2,802 matches
-
am mai putut să fac. O fi și ea în cer, acolo merg toate sufletele,nu? Calul de plug Aram palma de loc din capul viei și calul nostru se învârtea, tăind brazdele scurte și negre, cu dinții lui parcă ara. Tata ținea cu grijă de plug ca și cum pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf ars pe poale. Eu țineam căpăstrul bine, dar calul nu părea să fugă, când nu mai putea, mi se uita în
LEANA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381536_a_382865]
-
pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf ars pe poale. Eu țineam căpăstrul bine, dar calul nu părea să fugă, când nu mai putea, mi se uita în ochi c-o rugă. Priveam iapa cum ară în spumă pământul negru din ochii mei și i-aș fi luat cu drag povara, să fi fost eu cal , în locul ei... Vol. "Iarna dintre noi", editura Liric graph, 2016 Referință Bibliografică: LEANA / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LEANA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381536_a_382865]
-
În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în: România Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003 • Traian Băsescu. În: România Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; în: Clipă, Anaheim (SUA) 20 ian. 2005; în: Alo, București, ian
EUROPA FĂRĂ DUMNEZEU de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381558_a_382887]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > 2016 - PROIECTE LITERARE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Un nou proiect literar Cenaclul Școlii Populare de Ară Bacău Editura ArtBook Cenaclul online Lira 21 21 ianuarie 2016, la Atelier Cuvânt de deschidere a proiectului Bine ați venit la Serate literare! Am demarat acest proiect literar pentru că iubesc scriitorii și scrisul lor, pentru că, la rândul meu, scriu, așadar
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > VOI AȘTEPTA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Lasă-mi iluzia că sînt același plug care te ară pentru a-ți pune în pământ semințele de primăvară! Voi aștepta doritul rod chiar dacă mugurii-au să cadă uscați în al durerii glod. Voi aștepta să-mi fii livadă în care iarăși să colind printre miresme-mbătătoare și flori din
VOI AŞTEPTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380947_a_382276]
-
întărea pe om fiind munca susținută care avea finalități productive, dând exemplul său personal, adică plugăritul, activitate pe care legendarul rege o recomanda tuturor, ca fiind un excelent mijloc de educare, atât al trupului cât și al spiritului, vestitul rege arându-și singur țarina cu mîinile pe coarnele plugului, în urma boilor săi. Era de altfel o activitate pe care legendarul rege dintru începuturi nu o abandonase niciodată, nici măcar la bătrânețe. Tiberius luase aminte, tânăr fiind, la istorisirile despre Numa Polmpilius și
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
găsește-n inimi așteptare. Cetatea-i undeva, mai jos, în vale. Isus e-nsingurat prin lacrimile Sale. „Ierusalime, Ierusalime, cetate dragă Mie! Nu Mă primești și Mă respingi mereu, Am vrut să te îndemn la nemurire, Am venit să ți-l arat pe Dumnezeu. Ierusalime, Ierusalime, cetate dragă Mie! Cum nu cunoști tu vremea cea mai mare, Vremea cercetării tale. Ești îndărătnică, neprimitoare, Și din deșertăciunea zidurilor tale, Nu va rămânea nimic, nicio paloare”. Din ochii cei mai limpezi de sub soare, Cu
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
dezvoltare. Cu dușmani în est și vest, rupt de realitate, spera în Islam și este lichidat. Al doilea președinte ortodox moldo-valah Ion Iliescu da drumul la marea vânzare și împiedica venirea Fericitul papa Ioan Paul ÎI în țară. Înlocuirea să are loc însă fără vărsare de sânge. Al treilea președinte ortodox moldo-valah Emil Constantinescu îl primește pe Fericitul Ioan Paul ÎI, care deschide părțile Europei romanilor. Eșuează în fata rezistenței pasive a Partidei Ortodoxe. Al patrulea președinte ortodox moldo-valah Traian Băsescu
