992 matches
-
sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
și ca urmare sunt parțial nefuncționale. Neexistând sisteme de pompare, funcționarea lor era absolut ingenioasă prin panțele care le aveau. Pădure/ Floră: Există o zonă mare de pădure alcătuită în special din stejar cu spetele lui. Cresc și carpenul, alunul, arțarul, teiul, părul și mărul sălbatic iar în zona de lunca sălcia și plopul (spre dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
oțetarul fals sau puturos, denumit, tot impropriu castan, un arbore cu creștere rapidă și lemn bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
avea o însemnată producție de vie și vin, de exemplu în anul 1727 se consemnează producerea a 290 de găleți de vin, (1 găleată = 10 l). Satul are un fond forestier și de vânat remarcabil. Soiuri de arbori: stejar, carpen, arțar, salcâm, tei etc. Vânat: porci mistreți, căprioare, vulpi, iepuri și fazani. Are un potențial turistic încă nevalorificat. Actualmente drumul, de cca. 35 km, Cluj-Napoca - Vișea, prin Jucu, este asfaltat, localitatea este complet electrificată, dispune de apă potabilă curentă, gaz-metan, linii
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
Lonei. Fondul forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer ("Quercus cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
metal sau "phenolic resin". Capătul (mânerul) tacului este partea care are circumferință mai mare. Partea mai subțire a tacului se numește "shaft". Tacurile de calitate sunt în general cele făcute din două părți și folosind lemn destul de tare, de obicei arțar pentru cele de biliard și frasin pentru cele de "snooker". Toate tacurile sunt subțiate de la mâner către vârf.Vârful de piele și cretă sunt folosite la imprimarea efectului(english) bilei albe. Tacurile ieftine sunt în general dintr-o singură bucată
Biliard () [Corola-website/Science/298947_a_300276]
-
lui Ginette Laurin, O Vertigo Danse, și incredibil de energică și de acrobatică trupa Lalala Human Steps, a lui Eduard Lock. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 15 obiective din această țară. Folosirea frunzei de arțar ca simbol al Canadei datează încă din secolul al XVIII-lea, ea fiind prezentă pe steagul actual și precedent, pe moneda de un cent, și pe stemă. Coroana regală este prezentă pe Stema regală a Canadei, pe steagul Guvernatorului General
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
și numeroase rațe și gâște canadiene. Statutul emblematic al castorului în heraldică este legat intrinsec de faptul că istoria economică a Canadei este bazată pe comerțul cu blănuri. Astfel, alte produse derivate din resurse naturale, cum ar fi siropul de arțar, sunt strâns legate de identitatea națională a Canadei. Alte simboluri naționale sunt Poliția Regală Canadiană Călare și hocheiul, sportul cel mai popular al țării, care este folosit adesea ca simbol de unitate și mândrie. Mai recent, alte simboluri au devenit
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
segment. Apasând o coardă asupra unei benzi de metal de pe tastieră se scurtează lungimea de vibrație din coardă și astfel se produce o frecvență mai înaltă de sunet. Tastierele sunt realizate cel mai frecvent din lemn de palisandru (rosewood), abanos, arțar și, uneori, materiale compozite, cum ar fi HPL sau rășină. Poate avea o diversitate de forme și aceasta datorită faptului că nu trebuie să mai îndeplinească rolul de amplificator al vibrației, amplificarea făcându-se cu ajutorul componentelor electrice. În acest caz
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
centrală și de nord a orașului. Contribuind semnificativ la calitatea aerului și la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sere didactice ale Palatului Copiilor din Iași. Gardul principal al incintei, cât și monumentul obeliscului, sunt construite din piatră de Șcheia. Vegetația este majoritar arboricolă, cu un fond principal compus din triada "Tilia tomentosa" (tei) - "Fraxinus angustifolia" (frasin) - "Acer platanoides" (arțar), complementată de prezența unificatoare a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Această compoziție peisagistică a fost descrisă ca fiind "„unică în Moldova și probabil în România”", fiind apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Dealul Copoului este situat
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
