1,286 matches
-
vîrsta, fie și dacă educația le maschează. Jivine categoric hoațe, ajung, cînd educația le e bună, mlădioase și lingușitoare ca escrocii; sunt tot atît de dibace, de subtile, împart cu ei același gust de-a face rău, au o aceeași aplecare spre micile găinării;ca și aceștia știu să calce în surdină, să tăinuie ceea ce pun la cale, să pîndească bunele prilejuri, să aștepte, să aleagă, să surprindă momentul cînd să facă rău, să se sustragă, mai apoi, pedepsei, s-o
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
acest fel de intervenție, munca editorului egalează cu o cercetare științifică. Cu o deosebită siguranță, Andrei Rusu reproduce după A. Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru Români, textul istoricului Walther, autor al unei biografii a lui Mihai Viteazu, care laudă aplecarea la învățătură a lui Pătrașcu, fiul cel mare al lui Mihai, omis de Nicolae Bălcescu. Editorul transcrie titlul și "complimentul" în versuri, în latină, cât și în traducere. La fel, completează scăparea lui Nicolae Bălcescu, atunci când acesta scrie "Vezi în
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
a fost hurducata. Pentru că, născut în 1819, a rămas orfan de tată (fusese protopop) la 11 ani. Și-a făcut studiile la școala de catiheți din curtea bisericii Enei și, paralel, o școală de cîntăreți condusă de un călugăr rus. Aplecarea spre muzică și comentarea ei de aici, probabil, i se trage. Pentru că se acreditează că ar fi fost cîntăreț, în 1830, la biserică Enei și-o spunea Ion Ghica - în trupa unei Henrieta Karl. După alte surse, în care se
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
Ion Igna A trecut un an de la deschiderea primei mari expoziții Brâncuși în Marea Britanie, la Galeriile Tate Modern. Vizitatorii londonezi și turiști cu aplecare spre arta din toată lumea străbat spațiile imensei galerii de pe malul drept al Tamisei în căutarea a ceea ce este mai nou și mai valoros în artele moderne. Este cel mai vizitat muzeu de artă din lume, cu 5.250.000 de
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
de povestiri, romane, biografii, autobiografii. Ceea ce poate să fi jucat un rol, din momentul în care s-a văzut confruntată cu ,sentimentul de criză și haos interior produs de condiția de neînțeles a dezrădăcinării", în nevoia înțelegerii de sine, și aplecarea implicită pentru jurnal, pentru consemnarea propriilor experiențe interioare și exterioare. Așa s-a născut primul ei volum de însemnări din emigrație, care a fost imediat un bestseller, urmat anul acesta de cel de-al doilea, Postscriptum. însemnări 1997-2002, apărut la
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
față seamănă cu un paravan al regretelor noastre. O citești regretînd că lumea aceea a murit. Pe deasupra, simți prea bine că asemenea cărți nu mai pot fi scrise astăzi. Ceva s-a stins iremediabil în sensibilitatea noastră estetică, o anume aplecare spre detaliile fragile și spre respectarea scrupuloasă a acelor convenții și pudori fără de care atmosfera unei epoci își pierde distincția. Și în constrast cu lumea interbelică, lumea de astăzi este una din care parcă orice urmă de distincție a pierit
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
excelează prin ceva, acel ceva nu este în nici un caz virtutea construcției epice. În seama ființei lui Blaga putem pune toate calitățile din lume - umoare poetică, gîndire speculativă, vînă dramatică, sfială contemplativă -, numai una singură nu i-o putem atribui: aplecarea spre narațiunea romanescă. Sînt structuri umane care, oricît s-ar strădui să se exprime epic, nu-și vor putea turna substanța interioară în forma convențională a romanului obișnuit. E ceva în ei care se opune matriței prelungi a întinderii narative
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
biologice ale crustei trupești. Nu fizionomiile, culorile sau temperaturile îl preocupă, ci spectrele, noțiunile și cuvintele. La fel, în fața oricărei teorii el vede structura ei de rezistență, coloanele și capitelurile ei, dar nu frescele votive și nici triglifele stilistice. Această aplecare spre tipare și calapoduri - venită dintr-o pasiune cu atît mai stranie cu cît are ca obiect tocmai lumea atît de aridă a ideologiilor - această aplecare îi împrumută lui Tismăneanu un veritabil fler politic, politologul intuind spontan adierea subterană care
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
