5,570 matches
-
că personalul nu beneficiază de banii cuveniți pentru concediul de odihnă neefectuat dacă le încetează activitatea în anul 2026, în condițiile în care concediul de odihnă plătit este o componentă fundamentală a dreptului la muncă. Această măsură creează o discriminare arbitrară între angajații cărora le încetează activitatea în 2026 față de cei din alte perioade, fără nicio justificare obiectivă sau constituțională, și încalcă art. 4, art. 16, art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. ... 167. Curtea reține că art.
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Critici privind art. XXII din legea criticată 179. Se susține că art. XXII din lege restricționează transferul funcționarului public de la un angajator din mediul public la altul. Astfel, funcționarul public se va afla la dispoziția angajatorului care, în mod arbitrar sau discreționar, îi va putea refuza oricând cererea de transfer în altă funcție publică din altă instituție sau autoritate publică. Prin urmare, se consideră că textul criticat îngrădește alegerea locului de muncă și încalcă art. 41 și 53 din Constituție
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesității declanșării procedurii de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii nejustificate a duratei procesului civil și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesității declanșării procedurii de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii nejustificate a duratei procesului civil și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
ordonanței de urgență“ (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Cu alte cuvinte, adoptând actul normativ în regim de urgență, Guvernul nu a acționat în mod arbitrar, ca urmare a unei aprecieri bazate exclusiv pe elemente de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, ci a fost constrâns să acționeze în scopul contracarării unor consecințe negative care s-ar fi produs ca efect al lipsei de coordonare a
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
și exigențelor stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, privind calitatea legii. Susțin, totodată, că restrângerea libertăților invocate nu este proporțională cu situația care a determinat-o, în condițiile în care nu este precis conturată, permițând astfel o extindere arbitrară și nelimitată a ipotezelor în care restrângerea poate surveni. Mai mult, în lipsa dispozițiilor legale care să contureze limitele restrângerii libertății de expresie și a libertății de asociere, reglementările criticate aduc atingere însăși existenței acestor libertăți, care pot fi suprimate
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
dezechilibrele balanței comerciale și rezultatul este fiscalizat și parte a unei viziuni de ansamblu. Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR. Pentru partea de cheltuieli
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
și creează o situație de inegalitate între cetățeni. În esență, susține că dispozițiile art. 87 alin. (7) și (8) din Legea nr. 304/ 2004 nu reprezintă o normă previzibilă, de natura să confere procurorului revocat o anume garanție contra atingerilor arbitrare ce i-ar putea fi aduse prin măsura revocării, măsură ce este exclusiv la îndemâna procurorului șef, în sarcina căruia legiuitorul nu a stabilit nicio procedură clară de urmat în cazul dispunerii revocării. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIA nr. 100 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286380]
-
pe care aceasta a reprezentat-o. După cum arată însuși textul art. 2, recurgere la forță letală de către lucrătorii de poliție poate fi justificată în anumite circumstanțe. Însă art. 2 nu le acordă libertate de acțiune. Acțiunile nereglementate și arbitrare ale agenților statului sunt incompatibile cu respectarea efectivă a drepturilor omului. Ceea ce înseamnă că, pe lângă faptul că sunt autorizate în temeiul legislației naționale, operațiunile poliției trebuie să fie suficient reglementate de aceasta, în cadrul unui sistem de garanții
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
lăsarea posibilității pentru aceasta de a eluda legea și imposibilitatea instanței de judecată de a verifica legalitatea actului în speță. Practica ICCJ statuează că: Motivarea actului administrativ constituie, într-adevăr, o veritabilă condiție de validitate a acestuia, o garanție împotriva conduitei arbitrare a autorităților publice, menită să asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreționare. (..) Verificarea vizează, așadar, temeiurile și efectele deciziei administrative prin prisma unui echilibru rezonabil între interesul public și cel privat, pentru că raportul de drept administrativ este caracterizat
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
a produce ingerințe în drepturile și interesele sale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acest act, ci și din perspectiva posibilității adresantului de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrar. A accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să își motiveze deciziile echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității. Cu alte cuvinte, autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita“ și atunci când „oferă o anume garanție contra atingerilor arbitrare ale puterii publice“ (2). Sub acest aspect, principiul securității juridice se corelează cu un alt principiu, dezvoltat în dreptul comunitar, și anume principiul încrederii legitime. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene [de exemplu, cauzele Facini Dori c. Recre
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
poate fi suficientă pentru justificarea unor măsuri care anulează libertatea economică. În primul rând, stabilirea valorilor de 1,5 sau 3 cazuri la mie ca praguri cărora le-au fost asociate un grad mai mare sau mai scăzut de pericol este arbitrară și neștiințifică. Este arbitrară pentru că nu se bazează pe un argument epidemiologie care să afirme că aceste niveluri sunt mai periculoase decât altele mai mici sau mai mari. Este neștiințifică pentru că se bazează pe rata cazurilor confirmate prin
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