tonice. Seva este apoasă, verzuie și are un gust dulceag. Este comercializată la scară industrială. Seva de mesteacăn este folosită în aromatizarea cvasului , băutură alcoolizată din cereale. Sucul de mesteacăn natural se regăsește și în băuturi ca sirop de mesteacăn / arțar, oțet de mesteacăn, bere, diverse băuturi răcoritoare, etc. Spre deosebire de siropul de arțar, siropul de mesteacăn este foarte dificil de produs, fiind foarte costisitor. Siropul de mesteacăn este produs îndeosebi în Alaska și în Rusia. Xylitolul - îndulcitor artificial din zaharide hidrogenate
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
la scară industrială. Seva de mesteacăn este folosită în aromatizarea cvasului , băutură alcoolizată din cereale. Sucul de mesteacăn natural se regăsește și în băuturi ca sirop de mesteacăn / arțar, oțet de mesteacăn, bere, diverse băuturi răcoritoare, etc. Spre deosebire de siropul de arțar, siropul de mesteacăn este foarte dificil de produs, fiind foarte costisitor. Siropul de mesteacăn este produs îndeosebi în Alaska și în Rusia. Xylitolul - îndulcitor artificial din zaharide hidrogenate - poate fi extras din sucul de mesteacăn. Xyilitolul este folosit în industria
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
8 stamine pe două verticile și cu disc nectarifer. Gineceul este format din două carpele concrescute, iar fructul este uscat, mericarpic, o disamară caracteristică. Singura specie cu flori unisexuate, dispuse dioic și cu frunze compuse (imparipenat-compuse) este Acer negundo L. (arțar american), care la noi este cultivat mai ales în scop ornamental. Celelalte specii ale genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin de cîmp), A
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
specie cu flori unisexuate, dispuse dioic și cu frunze compuse (imparipenat-compuse) este Acer negundo L. (arțar american), care la noi este cultivat mai ales în scop ornamental. Celelalte specii ale genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin de cîmp), A. pseudoplatanus L. (paltin de munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
bitum. Lignitul este folosit pentru obținerea a numeroase produce chimice. Teritoriul Bașcortostanul este acoperit de numeroase păduri - 62.000 km² - adică cam o treime din suprafața republicii. Printre soiurile de copaci din pădurile Bașkortostanului sunt mestecenii, coniferele, teii, stejarii și arțari. Rezervele totale de cherestea sunt de aproximativ 718 milioane m³. Peste 10.000 km² de păduri sunt declarate rezervații naturale. În republică sunt numeroase izvoare de apă minerală - medicinală sau pentru consumul curent și uriașe rezerve de apă dulce. În conformitate cu
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
pe principiul "cer și pământ" într-un singur vas. Cele două forțe, considerate complementare, apar echilibrate într-un arbore bonsai de calitate, adică "shin-zen-bi" ori adevăr, esență și frumusețe. Arborii care sunt subiectele preferate ale școlii japoneze sunt pinul, ulmul, arțarul, wisteria japoneză, jneapănul și laricea, respectiv caisul floral și cireșul floral. Toate aceste plante sunt crescute afară, fiind aduse în tokonoma doar cu ocazia unor evenimente deosebite, mai ales pentru a evoca sezonul de maximă frumusețe a acestor bonsai. Toate
Bonsai () [Corola-website/Science/303531_a_304860]
-
solid neprelucrat din trestie ori sfeclă Zahăr solid rafinat din trestie sau sfeclă și sucroză pură din punct de vedere chimic, care nu conțin arome și coloranți Zahăr rafinat din trestie sau sfeclă, ce conține arome și coloranți; zahăr de arțar și sirop de arțar Melasă Pulpă de sfeclă,bagasă și alte reziduuri provenite din prelucrarea zahhărului 23300.2 234a 23430.1 23430.2 234b 23410 23420 23430.3 235 23510 23520 23530 23540 391f 2309.10, .90ex 1905.90. .30
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ori sfeclă Zahăr solid rafinat din trestie sau sfeclă și sucroză pură din punct de vedere chimic, care nu conțin arome și coloranți Zahăr rafinat din trestie sau sfeclă, ce conține arome și coloranți; zahăr de arțar și sirop de arțar Melasă Pulpă de sfeclă,bagasă și alte reziduuri provenite din prelucrarea zahhărului 23300.2 234a 23430.1 23430.2 234b 23410 23420 23430.3 235 23510 23520 23530 23540 391f 2309.10, .90ex 1905.90. .30 1905.90. .60 1905
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
-soluri: brune și brun-roșcate de pădure; -temperatura medie anuală în jur de 10 °C; -lumină care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
18 ha și mlaștini protejate. Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]