271,809 matches
-
în sfera psihologică a regresiunii în irațional. Am avut în vedere trei versiuni de reeditare: reperul furnizat de reproducerea fidelă în Opere (vol. II, 1972), textul dintr-o ediție din 1974, în colecția Eminesciana (T. Vianu, Mihai Eminescu), în care apar multe diferențe nesemnalate - și cel puternic "croșetat" dintr-o antologie din 1985 (Mihai Eminescu, II - Structurile operei). Din păcate, nu am reușit să identific dacă textul din 1974 are la bază o reeditare preexistentă, cu modificări deja operate. Un prim
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
un artificiu de scriere (deconstructivistă!): reacțiunea negativă devine o pozitivă (constructivă, dialectică) reacțiune. în versiunea din 1974, după atîtea modificări, una rămîne misterioasă și aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian "era" o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca o ironie - prezentul: criza de creștere e. Compararea edițiilor întărește senzația că, într-o vreme a unei culturi paralele fundamental orale (bancuri, mărturii familiare, istorii alternative), însuși textul scris apărea ca fluid și permanent modificabil.
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca o ironie - prezentul: criza de creștere e. Compararea edițiilor întărește senzația că, într-o vreme a unei culturi paralele fundamental orale (bancuri, mărturii familiare, istorii alternative), însuși textul scris apărea ca fluid și permanent modificabil.
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
rezultă cît de neiertătoare este cercetarea împotriva curentului, chiar dacă experimentele se ocupă de flori. Dar și cît de prețios este exemplul maestrului. Trei premii diferite, pentru tot atîtea romane deosebite între ele, avînd drept numitor comun (și cu multe altele apărute din preajma anilor '90 pînă în prezent), fie că o recunosc sau nu, obsesia modelului.
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
moldo-valahe" - op. 8, "Patetica" - vals de salon, op. 93, "Hora Târgoviștei" - dans românesc, op. 82, "Cântec de leagăn" - op. 101, "Vals romantic" - op. 109 etc.), corală și vocală. A colaborat de asemenea la "Lyra Română" - foaie muzicală și literară ce apărea în București prin anii 1879-1880 și care se bucura și de colaborarea lui Al. Vlahuță, Teodor Burada, Iuliu I. Roșca ș.a. Pentru activitatea sa muzicală E. Hübsch a fost distins, în 1884, de Academia Artelor Frumoase din Paris, cu titlul
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
să părăsească țara, în urma unei lovituri de stat inițiate de Gh. Gheorghiu-Dej și Petru Groza, sub "pulpana" Armatei Roșii "de ocupație"... Că a fost premeditată "acțiunea" o demonstrează și primul număr al săptămânalului Uniunii Sindicatelor Artiștilor, Scriitorilor și Ziariștilor, "Flacăra", apărut pe 4 ianuarie 1948, unde, erau publicate versurile imundului "prohod" imnic " Zdrobite cătușe" semante de Aurel Baranga (care măcar în preajma obștescului exitus recunoaște fiasco-ul unei părți a creației sale îndatorate unui "rudimentar concept estetic"), care fuseseră intonate, chiar în
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
la cunoștința unui public lipsit de acces la locul ei de primă apariție. Este ceea ce a făcut, cu un devotament și o pricepere exemplare, doamna Cornelia Ștefănescu, întâi - așa cum se putea în acele vitrege condiții - în volumul Eseuri. Cronici. Memorial, apărut în 1972 la Editura Minerva după o pritocire care a durat mai bine de un lustru, apoi în volumul de față, a cărui problematică - aleasă și distribuită pe capitole tematice omogene - pare a răspunde întrucâtva faimosului Jurnal (intim), de unde și
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
mînjești cele mai respectabile instituții ale statului? Scrii tot despre Ristea Priboi. Vrei să fii dat în judecată pentru calomnie? Continui să scrii despre Ristea Priboi. Drept să spun, nu mai voiam să scriu despre Priboi după toate cîte au apărut în presă în ultima vreme. Dar m-am simțit direct vizat de amenințările și procesele de intenție la care se dedă acest fost securist care monitoriza și el Europa Liberă - ce era rău în asta?! Că doar nu era să
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
