4,016 matches
-
mov-violet de speranță, ca o scenetă ce se repetă la nesfârșit și în destinul oamenilor. În dreptul străzii unde era așezată școala ca un U imperfect, malul se termina brusc descoperind o faleză înaltă îmbrăcată în verdeață, castraveciori de mare țepoși, arbuști minusculi, sălcii pitice și buruieni. Din ierburi apărea pe neașteptate ca într-un film, o scară nesfârșită parcă a timpului și oboseai numai coborând zigzagurile cenușii din beton până pe plajă. Cam așa au fost acele dimineți liniștite când eroul nostru
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Flora care îi simțea reținerea când o săruta. Peo bancă mai sunt două umbre întruna, însă departe de-a lor, la distanță incomensurabilă, străjeri care își fac datoria în tăcere. În iarba întunecată și înaltă, la umbra ireală a unui arbust îi simte răsuflarea ca a vânturilor deșertice. Începe aparent liniștit să-i descheie nasturii și, printre două răsuflări, ea șușotește: - Nebunule! Însă el nu se oprește iar ea îl lasă supusă să-i arunce hainele într-o învălmășeală perfectă. Simți
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
sugerînd o vîrstă a unității cosmice originare, ca În aceste Bucurii Îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglicile nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de music-hall de dinainte de război Aveau gâturi de gâscă, semnături sofisticate, „grains de beauté” și coafuri asemănătoare cozii de cocoș. Dar posterul cel mai frumos era, de departe, acela în care doi, trei tineri în kilturi kaki erau șfichiuiți de arbuștii din savană - toți aproape în mărime naturală... Unchiul meu a murit la douăzeci și nouă de ani „Vă purtați de parcă ați fi niște copii”, a spus Bunicul când Unchiul și Mătușa și-au lăsat cele trei fetițe și au pornit
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
atunci când Starețul, după câteva zile, în mare grabă și vorbindu-i se sus, îi porunci să-și găsească alt nume în loc de Giandomenico. Nu era pregătit să devină un altul. La ora de rugăciune ieșea la câmp, dădea ocol mânăstirii, smulgea arbuști, frângea crăci de copaci, arunca cu pietre panicând șerpii. Din fericire, nimeni nu-l vedea. Când se întorcea, fiecare lucru era nemișcat, la locul său, fiecare călugăr se ocupa cu ceva. Se ducea drept la bibliotecă și relua cititul de unde
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe gânduri; părea că se lecuise de curiozitatea și dorința de a se cufunda în paginile cărților spre mângâiere și iluminare. Se preumbla în ceasurile libere, privea în jurul său oprindu-se asupra celor mai mici amănunte: observa felurimea ierburilor, a arbuștilor, a plantelor, a micilor animale ce se ascundeau în tufișurile și ungherele grădinii mânăstirii. Natura era o carte imensă, mult mai grăitoare decât paginile cărților, dar nu era ușor de priceput acel limbaj al culorilor și al sunetelor, al glasurilor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
O ultimă diferențiere fizică, a cărei importanță a fost amintită în repetate rânduri: opoziția dintre pădure și savană. În fapt, nordul acestei regiuni congoleze este ocupat de pădurea deasă ecuatorială, în general inundată, în vreme ce sudul este domeniul savanei presărate cu arbuști piperniciți, inundată la rândul ei în regiunea centrală dintre Ecuator și Alima. Se poate însă vorbi de un contrast absolut care să determine o opoziție în privința populației? Se pot separa populațiile pădurii de populațiile savanei? Se pare că nu, fiindcă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-și plantația în spatele colibei personale; în 1958, valea mlăștinoasă a fost atinsă, și noii plantatori s-au îndreptat spre nord și spre sud, de-a lungul rutei Etoumbi-Ewo. În fața soiurilor aduse de serviciile agricole, reacția sătenilor constă în două momente: • arbuștii sunt plantați în apropierea colibelor, în cea mai apropiată zonă a satului, deja larg defrișată. Solurile fiind epuizate de culturile alimentare, în special de manioc, soiurile nu supraviețuiesc și, după un an sau doi, această primă încercare de cultivare dispare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
primul moment făcând parte din fatalitatea unei situații în fața căreia sunt neputincioși. Această perioadă de încercare ar putea fi îndelung analizată: în planul ecologiei și al tehnicilor de cultivare, este vorba de o simplă continuare a culturilor alimentare; cei câțiva arbuști piperniciți din jurul colibelor nu sunt nicidecum revoluționari. Abia în cel de-al doilea moment apare noțiunea de "plantație": acest spațiu plantat, izolat, câștigat în detrimentul pădurii, va întreține un sat cu o structură țărănească adevărată. Este uimitor de constatat că numai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
410 16 97 100 85 95 13 10 400 17 275 40 80 395 18 146 80 150 376 19 174 200 374 20 81 265 346 21 120 200 320 22 150 150 23 100 100 Este vorba de arbuști încă viabili în momentul de față, cu data de cultivare respectivă; nu avem nicio idee în privința pierderilor, care au fost probabil importante. Okendza, de exemplu, a fost obligat să-și abandoneze în 1957 plantația de 800 de tulpini! Nu putem