rezistență, coloanele și capitelurile ei, dar nu frescele votive și nici triglifele stilistice. Această aplecare spre tipare și calapoduri - venită dintr-o pasiune cu atît mai stranie cu cît are ca obiect tocmai lumea atît de aridă a ideologiilor - această aplecare îi împrumută lui Tismăneanu un veritabil fler politic, politologul intuind spontan adierea subterană care hrănește cutare teorie sau cutare sistem de propagandă. Toată ascuțimea sa olfactivă pare să se fi adunat într-o sensibilitate de ogar ideologic, de aceea Tismăneanu
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
În fine, suntem în fața unor tribulații morale cu bătaie soteriologică: neputîndu-se salva pe sine, Wittgenstein își pune în intenție să salveze logica, într-o cărticică plină de funcții, desene, tautologii și expresii sibilinice, în spatele cărora se simte un spirit cu aplecare spre latura nelogică a vieții. Logica e doar cortina în spatele căreia se deschide scena eticii, dar o scenă pe care nu mai apuci s-o vezi de grosimea cortinei. Tocmai de aceea nu-ți poți reprima uimirea de a vedea
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
la o parte tentațiile lumești, șterge din planul său existențial instanțele parazitare, precum cariera, averea ori căsătoria, consacrîndu-se propriei sale religii, cu fervoare totală. în generația romantică, pașoptistă, Bălcescu a reprezentat singurul exemplu de asemenea comportament. Istoricul a avut intuitiv, aplecarea spre explicația divină a istoriei, spre motivarea spirituală a desfășurării ei - și asta în ciuda faptului că motivațiile materiale, chiar strict economice, l-au preocupat în mod deosebit (vezi Question économique des Principautés Danubiennes); pentru el, explicația ultimă, divină, are mai
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
ținut " (Despre împroprietărirea țăranilor). înrudirea de substanță dintre Bălcescu și istoriografia franceză a Restaurației rezidă nu doar în ideile teoretice împrumutate de istoricul român, ci mai ales în vizarea, prin istorie, a literaturii - și asta încă de la primele sale studii. Aplecarea lui Bălcescu spre efectul potențial literar al narațiunii istorice s-a arătat încă de la schițele compuse, în 1845, pentru Magazin istoric..., portrete ale unor personalități din istoria noastră (Miron Costin, Ioan Cantacuzino, Constantin Cantacuzino). Din mărturiile documentare despre cei portretizați
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Excesul retoric produce serioase devieri față de normalitatea discursului politic modern. În spațiul cultural românesc, asemenea exerciții stilistice confirmă prestigiul literaturii, nu și competența politică a oratorului. Se pare că oratoria politică românească, nu întru totul birocratizată, păstrează o mai veche aplecare spre stilul ornat, chiar spre metaforismul liric. și cu alte ocazii intervențiile în Parlament devin revărsări afective și producții lirice: "și să nu se mai întîmple un astfel de incident în care noi, iată, să tocăm timpul și să împiedicăm
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
grație simplei cunoașteri, să-l ferească dintr- odată - dacă nu complet, măcar în cea mai mare măsură - de feluritele suferințe și chinuri ce-i umplu viața”. Să-mi fie mie bine, cum ar veni. Adevărata morală - nu însă concepție, ci aplecare sufletească - atenuează instinctul egoist prin impulsul căruia omul „privește și tratează numai propria persoană drept reală, însă pe toate celelalte ca simple năluci”. Așa cred. Morala stoică altfel formulată, de rândul acesta judicios, la Antisthenes, „personaj” al lui Plutarh citat
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
și-l ascunde. Într-un fel la Jeni Acterian, din ce în ce mai altfel după. Bunăoară, în O terapie prin cuvinte, capitolul în care privim, prin geam de celulă, la Oana Orlea și Lena Constante, și-n care se vede cel mai bine aplecarea spre confesiune pe care însăși Liana Cozea o are, lipsa e o foame. De oamenii de-afară, de vești, de frumusețe. ,Cărțile lor sînt Ťfrumoaseť pentru că trezesc revolta, dar și uimirea admirativă pentru tăria lor de caracter; sînt Ťfrumoaseť pentru că
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
prin viața atîtor volume de cărți, care închid atîta volum de viață, amănunte puzderie, ce strîng paragrafele, lăsînd totuși loc de cîte-un crîmpei de eseistică bună, într-o analiză lipită, ca o mesadă, pe text. O lucrare de detaliu cu aplecare spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
pe tonuri apocaliptice prohodul literaturii, sau, dimpotrivă, cele care analizează cu vădită satisfacție slăbirea ei în favoarea artelor mai interactive, mai apropiate de mediatic și de internautic. Or, meritul central al cărții lui Ioan Pânzaru, autor care și-a probat deja aplecarea spre problematici metacritice în Practici ale interpretării de text (1999), e că evită aceste două tipuri de retorică la modă, abordând frontal chestiuni arzătoare privind rolul disciplinelor umaniste în societatea de azi. Ba teoreticianul român reușește să și identifice, nealunecând