făcut pînă în '89? Că Priboi o ține pe-a lui ar fi de înțeles. De înțeles sînt și amenințările lui de tot felul. Chiar dacă nu știu ce comisie parlamentară a încercat să-l scoată mai curat, mai uscat de ultimele acuzații apărute în presă, se pare că există mai mulți martori care sînt gata să depună mărturie împotriva lui pentru ceea ce a făcut după revolta muncitorilor de la Brașov, din 1987. De ce îl țin în brațe protectorii lui din PSD, în pofida uriașului scandal
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
număr cât mai mare de participanți. Celor mai mulți tineri nu li se inculcă ideea că a face o comunicare înseamnă a avea ceva de spus, ceva cât de modest, dar care-ți aparține. Într-un fel, continuă "întrecerea socialistă", continuă să apară o sumedenie de reviste școlare și de altă natură, în care, alături de texte care exprimă modul autentic de a fi și de a gândi al noilor generații, pot fi găsite preluări ca cele la care ne-am referit mai sus
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
De aici, tendința de a umfla zestrea profesională. Nu știu care este amploarea acestui fenomen, dar rar mi s-a întâmplat să răsfoiesc o revistă școlară și să nu găsesc măcar vreo două articole în care absența oricăror referințe bibliografice să nu apară cel puțin suspectă. S-ar putea face o tipologie a fenomenului, după gradul său de gravitate. Într-o revistă a unui important liceu din București (colegiu național!) dau peste un articol despre un ilustru savant român, în care recunosc un
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
-se o gravitate mai mare. De altfel, textele științifice prezintă o situație specifică. Local, similaritatea textuală este uneori aproape inevitabilă. Definiția unui concept matematic, formularea unei teoreme sunt inevitabil similare la diverși autori. Dincolo însă de această similaritate locală, diferențele apar la nivel global, scenariul pe care-l construiește fiecare autor îi este propriu. Dar în materie de furt de idei logica binară intră în criză. Timp de decenii, problemele de acest fel nu și-au găsit un cadru normal și
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
Ion Paul Sebastian Sub titlul Tristan Tzara. Omul care a inventat revoluția Dada, a apărut în această toamnă la Paris o carte consacrată vieții lui Tristan Tzara. O tipărește, în peste 450 de pagini, editura pariziană Grasset, sub semnătura lui François Buot, autor, până acum, a încă două "vieți", publicate sub aceeași emblemă: a suprarealistului
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Eugenia Vodă În '76, la prestigioasa editură pariziană Plon, apărea cartea de memorialistică a unei "foste deținute politice din România", Nicole Valéry-Grossu (rămasă în Franța, unde a cerut azil politic, în '69), Binecuvîntată fii, închisoare... Titlul e extras dintr-o mărturisire a lui Soljenițîn, care e și motto-ul cărții
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
iubire... Cartea s-a bucurat de interes în Franța, unde a mai avut încă trei ediții (în '77, în '78 și în '83), și a fost tradusă în engleză, germană, italiană, norvegiană. Acum, în fine, chiar dacă cu o întîrziere regretabilă, apare și în românește (în ed. Univers), o dată cu lansarea filmului realizat după carte de Nicolae Mărgineanu (la premiera căruia a participat soțul autoarei, Sergiu Grossu; Nicole Valéry a murit în 1996). Citind-o, înțelegi de ce, peste ani, Cicerone Ionițoiu avea să
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
măcar pentru a satisface curiozitatea unui public avid de senzațional. S-a scris, de pildă, că Ristea Priboi (securistul care "avea în grijă" Europa Liberă) ar fi unul dintre marii bogătași ai țării. Ne putem mira, atunci, de ce n-a apărut și el pe lista multimilionarilor români? (O listă, à propos, de-un comic absolut: cum să așezi oameni care și-au făcut cea mai mare parte a averii în afara României, precum Josif Constantin Drăgan și Ion Tiriac, alături de personaje care
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
