istorice, folcloristice. Este preocupat în mod deosebit de cultura veche
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
trecutul cultural al românilor din Șcheii Brașovului. Ca latinist, a elaborat nu doar manuale, ci și un studiu, Eminescu și clasicismul latin, de fapt un fragment dintr-o lucrare mai amplă, Clasicismul greco-roman și literatura noastră, inclusă, în 1930-1931, în anuarul Liceului „Alexandru Papiu Ilarian”. Aici susține că „nota accesorie a clasicismului” i-a fost impregnată poetului român de Horațiu, Tibul și Properțiu. Chiar dacă nu întotdeauna validate (N. I. Herescu a sancționat afirmația referitoare la aceste filiații antice în opera lui Eminescu
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
Omega, București. Frydman, Roman; Rapaczinski, Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to a Free Economy: Shifting from
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to a Free Economy: Shifting from a Socialist System. The Case
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a lui Schwartz (1994) care include un set de 45 de valori universale grupate în șapte domenii. Diener a procedat la construcția indexului prin eșantionarea a câte două variabile din fiecare domeniu din Compediumul de Statistici și Indicatori Sociali și Anuarul Demografic (amândouă publicate de ONU în 2001) și World Development Report 2004. Au rezultat doi indici separați: unul de bază și unul avansat, acesta din urmă având rolul de a capta mai bine diferențele dintre națiunile dezvoltate din punct de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest nivel, jumătate sub. În cazul distribuției salariilor, ca și a veniturilor în general, valoarea mediană se situează sub cea medie. Datele prezentate în tabelele 6-8 au la bază date statistice oficiale ale INSSE, publicate de-a lungul anilor în Anuarele Statistice. Prelucrările realizate în acest studiu au avut ca obiectiv identificarea unor praguri comune de-a lungul acestor serii și observarea modului în care se distribuie salariile, respectiv pensiile în raport cu aceste praguri. Grupările utilizate de INSSE de-a lungul timpului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1993, este numit profesor la Facultatea de Filosofie. Începând cu anul 2001, devine și visiting professor la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ținând cursuri de antropologie culturală a popoarelor romanice. A fost fondator și redactor la „Anuarul de folclor” (1980-1983), membru în colectivul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, colaborator la „Revista de folclor”, unde, în 1958, a debutat, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Fabula”, „Jahrbuch
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Cluj-Napoca, ținând cursuri de antropologie culturală a popoarelor romanice. A fost fondator și redactor la „Anuarul de folclor” (1980-1983), membru în colectivul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, colaborator la „Revista de folclor”, unde, în 1958, a debutat, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Fabula”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Ia parte la finalizarea unor mari proiecte de cercetare internațională: Enzyklopädie des Märchens (editată de Kurt Ranke și
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
culturală a popoarelor romanice. A fost fondator și redactor la „Anuarul de folclor” (1980-1983), membru în colectivul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, colaborator la „Revista de folclor”, unde, în 1958, a debutat, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Fabula”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. Ia parte la finalizarea unor mari proiecte de cercetare internațională: Enzyklopädie des Märchens (editată de Kurt Ranke și Rolf Wilhelm Brednich), Internationale Volkskundliche
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
domina teoria curriculumului în anii ’70 (mai ales datorită lui Michael W. Apple, fost student și discipol al lui Huebner). În 1962 a avut loc un alt eveniment de cotitură. Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD) a publicat un anuar care a devenit o lucrare clasică a pedagogiei americane. Volumul era intitulat Perceiving, Behaving, Becoming și promitea „o nouă viziune asupra educației”15. Și promisiunea era onorată în mod generos. Se năștea, într-adevăr, un nou curent pedagogic în educația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mod generos. Se năștea, într-adevăr, un nou curent pedagogic în educația și teoria curriculară americane: curentul umanist. Două dintre cele mai proeminente personalități ale psihologiei umaniste americane, Carl Rogers și Abraham Maslow, contribuiau cu studii fundamentale la alcătuirea anuarului ASCD. Articolul lui Rogers, „Toward Becoming a Fully Functioning Person”, conținea teoria sa despre formarea „personalității depline și creative”; cel al lui Maslow, intitulat „Some Basic Propositions of a Growth and Self-Actualization Psychology”, schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care gândirea postmodernă a pătruns în problematica dezvoltării și optimizării curriculumului. Ideea că „reconceptualizarea curriculumului modern” a devenit o necesitate s-a impus cu forță la jumătatea anilor ’60. Impulsul de fost dat de ASCD, care, în 1963, a publicat anuarul intitulat sugestiv New