4,707 matches
-
Palatul Quirinale cu Președintele Republicii Italia, Azeglio Ciampi, și cu Primul Ministru, Silvio Berlusconi, la Palatul Chigi. Unul din punctele importante ale discuției a fost dimensiunea spirituală a Europei Unite. Continentul nostru trebuind să respire cu cei doi plămâni, Biserica Apuseană și Biserica Răsăriteană. În acest context, Patriarhul a mulțumit autorităților statului și poporului italian pentru sprijinul constant acordat României în procesul de integrare europeană și de aderare la NATO. Summit-ul NATO de la Praga, din noiembrie 2002, a consacrat invitarea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
ei, iar al doilea se cuprinde în faptul că problema noii compoziții și sinteze nu este de sorginte politică sau economică ci de natură culturală și spirituală. Dincolo de influențele permanente ale Occidentului în țările răsăritene, deosebirea de cultură dintre Europa apuseană și popoarele ortodoxe rămâne, în multe locuri ce nu pot fi depășite. Se acceptă astăzi tot mai mult ideea că existența însăși este dialog, adică este chemare și răspuns, este întâlnire, comunicare, împreună-lucrare, perihoreză și comuniune, atât pe verticală cât
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
glumind meșterului. Acest rapsod există, dar nu-i un cântăreț, ci o cântăreață. O cheamă Maria Tănase. Nu vocalizează după note și n-a studiat la Conservator pe Amneris; dar a cutreierat toate ținuturile țării, de sub poalele Ceahlăului până în Munții Apuseni și și-a cules melodiile de-a dreptul de la izvorul lor. Apă limpede într-un pocal de cristal! Duioșie, umor, tristețe, voie-bună, toată poezia sufletului popular vibrează în glasul ei cald și pătrunzător. Nu-i o interpretă a cântecului; e
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în băncile apusene. După șase luni de chinuri, turcii au aflat ce au dorit. Imediat s-a hotărât executarea publică a prizonierilor și, ca o probă de sadism extraordinar, ziua fixată a fost 15 august, zi de mare sărbătoare a creștinilor, dar și
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Sincer Matei se simțea stingherit de prezența Antilopei fără să-și dea seama care ar fi motivul acestei rețineri! După ce și-a cumpărat biletul s-au urcat amândoi într-un vagon al celebrului tren Mocănița care urca în inima Munților Apuseni însoțit pe aproape întreg traseul de bătrânul Arieș. Cei doi nu găseau subiectul pentru o discuție amicală. Timpul plecării trenului se apropia și atunci Antilopa l-a luat de mână pe Matei și s-a apropiat mai mult de el
ANTILOPA; REÎNTÂLNIREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361714_a_363043]
-
și plin de poezie și curățime, pentru că acolo Dumnezeu a revărsat mult har și binecuvântare, și vă mărturisesc, așa este! Cu siguranță, Diana este una dintre minunile lăsate de Creator ca să se formeze și să crească din frumusețea și semeția Apusenilor, din sufletul ei țâșnind, ca un izvor de frumusețe și puritate, o puzderie de cuvinte încumințite în duioșia versului sau țesute în neasemuite pânze de poveste. Prima ei poezie se intitulează “Dia și gădinița” și este scrisă în 2007: “Uite
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
fost trași pe roată Ori ne doineam tristețea-n Munți! Nu a scurmat nicicând rugina În sufletul ce ne-a fost dat, E plină lumea de lumina Din aurul din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „ Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351834_a_353163]
-
mine, cred că avea cam un metru optzeci si cinci, era puțin cepeleag și visa să întâlnească zâna din povești, zâna visurilor lui. - Ovidiule, eu fug de bombardamente și plec din București. Am un unchi contabil la Câmpeni în Munții Apuseni și mă duc la el. Eu zic să vii și tu că te trezești cu o bombă în spinare dacă mai stai aici! - Aș pleca dar nu am la cine, tu ai noroc cu unchi-tu. - Vino și tu... Nu
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
tu. Acolo sigur că o să fie haleală pe săturate și fără lovele. - Ți-a ieșit un porumbel din gura, vin bucuros căci îmi cam chiorăie mațele destul de des. Abrud era un orașel mai mare decât Câmpeni, chiar în creierii Munților Apuseni, un oraș de moți, și câțiva unguri să-i numeri pe degete. Desigur că oferta era cât se poate de atrăgătoare. Deci m-am îmbrăcat cu ce aveam mai bun, adică mi-am pus o cravată, căci alte haine nu
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
la prima ediție a ,,Zileleor Marin Sorescu'' și amintesc faptul că ele au fost organizate tot în vremuri de sărăcie. Se ține asta, adică sărăcia, de noi mai ceva decât râia de pielea broaștei, în condițiile în care avem în Apuseni tot atâta aur încât țăranii români și-ar putea potcovi până și caii cu potcoave din prețiosul metal. E, în conțiile acelea, nu tocmai prielnice, la prima ediție, a venit la Craiova Eugen Simion, Grigore Vieru, Maya Simionescu, D.R. Popescu
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Te rog. Noroc că ați fost numai 5! Constantin LUPEANU: Scriitorul George Timcu, Mihaela Guga, căsătorită cu scriitorul Bănulescu, Amarili Avram și Ruxandra Marinescu, mai mare decât noi, ea vorbea curent engleza, franceza și italiana, și a lucrat pe la ambasade apusene, cred. Vreau să spun că fusese o concurență ridicată, 13 pe un loc! Doina DRĂGUȚ: Ești un foarte bun cunoscător al culturii, civilizației și spiritualității chineze. Multă lume crede că ai studiat în China. Constantin LUPEANU: N-aveam cum. Tatăl
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
