48,939 matches
-
-și vândă textele și să concureze pe piața liberă, se va cerne altceva - literatura de mâine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie...Iar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. - LECTURILE CĂREI VÂRSTE LE CONSIDERAȚI DEFINITORII? Lecturile tuturor vârstelor sunt importante, dar este clar că personalitatea se formează în adolescență. Ceea ce citești atunci rămâne, pentru că atunci spiritul îți este mai viu și sensibilitatea mai activă. Evident, asta
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
noutățile în literatură. Altfel riști să-ți pierzi elevii si, implicit, să te pierzi pe tine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE LITERATURĂ? Eu predau clasicii, Eminescu, Creangă, Caragiale, epoca Junimii. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat atunci trebuie să înțelegi că instituția literaturii era alta decât cea de astăzi. De aceea și valoarea acestor texte trebuie judecată prin raportare
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
tetrardus plagal, finala sol), mai rar al doilea ton, ornamentarea versetelor fiind similară. Liturghia medievală este dominată de recitarea psalmilor, repons-ul ca și antifonul ocupând un loc major. Repons-ul este construit pe principiul alternanței dintre versetul psalmului (B), ornamentat și apropiat de dicția silabică și reponsa ( A) mult mai melismatică. Repons-ul are o formă ternară ABA, caracterizată prin reluarea unor elemente. Repons-ul folosește cele opt moduri gregoriene, iar când psalmul dispare (din offertorium, partea misei) devine un gen autonom. În secolul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzici simple, accesibile meselor largi cu trăsăturile pompoase caracteristice cântării catolice. Motetul a devenit deosebit în Anglia, având în vedere cantitatea mare de lucrări ale lui Morley, fiind înlocuit însă de cele două forme de anthem. Anthemul, gen specific englez, apropiat de motetul francez și cantata germană, pune pe muzică un text în engleză. Henric al Vlll-lea așezat în anul 1534 în fruntea bisericii favorizează noul gen anthem. Anthemul va cunoaște mutații în formă și limbă, evoluând în timpul secolelor XVI, XVII
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
bisericii luterane. Mișcarea de restaurare a patrimoniului coralului luteran, precum și refacerea liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pentru rugăciunea de dimineață sau de seară sau pentru începutul predicii. Spre sfârșitul secolul al XVIII-lea în Biserica Congregațională a comunităților americane anthem ul cunoaște o perioadă remarcabilă, William Billings (1746-1800) fiind unul din compozitorii moderni care s-a apropiat de acest gen. În Marea Britanie și America de Nord, multe biserici protestante neanglicane au adoptat anthem-ul, încurajând congregația să participe alături de cor la execuția sa. 3. Originea Imnului<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Imnul”,103-118. footnote> nu este cunoscută dar
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
complete, cu texte biblice. Prin cantatele religioase ale lui Mendelssohn se poate spune că se continuă istoria genului de după Bach. 6. Pasiunea<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Pasiunea”, 140182. footnote> este un gen muzical insuficient definit, dar foarte apropiat de Oratoriu care se inspiră exclusiv din textele Evangheliilor după Matei, Marcu, Luca și Ioan și este caracterizat prin introducerea pateticului pentru a descrie evenimentele premergătoare crucificării lui Iisus Hristos, judecata, suferințele din ultimele ore ale vieții Sale, tragica moarte
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ei fiind cei mai valoroși compozitori care au scris pentru Biserica Anglicană. Melodiile lor amintesc de stilul pleni song în modalitatea și flexibilitatea lui ritmică, dar ele se împletesc polifonic în jurul armoniilor cu rezonanțe impetuoase ce ar dori să se apropie de entuziasmul hedonistic al jazzului. În tradiția Anglicană muzica corală ocupă un loc important, la slujba de seară cântându-se antheme, imnuri, versete biblice cântate responsorial de preot și credincioși, iar la liturghia duminicală de dimineață cântânduse aranjamente corale și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
lumea întreagă este un fenomen contemporan, uniformitatea stilistică fiind străină de imaginea creștinătății din zilele noastre care este foarte diversă în manifestare. Noua muzică religioasă coincide cu epoca sintetizatorului, propagă timbruri noi în orchestrație și prelucrări a unor imnuri clasice, apropiindu-se de rock și jazz. Muzicienii au acordat atenție purificării textului de orice superficialitate interpretativă, regenerării melodiei și armoniei, și au clasificat relația compozitorului cu congregația și biserica. Adevărurile aflate în arte aparțin lui Dumnezeu, iar muzica cosmosului, a sufletului
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dintre cer și pământ, dintre puterile cerești (îngerii) și viețuitoarele de pe pământ. Ca să poată împlini această menire, el a fost creat de Dumnezeu cu tot ce era necesar pentru aceasta, iar în firea omului se pot observa trăsături care se apropie de cele ale îngerilor dar și trăsături care-l duc pe om la asemănarea cu animalele. Referitor la aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa ne învață că firea omenească stă la mijloc între două extreme, opuse una alteia, între ființele dumnezeiești