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
barzi mereu cântată... Ești primul astru vizitat de noi, ce te-ai sfințit sub pași omenești! Vernale nopți, poeme de-ntuneric, cuprinse-s de lumina clopotului tău, închise-n cupa florilor de vară... Selenă dulce, crăiasă mândră-a nopții, ne-arați aceeași față în creșteri și descreșteri, ne și în echilibru viața pe pământ, ne scalzi în roua lacrimilor tale de lumină și ne inunzi cu strofe-ascunse-n raze! De-aceea te-admirăm cu toți din suflet și fascinați de-a ta
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
a planetei - iar alta-ți este neagra pasăre a nopții, clocind același timp cealaltă parte-a ei care-i scăldată-n noaptea mai fierbinte decât ziua. Ascunse-s amândouă, sufocate, sub norii-n fierberi de lumini de fulger ce-ți ară zi și noapte cerul tău bolnav... Frumoasă ești din depărtarea noastră, fiindcă te-aleserăm ca simbol al sfintelor iubiri, dar, mai de-aproape, idealul moare, căci nu mai pari zeița frumuseții, ci o soră tristă cu Pământul-rege, cu munți de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
că în timpul când ți-am părut rege, eu nu eram decât un cerșetor. Cine?... Cine-aruncă în inima mea cu mirifice cioburi de stea? Cine face ca sufletul meu să arate ca un curcubeu? Cine-n sânge și-n carnea mea ară, din neliniști scoțându-mă-afară, semănându-mi în trup primăvară? E iubirea ce vine în zbor să mă scoată din lanțuri de dor? E speranța ce-n negrul abis desfășoară mari aripi de vis? Sau e îngerul vieții trimis să mă-ajute
EU NU ERAM... CINE?... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373347_a_374676]
-
scalda în Olt dimineață. Din lacrimi și sânge belșug, E umbră Bălcescului plug Și Oltul boltește lumină, Sunt roadele verii grădină. Istoria crește din grâne, Bătrână-i, dar și mai bătrâne Mormintele plâng în afară. Mult dor de Bălcescu mă ara... PĂRINȚII Povară bătrână apasă Pe tâmple, pe creștet, pe față, Începem...E iar dimineața Și vremea ne-alungă de-acasă. Nu-i vis împlinirea, mit nu e Ei gârbovi așteaptă la ușă : Acestea-s bunica, mătușa, Din care uitarea se
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
Autorului În aer,..meduze...Toamna sângerează Călcând peste ele... Se știe când vine căci iarba privește Cu ochii de stele. Se umflă spațiul în proptelele vântului, Pâlpâie frunza în ritmul cântului De îngeri care piaptănă lumina blând, Când timpul este arat de fiecare gând. Ceasu-și târăște trena amintirii Clipă de clipă. Picurând misterul Poartă un zâmbet trist, în colțul gurii, Soarele învârtind spre sine cerul. Curg atâtea ploi, la vadul toamnei, în pământ! Îmi prind clipita în ochiul norului deschis. Pe
PRIN ESENŢA TOAMNEI de LIA RUSE în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373651_a_374980]
-
sub roți Pe un drum necunoscut Preamărit de idioți Într-un secol disolut. Cântă roțile de tren Pentru cerul infinit Sunetu-i un lung refren Peste câmpul adormit. București, 19 noiembrie 2012 Au venit semănătorii Au venit semănătorii Care n-au arat vreodată S-arunce “sămânța ciorii”, Securiștii de-altă dată. Au venit că au parale Știu cerși, știu tortura Agramați și coate-goale Ce n-au dat cu secera. Au venit conspiratorii Să cultive piaza rea Au venit, n-ar prinde zorii
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
Și-au deschis zăgazul morii Ca să-și macine făina. Au venit semănătorii Au venit, veni-le-ar rău, Că făceau pe turnătorii Veșnic puși pe tămbălău S-au pornit clevetitorii Denigrând cu disperare Au venit, faima ororii, Semănând fără să are. Au venit semănătorii Care cultivă neghina Ei ne-au oprit roata morii Ei ne otrăvesc făina. București 16 noiembrie 2012 Poeme din volumul Condamnarea Referință Bibliografică: Poeme din Condamnarea / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