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se sărează, se stropește cu puțin ulei de măsline și se coace 25 de minute în cuptorul încins la 220°C. Se poate servi caldă sau rece. Știați că... Fructele caperului sunt foarte mici și destul de asemănătoare cu mugurii aceluiași arbust, care se folosesc în bucătărie drept condiment, dar pot fi recunoscute după forma mai alungită și gustul mai puțin intens. Se comercializează proaspete sau murate în oțet ori în saramură. Datorită dimensiunilor pe care le au, pot fi propuse ca
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona Vatra Dornei. Le găsim în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos prețios în alimentație. Nu trebuie uitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care acoperă ca o saltea unele regiuni de uscat din zonele polare; cea mai mare calotă se află, în prezent, în regiunea antarctică (la Polul Sud) și acoperă o suprafață de circa 14 milioane km2. CAMPOS savană cu arbori sau arbuști din Podișul Braziliei (America de Sud). CANION vale adâncă și îngustă, cu versanții foarte puternic înclinați, de obicei verticali și în trepte, care ia naștere în regiunile alcătuite din roci dure și cu climat arid; cel mai adânc canion din lume se
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
după scara Richter (9 grade) sau scara Mercalli (12 grade). MAGOT singura specie de maimuțe din Europa, ce poate fi întâlnită în zona Madagascarului, dar și în nordvestul Africii; are coada scurtă și fața roșie. MANGROVĂ formațiune de arbori și arbuști sempervirescenți, adaptată la condițiile specifice de flux și reflux din regiunile litorale tropicale și subtropicale. MALGAȘ locuitor din Insula Madagascar (Africa). MANIOC arbust de origine tropicală, din a cărui tuberculi se obține o făină numită tapioca, folosită în alimentația umană
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Madagascarului, dar și în nordvestul Africii; are coada scurtă și fața roșie. MANGROVĂ formațiune de arbori și arbuști sempervirescenți, adaptată la condițiile specifice de flux și reflux din regiunile litorale tropicale și subtropicale. MALGAȘ locuitor din Insula Madagascar (Africa). MANIOC arbust de origine tropicală, din a cărui tuberculi se obține o făină numită tapioca, folosită în alimentația umană. MAQUIS amestec de tufișuri și arbuști țepoși veșnic verzi, format în urma defrișării pădurile mediteraneene. MARE TERITORIALĂ porțiune de mare situată de-a lungul
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de flux și reflux din regiunile litorale tropicale și subtropicale. MALGAȘ locuitor din Insula Madagascar (Africa). MANIOC arbust de origine tropicală, din a cărui tuberculi se obține o făină numită tapioca, folosită în alimentația umană. MAQUIS amestec de tufișuri și arbuști țepoși veșnic verzi, format în urma defrișării pădurile mediteraneene. MARE TERITORIALĂ porțiune de mare situată de-a lungul litoralului,până la o distanță de 12 mile marine de țărm. MAREE formă de mișcare periodică a apelor oceanice, determinată de atracția Lunii și
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
FAHRENHEIT scară termometrică având punctul de topire a gheții notat cu 32°F, iar cel de fierbere a apei distilate, cu 212°F; transformarea în grade Celsius se face după formula: °F = 5 9 °C + 32. SCRUB formațiune densă de arbuști cu ghimpi și cu frunze mici și tari, care persistă în anotimpul uscat, specifică regiunilor aride din Australia. SECETĂ fenomen meteorologic complex, caracterizat prin absența parțială sau totală a precipitațiilor, temperaturi ridicate, extinse pe perioade lungi de timp (săptămâni și
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
organizarea lor proprie. STAȚIE DE EPURARE instalație complexă de purificare a apelor uzate, rezultate în urma proceselor industriale, prin separarea substanțelor poluante cu metode mecanice (decantare) sau biologice. STEPĂ formațiune vegetală ierboasă, caracteristică regiunilor temperat-continentale; este alcătuită din ierburi scunde și arbuști; poartă diferite denumiri: în America de Nord - prerie, în America de Sud - pampas, în Europa și Asia - stepă. STRÂMTOARE fâșie îngustă de ape ce face legătura între două mări, două oceane, o mare și un ocean; cea mai lungă strâmtoare din lume este Strâmtoarea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
1.000 m) pentru munți (există, însă, și abateri de la aceste valori). TRECĂTOARE vezi PAS. TSUNAMI val oceanic provocat de un cutremur sau de explozia unui vulcan submarin (termen japonez). TUNDRĂ tip de vegetație zonală, alcătuită din mușchi, licheni și arbuști pitici; este caracteristică regiunilor subarctice (subpolare) din nordul Eurasiei, Americii de Nord și insulelor din Oceanul Arctic (Înghețat), neacoperite de zăpezi persistente. ȚIPARUL ELECTRIC pește din apele Americii de Sud ce produce cel mai puternic curent electric (400 - 650 volți); ȚARĂ teritoriu locuit de un
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
bazin hidrografic din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
scoarței Pământului; Rogoz= plantă cu tulpina în trei muchii și cu flori grupate în spice; S ,,Soarele că-i soare și tot nu poate încălzi pe toată lumea în același timp.’’ Savane= câmpii întinse din zona tropicală, cu ierburi înalte și arbuști spinoși și copaci pitici; Smog= ceață persistentă conținând poluanți în concentrații peste limitele admise sau aer puternic poluat cu transparență redusă, care stagnează într-o zonă mai multe ore în șir; Supraviețuire= faptul de a rămâne în viață al unui
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]