Insights and the Curriculum. Anuarul își propunea „să sprijine dezvoltarea noilor orientări și să împingă gândirea curriculară dincolo de frontierele tradiționale”26. Editorul, A. Frazier, avea în vedere curentul umanist și cel reconceptualist. În fruntea acestuia din urmă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și optimizării curriculumului. Ideea că „reconceptualizarea curriculumului modern” a devenit o necesitate s-a impus cu forță la jumătatea anilor ’60. Impulsul de fost dat de ASCD, care, în 1963, a publicat anuarul intitulat sugestiv New Insights and the Curriculum. Anuarul își propunea „să sprijine dezvoltarea noilor orientări și să împingă gândirea curriculară dincolo de frontierele tradiționale”26. Editorul, A. Frazier, avea în vedere curentul umanist și cel reconceptualist. În fruntea acestuia din urmă s-a afirmat, în anii următori, James B.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
garanții” și „futuriștii”" La începutul deceniului s-au făcut auzite doar câteva critici timide; erau doar preambulul marilor cataclisme. Primii înscriși la cuvânt au fost umaniștii. Prilejul le-a fost oferit în 1970 de către Association for Supervision and Curriculum Development. Anuarul publicat de această instituție americană era intitulat To Nurture Humaneness 12. Editorii (M.M. Scobey și G. Graham) au dedicat volumul educației umaniste, în special problemelor „educației pentru liniște și autorealizare”. Ultimele două concepte, education for tranquility și self-actualization, fuseseră lansate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1 ianuarie 1946, prin fuzionarea NEA-DSD (National Education Association’s Departament of Supervisors and Directors) cu organizația independentă SCS (Society for Curriculum Study). La înființare, ASCD își propusese să promoveze cauza curriculumului funcțional-practic și să stimuleze cercetările științifice curriculare. Curând, anuarele și revistele sale, precum Educational Leadership, au devenit cele mai importante puncte de reper pentru orientarea învățământului american. La fel și conferințele organizate periodic de ASCD în mari centre universitare, care au căpătat amploarea unor evenimente istorice pentru viața școlii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
50-’60. Dincolo de liniștea aparentă, clocoteau deja uragane devastatoare. Cerul senin al gândirii curriculare moderne era deja tulburat de norii grei ai răscolirilor postmoderniste. S-a văzut acest lucru în numai câțiva ani. În 1975, ASCD a publicat un nou anuar: Schools in Search of Meaning (Școlile în căutarea sensului). Chiar și titlul sugera că vremea curriculumului modern, raționalist, eficientist și tehnologizant, apusese. Editorii erau doi postmoderniști: James Macdonald și Ester Zaret, iar volumul conținea scrierile altor postmoderniști, precum Huebner, Apple
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îi aperi și pe ceilalți. Un exemplu de responsabilitate asumată împotriva tuturor indicațiilor aberante l-a constituit soluția găsită pentru păstrarea unor publicații ale Universității. Era prin 1986, când funcționau cotele de hârtie pentru fiecare instituție. De câțiva ani unele anuare nu mai apăruseră, iar rectorul de atunci, profesorul universitar doctor Viorel Barbu, nu încetase să caute soluții. Destăinuindu-ne grijile, ne-am gândit că într-o asemenea situație istoria nu are dreptul să-l judece doar pe rectorul nostru. Am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Microsoft Press, Redmond, Washington, 1999. 23. Miller, M., Absolute PC Security and Privacy, Sybex, San Francisco, 2002. 24. Munteanu, A., Auditarea sistemelor informaționale contabile: cadru general, Editura Polirom, Iași, 2001. 25. Năstase, D., „Necunoscute” ale izvoarelor istoriei românești, extras din Anuarul Institutului „A.D. Xenopol”, XXX, Editura Academiei Române, Iași, 1993. 26. Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1995. 27. Oprea, D., „Particularități ale securității sistemelor informatice bazate pe partajarea resurselor”, Tribuna Economică, 13, 1995. 28. Oprea, D., „Vulnerabilitatea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Secției din Cluj a Institutului de Folclor al Academiei Române (1966-1969), decan al Facultății de Filologie (1968-1976), director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1974-1976). A funcționat ca lector, în 1964, la Universitatea din Montpellier (Franța). Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Folclor al Academiei Române (1966-1969), decan al Facultății de Filologie (1968-1976), director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” (1974-1976). A funcționat ca lector, în 1964, la Universitatea din Montpellier (Franța). Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
în „Buletinul Seminarului Pedagogic din Iași” cu articolul Literatura romantică franceză în educație. Semnătura sa va fi prezentă în „Viața românească”, „Athenaeum”, „Gând românesc”, „Însemnări ieșene”, „Ethos”, „Opinia”, „Revue de littérature comparée” (Paris), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Secolul 20”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. P. rămâne, înainte de toate, un model al profesorului, prin ținută academică, eleganță, rigoare, îmbinate cu suplețe, generozitate și corectitudine fără reproș. Pe
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]