comentate? Constantin LUPEANU: Eu nu am tradus pentru a publica. Am ales marile creații ale culturii chineze, cu gândul să îmbogățesc literatura română. Mi-a plăcut să cred că tinerii din România pot astfel să citească nu numai gloriile literare apusene, ci și culmile literaturii ficționale și ale gândirii filosofice chineze antice, iar o esență nemaiîntâlnită până la ei se va simți peste ani în creațiile proprii. Mă aștept ca măcar un scriitor tânăr de azi să declare că a avut de
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
ca odinioară, și-au spus păsurile, și, tot ca odinioară, au hotărât ce au de făcut ei și urmașii lor. Și au spus și lumii întregi, ca să se știe, și să ia aminte toți: „Proclamația de la Câmpeni Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm: Pâmântul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, așa cum ne-au fost lăsate
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
să ia aminte toți: „Proclamația de la Câmpeni Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm: Pâmântul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României! Viața în Munții Apuseni nu e ușoară
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României! Viața în Munții Apuseni nu e ușoară, dar avem pășuni pe care putem să ne creștem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie, care atrag zeci de mii de turiști în fiecare an. Sunt activități de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja și sunt oportunități de dezvoltare, care, valorificate cu înțelepciune, pot să asigure un trai bun, atât nouă, cât și copiilor, și nepoților noștri. Noi nu cerșim la ușile altora, alții au venit la ușa noastră și încearcă să
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaște ca reprezentanți legitimi și ne vom apăra așa cum orice om e îndreptățit să se apere împotriva celui care vrea să îi facă un rău! Orice străin e binevenit în Munții Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viață și nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinței noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin aici pentru a fura ce este
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
și private, ONG-uri, persoane fizice; influențarea deciziilor politice; încălcarea unor hotărâri judecătorești definitive; modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea presei și dreptul la liberă exprimare etc.; 9. Refacerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni și acordarea unor facilități fiscale și de altă natură pentru dezvoltarea activităților economice în următoarele domenii: turism, prelucrarea lemnului și refacerea fondului forestier, creșterea și prelucrarea produselor de origine animală, apicultură și alte acțiuni specifice zonei; 10. Adoptarea de către guvernul
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
12. Interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de șist și respectarea, în zonele vizare pentru această exploatare, a voinței suverane a cetățenilor, cu care ne exprimăm deplina solidaritate. Aceasta este voința noastră, a locuitorilor Munților Apuseni, a oamenilor liberi prezenți la Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul și gândul îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generații la toate resursele cu care Dumnezeu ne-a
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
ei, iar al doilea se curpinde în faptul că problema noii compoziții și sinteze nu este de sorginte politică sau economică ci de natură culturală și spirituală. Dincolo de influențele permanente ale Occidentului în țările răsăritene, deosebirea de cultură dintre Europa apuseană și popoarele ortodoxe rămâne, în multe locuri de nedepășit (pp. 14 - 15). Cunoaștem faptul că lupta civilizației se dă întotdeauna pe arena credinței și că marile spirite creștine ale Răsăritului ajung în mod succesiv luminătorii Europei cum ar fi: Sfântul
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
Europei occidentale. În Răsărit a funcționat Isihasmul cu practicile sale și credința în posibilitatea unirii mistice, ontologice dintre creatură și Cel Nezidit, dintre Dumnezeu și om, lucru ce înseamnă respingerea oricărui fel de dualism. Deteriorarea și denaturarea spirituală a Creștinătății apusene a avut ca și consecință imediată izolarea ei în vechea gândire greacă, într-un mod cu totul deformat, prin intermediul Scolasticii. Și aici ne putem referi, exact la raționalizarea și transformarea credinței în filosofie (în timp ce în Răsărit a fost promovat conceptul
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
într-un mod cu totul deformat, prin intermediul Scolasticii. Și aici ne putem referi, exact la raționalizarea și transformarea credinței în filosofie (în timp ce în Răsărit a fost promovat conceptul de Orthopraxie), care dimpreună cu legalismul ei constituie devierea și deformarea Creștinătății apusene. Această stare de lucruri a condus la o concepție idolatră despre Dumnezeu, deoarece în conceptualizarea metafizică a lui Dumnezeu anticipările omului cu privire la El sunt în cele din urmă, zeificate. În modul acesta, pe de o parte, Dumnezeu a fost caracterizat
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
parte, Dumnezeu a fost caracterizat ca fiind subordonat necesității, așa încât El cere satisfacție de la om și pedepsește ofensa care I se aduce, iar pe de altă parte, a fost considerat drept un justițiar și chiar cauza morții, astfel încât „tragedia omului apusean constă în lupta de eliberare de un asemenea Dumnezeu” - conform spuselor Părintelui Prof. Univ. Dr. Gheorghios Metallinos de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Atena. Drept urmare, problema constantă a Europei occidentale și occidentalizate stă în percepția greșită despre Dumnezeu pe care
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]