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
rămân prizonierele unor modalități tradiționale ale narațiunii și, pe deasupra, nu ies din zona unor teme la fel de tradiționale: drama războiului și situația satului. Retrospectiva sau flash-back-ul e cea mai importantă intervenție în cursivitatea lineară a narațiunii obiective. Subiectivitatea, câtă e, are aplecare lirică și naturistă, adesea cu inflexiuni sentimentale. Nu transpare nimic din asimilarea vreunui model european sau american, deși critica basarabeană, extrem de generoasă, vede uneori sincronizări care nu prea există. Limbajul analizei psihologice e foarte timid, slab structurat. E profund dezamăgitor
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
vorbind în dodii. Să se ducă la el să-l liniștească, să-l pupe, să-l mîngîie, să-l iubească, e și el al lor... Și el și mai cine? Zbuciumată cum era, armonia familiei lor își trăgea vlaga din aplecarea mamei lor spre diavol, oh, te iubesc te iubesc te iubesc... Cît de des i-ar fi spus-o, tot nu-i era de ajuns, iar datoria Diavolului era să țină aproape, floricică, ți-am spus doar că și io
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
și, practic, de atunci nu mai putea citi și scrie în materie de sociologie. Dar era burdușit de carte, putînd, oricînd, pe orice temă, recomanda unui student sau doctorand o impresionantă bibliografie. Din toate multe cîte studiase, i-a plăcut aplecarea spre monografia socială a francezului Le Play și sociologia istorică a lui Paul Barth. Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
de lume care nu are, drept vecin sudic, decât ținuturile veșnic înghețate ale continentului antarctic, spațiul în care un inginer român își testa, la sfârșitul secolului trecut, calitățile de conchistador. Născut la 1857, Iuliu Popper și-a demonstrat de timpuriu aplecarea către tehnică, care nu era întrecută - fapt rar în lumea științelor exacte - decât de firea sa aventuroasă. În plină perioadă a nebuniei sfârșitului de veac XIX - acea „Goană după aur“ ilustrată genial de Chaplin în capodopera cinematografică omonimă -, febra ce
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
melancolii covârșitoare. Dar constat că m-am rătăcit: doreai să știi care sunt personalitățile literare cu care mă simt afin. Cele ale perioadei de formație, cele ale maturității, cele ale vârstei socotite a înțelepciunii? Titanii liricii interbelice, desigur, cu o aplecare sentimentală către lirica lui Emil Botta. Lirica lui Tonegaru, a lui Alexandru Lungu, a Cerchiștilor, deci a lui Ștefan Augustin Doinaș, a lui Radu Stanca, baladiștii, versurile celor de la Albatros, m-am numărat și eu printre entuziaștii lui Dimitrie Stelaru
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
arta portretului accentuând însă puterea de disimulare, în deplină concordanță cu idealul dandy. Albertine, (Perdeaua sângerie) afișând indiferență și nepăsare, dovedește în final o îndrăzneală care-l va scoate din minți pe vicontele de Brassard. Acesta va descoperi cu uimire "aplecarea spre minciună" la o "fată îndrăcit de ațâțătoare". Nimic nu este imposibil pentru "diabolicele" lui Barbey d'Aurevilly, femei cu aspect angelic și caracter demonic, nici ura, nici crima, nici dorința de răzbunare duse până dincolo de mormânt. Ultima nuvelă Răzbunarea
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
are în vedere, pentru dificila interpretare a textului lui Lao Zi, o sumă de opțiuni metodice și filosofice bine definite. Astfel, nedovedind de la bun început vreo înclinație pentru lectura strict literală a textului ori chiar pentru "simplul joc al unei aplecări speculative", traducătorul preferă situarea în spațiul taoist religios. Totodată, el propune nu o abordare dogmatică, cât una naturalistă, luân-du-și ca model o concepție anterioară taoismului, și anume religia agrară, bazată pe teoria ciclurilor sezoniere. în fine, continuând vechea tradiție a
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
a avut iad interior. Imboldul de parvenire i-a fost retezat la 40 de ani, restul vieții fiind o încordată pîlpîire scenică. În această pîlpîire, Sadova, școlită la pensionul de fete din Sibiu, s-a dovedit o natură minuțioasă fără aplecări meticuloase, ceea ce înseamnă că și-a convertit iadul în expresii de cultură scenică. Minuțios e spiritul a cărui acuitate caută detalii în virtutea nevoii de ordine, pe cînd meticulosul e stăpînit de frica (metum) de a nu greși. Amîndoi sunt obsedați
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]