câteva săptămâni bune de la venirea lor... Mama, când auzi, se supără rău și-i scrise lui tata la București să vină acasă că Dinu, primarul, ne-a băgat beleaua în casă. Și chiar belea era, căci brandabură ăla repară gardurile, ară mândrețea de țelină pe unde pășteam vacile, își aliniase droaia de copii și-i puse la sapă și o semănă cu pepeni. Nouă, tuturor, ai casei, ne interzise să mai dăm pe acolo; dacă avem ceva de luat, să cerem
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
-mi dea pe credit ceva lemne pentru a-mi scoate familia din iarnă. Dacă știam ce s-a întâmplat cât am lipsit, preferam să-mi putrezească oasele pe acolo. - Scuză-mă că tu te-am recunoscut, domnule Marinache, dar așa cum arați acum, cu barba asta mare și deasă, am crezut că ești un călugăr de la o mănăstire de prin împrejurimi și eram tare mirat, că mă cunosc cei de acolo!! În rest... de ce vorbești așa, domnule Marinache? Mulțumește lui Dumnezeu că
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
de stăpânire. Înțeleptul este tolerat câtă vreme nu deranjează. În cetatea fără păsări măgarul este privighetoare. Papagalul spune ce știe, dar nu știe ce spune... Să ne aplaudăm politicienii cu o singură mână sau să facem o plimbare pe șoselele arate cu boii din guvern. Și cui nu i-o plăcea să aibă muiere rea și durere de măsea... (Autorul a uitat însă că la pagina 11 a scris negru pe alb: Poți să-ți ierți dușmanii, dar nu înainte de a
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
Acasa > Strofe > Amintire > LA ARAT Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA ARAT În mijloc de primăvară Cântece din ramuri curg, Pe ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
talentului său fantastic, care au zburat la înălțimi valorice deosebite, prin metaforele, vorbele de duh, procedee stilistice inedite, dar mai ales prin bogăția de idei și mesaje calde ce se degajă din zborul lor. Bidivii care frământă sub copite și „ară” ogorul bietei noastre patrii, plin de bălării comuniste și postdecembriste. Patrie cu economia sufocată de aceste bălării, crescute în anii comunismului și dezvoltate sub soarele protector al democrației demagogice din anii noștri. Ironia și poveștile blândelor patrupede, uneori curgând într-
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
aceasta simțeam că trebuie să renunț, că nu-mi făcea bine. Reporter: Sufletește te simțeai împlinită? Simona Albu (Tălpău): Nu. Eram cea mai mică la înălțime și la ani, iar în trupele acestea de dansatoare trebuie să fii înaltă, să arați foarte bine. Eu nu aveam un fizic nemaipomenit. A trebuit să muncesc din greu ca să mă etalez prin muncă, prin dans. Eram neîmplinită pentru că eram mai mică decât ele. Apoi compania lor nu-mi plăcea. Oamenii care veneau la spectacol
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, Floarea-miresii uscățind, Ogorul înflorit la brâu, Pământul, seva lui mustind. Parfum de soc și ape moi, Spumă de nori cerul ară, Clipește-n tină și noroi Geana zorilor de vară. Referință Bibliografică: MAI DE VARĂ / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
capul către cei din sală. -Magistratul Valerius Audanius a trăit o experiență tristă de viață. Vorbește Valerius! -Am fost făcut prizonier de germanici și apoi am fost vândut ca sclav până când am fost răscumpărat de un consul care aflat prin Ara Ubiorum la est de Rin, alături de legiunea a XX-a Valeria Victrix a aflat de la niște germanici că am studiat dreptul, și plătind prețul răscumpărării m-a înfiat, răspunse Valerius Audanius. Acest om era Maurus Percius Audanius, Nu poți înțelege
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]