obligația de a proteja dreptul la întrunire pașnică, ci și pe aceea de a se abține să aducă restrângeri indirecte, abuzive exercițiului acestui drept; iar dacă, în esență, art. 11 din Convenție are ca scop să apere individul împotriva ingerințelor arbitrare, textul poate impune statelor și obligații pozitive, de natură să asigure efectivitatea acestor libertăți. Coordonatele enunțate au determinat întotdeauna instanța europeană să efectueze un examen deosebit de riguros al restricțiilor ce pot fi aduse libertății de întrunire pașnică. Instanța europeană
DECIZIA nr. 385 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275495]
-
trebuie să aibă posibilitatea de a-și formula apărările și că nu trebuie să fie condamnat la plata de importante despăgubiri pe care nu le datorează reclamantului. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât stabilește o modalitate abuzivă, discriminatorie și arbitrară de obligare a părților la plata unei despăgubiri necuvenite, atunci când angajatorul nu a îndeplinit obligații procesuale pe care un reclamant într-o acțiune civilă de drept comun este dator să le îndeplinească. Astfel, dacă litigiul în care a fost
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
a faptei ilicite contractuale. ... 7. Astfel, constituie obligația angajatorului să dovedească proporția în care fiecare salariat chemat în judecată a contribuit la prejudiciul produs, iar dacă este incapabil de această probă, nu ar trebui dispensat de ea, pretinzând, în mod arbitrar, salariaților părți din prejudiciu care nu sunt cauzate de aceștia. ... 8. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
spre deosebire de dispozițiile Codului civil, art. 255 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 scutește angajatorul de obligația de a mai dovedi în instanță că prejudiciul invocat este „o consecință directă și necesară a faptei ilicite contractuale“, pretinzând, în mod arbitrar, salariaților părți din prejudiciu care nu sunt cauzate de aceștia. ... 18. Față de aceste critici, Curtea reține că dispozițiile art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prevăd faptul că răspunderea patrimonială a salariaților nu poate fi angajată decât în
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a acesteia privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
chiar anula. ... 30. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prevederile legale criticate vizează, prin conținutul lor normativ, personalul plătit din fonduri publice, fără a institui privilegii ori discriminări pe considerente arbitrare. ... 31. Curtea a considerat că nu poate fi reținută nici incidența dispozițiilor art. 41 din Constituție, deoarece norma de referință invocată prevede instituirea unui salariu minim brut pe țară garantat în plată, fără să dispună cu privire la drepturi salariale
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
Într-o astfel de situație, intervenția legiuitorului nu a enunțat un scop legitim ce poate fi identificat în enumerarea prevăzută de art. 53 din Constituție. Totodată, termenul minim de 7 ani impus pentru încheierea unui contract de arendare este unul arbitrar, stabilit în absența oricăror criterii clare, obiective, care să țină cont de diversitatea relațiilor sociale reglementate, și încalcă caracterul necesar, adecvat și proporțional pentru a se atinge obiectivul invocat de inițiatori, cel referitor la „dezvoltarea arendării terenurilor agricole“. ... 40. Potrivit
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
efectiv din activitatea de construcții“. Norma juridică încalcă principiul certitudinii impunerii fiscale (art. 3 din Codul fiscal). Codul fiscal reglementează în conținutul art. 3 principiul certitudinii impunerii fiscale conform căruia normele juridice trebuie elaborate clar, să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. Iar în doctrină s-a reținut că acest principiu este opozabil atât legiuitorului, cât și organelor fiscale, elementul important al acestui principiu fiind tocmai elaborarea unor norme clare ce să împiedice interpretările arbitrare. Mai exact, din modul de redactare al textului de la art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019 se poate observa că norma se referă la terminologia „cifra de afaceri“, concept general. Echipa de inspecție fiscală a constatat în raportul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
nr. 71 din 1 februarie 2013, sau Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998). Or, în cauză, textul de lege criticat nu instituie diferențieri pe criterii arbitrare, ci este deopotrivă aplicabil tuturor celor care săvârșesc contravenții la regimul edificării construcțiilor, în sensul că sancțiunea avertismentului nu poate fi aplicată niciunuia dintre contravenienți. Așadar, în interiorul acestei categorii de persoane, niciun individ nu se bucură de un regim
DECIZIA nr. 330 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275752]
-
apreciază că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 29/2018 sunt constituționale. În acest sens, susține că reglementarea criticată stabilește cadrul general aplicabil tuturor categoriilor de persoane care se înscriu în ipoteza normei criticate. Facilitățile fiscale nu sunt acordate după criterii arbitrare, neclare, confuze sau puțin previzibile, ci pe baza unor proceduri stabilite prin lege pentru anularea obligațiilor fiscale, proceduri care se completează și cu prevederile fiscale reglementate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Așadar, reglementarea criticată se aplică deopotrivă tuturor
DECIZIA nr. 436 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275768]
-
nr. 71 din 1 februarie 2013, sau Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998). Or, în cauză, textul de lege criticat nu instituie diferențieri pe criterii arbitrare, ci este deopotrivă aplicabil tuturor persoanelor care săvârșesc contravențiile prevăzute la lit. b), d), e) și e^1) ale art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991. Așadar, în interiorul acestei categorii de persoane, nicio persoană nu se bucură de un
DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274631]