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Său L-a dat la moarte pentru ea (Ioan 3, 16). Nu pentru că n-a putut să ne izbăvească pe noi în alt chip, ci a voit să ne învețe prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Și ne-a apropiat pe noi de Sine în moartea Unuia-Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui cea mare n-a voit să silească libertatea noastră, deși putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. 81, în Filocalia..., vol. X, pp. 395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități îl caracterizează pe cel ce iubește și îi asigură biruința: faptul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam; mâinile cele întinse cu vitejie pe Cruce pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom; mâinile cele ținute cu piroane pentru mâna cea slobodă; mâinile cele ce apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe Cruce a lui Hristos pentru căderea lui Adam; adăparea cu fiere pentru gustarea lui Adam; cununa de spini pentru cununa stăpânirii celei rele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură dată nouă de Dumnezeu și vindecare a slăbiciunii noastre. Vindecarea aceasta a întors pe Adam cel vechi în raiul din care căzuse și l-a apropiat de pomul vieții, de care ne înstrăinase gustarea cea rea și nechibzuită din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
În duh filocalic, Ava Dorotei menționează că lumea este ca un cerc și în mijlocul acestuia se află Dumnezeu, iar liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de Dumnezeu în iubire față de El, cu atât ne unim întreolaltă prin iubirea lui Dumnezeu<footnote Ava Dorotei, Învățătura 6, 9, P.G., LXXXVIII, col. 1698 B. footnote>. Iubirea, din punct de vedere creștin, are ceva din imago Dei inscripționată în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Său L-a dat la moarte pentru ea (Ioan 3, 16). Nu pentru că n-a putut să ne izbăvească pe noi în alt chip, ci a voit să ne învețe prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Și ne-a apropiat pe noi de Sine în moartea Unuia-Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui cea mare n-a voit să silească libertatea noastră, deși putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. 81, în Filocalia..., vol. X, pp. 395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, două particularități îl caracterizează pe cel ce iubește și îi asigură biruința: faptul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam; mâinile cele întinse cu vitejie pe Cruce pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom; mâinile cele ținute cu piroane pentru mâna cea slobodă; mâinile cele ce apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe Cruce a lui Hristos pentru căderea lui Adam; adăparea cu fiere pentru gustarea lui Adam; cununa de spini pentru cununa stăpânirii celei rele
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură dată nouă de Dumnezeu și vindecare a slăbiciunii noastre. Vindecarea aceasta a întors pe Adam cel vechi în raiul din care căzuse și l-a apropiat de pomul vieții, de care ne înstrăinase gustarea cea rea și nechibzuită din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
În duh filocalic, Ava Dorotei menționează că lumea este ca un cerc și în mijlocul acestuia se află Dumnezeu, iar liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de Dumnezeu în iubire față de El, cu atât ne unim întreolaltă prin iubirea lui Dumnezeu<footnote Ava Dorotei, Învățătura 6, 9, P.G., LXXXVIII, col. 1698 B. footnote>. Iubirea, din punct de vedere creștin, are ceva din imago Dei inscripționată în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le deslege. Iar Edipul destinelor noastre se uită în fața acestui sfinx, și în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate a fizionomiei lui, el s’apropie de monstru pentru a-i răspunde cu... jucăriile noastre constituționale... Fără îndoială ceea ce are să se’ntâmple se va ‘ntâmpla, dar e păcat și nu e demn ca atunci, când timpurile sunt foarte serioase, un popor să joace mica comedie a
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocaiti-va, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”. Ioan Botezătorul model al smereniei În condițiile în care, omul căzut în păcat nu mai dorește să se afirme decât pe șine, se vrea atotputernic și suveran peste tot și toate, Sfanțul Ioan Botezătorul, cel care L-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
egală măsură, că printre noi, cei care am devenit obiect și nu subiect al istoriei,vor fi tot mai mulți cei care vor gândi cu mintea proprie, vor folosi amintirile proprii, vor ști să selecteze lecturile proprii, astfel încât să se apropie cât mai mult de adevăr. Pentru că, de ce să nu o recunoaștem deschis, în rândurile minunatului nostru popor mărșăluiesc și mulți gata să creadă orice li se spune, fără să treacă prin filtrul analizei proprii afirmațiile unor vânzători de iluzii, ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
părinții i-au primit în conturile personale. Dragoș mai are nevoie de aproximativ 15.000 de Euro, deci mai puțin de jumătate din suma totală. Persoanele care vor să înfăptuiască o minune în familia lui Dragoș, mai ales că se apropie Sfânta Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, o pot face pe platforma de donații online a Asociației “Salvează o inimă”, https://salveazaoinima.ro/campaigns/dragos-szabo/ (Card, Paypal și Contract de sponsorizare - persoane juridice) sau prin trimiterea unui SMS de 2
Strigătul de ajutor al mamei cu un copil născut fără vedere [Corola-blog/BlogPost/93803_a_95095]