Cronicar Intelectualii și politica De la numărul dublu pe septembrie și octombrie 2002, VIAȚA ROMÂNEASCĂ apare cu o nouă copertă, mai expresivă, și cu un conținut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere și Ibrăileanu a trecut prin dificultăți foarte mari. Din numărul în discuție, semnalăm: o anchetă pe tema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranța vieții și fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al dlui Ștefan Borbély despre Matei Călinescu, urmînd să apară la Editura Aula din Brașov ca o micromonografie din seria cunoscută; cîteva capitole din Cursul de teoria valorilor al regretatului Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente de dl Marian Diaconu ș.a. Un (re)început promițător! Numărul 14 din LIBER, revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
să înceapă, iar PD-ul își tot pierde parlamentari care se pregătesc de alegeri trecînd la PSD. ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI nu se lasă impresionate de amenințările cu tribunalul ale lui Ristea Priboi și își anunță cititorii că a mai apărut un martor care confirmă că Priboi a făcut poliție politică, anchetînd muncitori care au luat parte la revolta de la Brașov. Muncitorul Gheorghe Duduc l-a recunoscut pe Priboi văzîndu-l la televizor în ultimele zile. În-tr-una dintre aceste apariții Priboi a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
de cîteva posturi de televiziune atente la asemenea nuanțe, au anunțat că primarul dat în urmărire a fost mai înainte membru PNȚCD. O fi fost, dar - riscurile racolării! - acum e la PSD. Despre alte riscuri aflăm dintr-o știre RomNET apărută în mai multe ziare din Capitală. O italiancă de 96 de ani care venise în vizită la niște prieteni din Bacău a căzut într-o gaură de canal descoperită. Dacă știrea e adevărată, nici că se poate închipui ghinion mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
înainte decît după 1989. Tranziția a scurtat viața emisiunilor și a moderatorilor. Chiar dacă n-au ajuns în situația antrenorilor din fotbal, schimbați mai des ca starea vremii, colegii dlui Tucă din televiziune au zilele numărate chiar din clipa în care apar pe ecran în calitate de realizatori de emisiune. E un titlu de glorie pentru Antena 1 de a fi înțeles că-și datorează o bună parte din audiență dlui Tucă. Și de a-l fi lăsat să-și facă emisiunea. Una, tot
Tucăshow - 1000 by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14583_a_15908]
-
spectacolului, dar lumea se grăbește să intre în sală ca să fie sigură că nu rămâne pe afară. Succesul este prezent și vizibil de pe acum, în întunericul misterios al încăperii, ca o fosforescență a aerului. Când începe spectacolul și Dan Puric apare, singur, în spațiul vast al scenei, mă gândesc... la filmele americane. La mijloacele costisitoare la care recurg producătorii de la Hollywood ca să-și asigure succesul la public. Mașini care urmează să se lovească una de alta și să facă explozie, ambarcații
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
care m-a plimbat prin oraș, ajutîndu-mă să învăț Bacăul, cu acea grijă pe care numai femeile o pot avea. M-au invitat la zilele revistei prietenii mei de acolo. În fiecare an fac planuri cu Sergiu despre asta, și apare ba una, ba alta, de rămîne întîlniriea pentru anul următor. La fel s-a întîmplat și acum. (Să mă ierte cititorul că l-am făcut martorul nostalgiilor mele în acest microscop. Poate însă că unii dintre dvs veți recunoaște aici
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
Eugen Șerbănescu Recent a apărut o carte ciudată. Autorul, Răsvan Popescu, un fost purtător de cuvânt, prezintă cu pretenție de veridicitate fapte, atitudini, dialoguri din vremea când lucra la Televiziune, la Guvern și apoi la Preșdinție, implicând personalități ale vieții publice. Pe pagina de gardă
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
demnitatea de stat, ca să câștige bani, și pe urmă, ca să scape, își agață de gât ecusonul "scriitor" - crează un precedent foarte periculos, de rău augur pentru societatea românească, pentru instituțiile ei, indiferent de titular. În curând, s-ar putea să apară un nou "demnitar de stat" care să publice un "jurnal" asemănător. O fi bine? Cartea aruncă, în ochii neștiutorilor, o anatemă nemeritată și asupra breslei scriitorilor, din care autorul pretinde că face parte. Delațiunea nu trebuie încurajată sub nici o formă
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]