2,478 matches
-
coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea câștigurilor legiuite și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era, începe a-și da aerul de boier. El se simte stăpân pe plasa în care se află. Primarii și notarii nu pot face nici o treabă fără de voia lui și, prin urmare, ei trebuie să-i facă parte din câștig. Arendașii și proprietarii, fără de ajutorul lui, rămân cu pământurile nearate și cu recolta părăsită. El vinde prin urmare munca țăranului și arendașul ce voiește să aibă totdauna brațe și plugari și care îndeprisos, nu are decât să câștige cu un preț
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu pot face nici o treabă fără de voia lui și, prin urmare, ei trebuie să-i facă parte din câștig. Arendașii și proprietarii, fără de ajutorul lui, rămân cu pământurile nearate și cu recolta părăsită. El vinde prin urmare munca țăranului și arendașul ce voiește să aibă totdauna brațe și plugari și care îndeprisos, nu are decât să câștige cu un preț oarecare pe subprefect. E în sfârșit o înțelegere între toți cei ce vor să trăiască bine fără de a munci câtuși de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și, daca nu se vor împlini făgăduințele date poporului de la țară, se va scăpa el însuși de apăsătorii lui. " - "Și-n ce consistau acele făgăduinți? " - "În mari reduceri a dărilor, ușurări ale serviciului militar și regularea cestiunilor agrare, îndeosebi desființarea arendașilor de dări, a ciorbagiilor. Aceste dorințe principele nu le poate împlini oricât de multă {EminescuOpXII 235} bunăvoință ar avea. Noi înșine am lucrat la aceasta și ne-am împiedecat totdeauna de influența ciorbagiilor. Aceștia însă sunt din partidul guvernamental, deci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dat pe mâna unei înspăimîntătoare uzure. Pururea dator, pururea scos la muncă manu militari, el vedea traduse toate trebuințele lui în muncă foarte rău plătită. Am cunoscut patrioți (în treacăt fie zis, cei mai cruzi și mai lacomi proprietari sau arendași sunt pururea din partidul roșu, tocmai pentru că sunt parveniți și n-au nici o legătură cu pământul și populațiunile), am cunoscut zicem patrioți cari luau ierbărit pentru găini de la țărani, ierbărit calculat în bani și tradus în muncă. Am cunoscut liberali
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din lumea mare, diplomați, balerine, judecători, săbiuțe politice vin a solicita cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori engroșiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni care-și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-are zice franțuzește și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da acestor oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neplăcută pentr-un guvern compus în cea mai mare parte din asemenea adunături și pentru un partid în care, la zece nume, afli abia unul românesc; Cine va face lista funcționarilor mai cu seamă înalți, a pensionarilor, a deputaților, a arendașilor bunurilor publice și private, c-un cuvânt a tot ce reprezintă circulațiunea și reglementarea vieții generale a țării, va observa cu înlesnire că frânele stăpânirii reale a scăpat din mâna elementului autohton și istoric și a încăput pe mâni străine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
el păștea oile pe moșiile boierilor și ara mai numai pentru trebuințele lui. Vechiului proprietar istoric, care avea o sinceră iubire pentru oamenii lui, cu cari trăise din neam în neam împreună, i s-a substituit noul proprietar parvenit sau arendașul grec ori ovrei, care nu vede în țăran nici pe compatriotul lui, nici pe creștin, nici pe om, ci o simplă unealtă de muncă, o vită de jug, un paria. De aceea se vor vedea pe moșiile a d-alde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drepturile imprescriptibile ale cetățeanului, același om a devenit proprietar mare și ducea țăranii la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statului (între cari și Marcea ). Nerușinarea merge atât de departe încît asemenea lucruri nu se ascund cel puțin cu mai multă dibăcie. Acel Klaus este funcționar al județului, inginer plătit din bani publici. Iata dară pe de o parte prefectul arendaș al statului pentru mai multe moșii în județul ce însuși administrează și neplătind cel puțin arenda acelor moșii. Iată pe de altă parte omul lui de afaceri, epistatul, ocupând fără rușine și fără măcar a se ascunde postul de inginer
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întrebuințează timpul acelui inginer? A gera moșiile pe care le-a arendat de la stat pe față și fără, sfială. Căci din două una. Ori aceste moșii sunt în adevăr ale lui; atunci cum tolerează prefectul ca inginerul județului să fie arendaș? Ori, ceea ce se zice și este mai mult: decât sigur, acele moșii sunt arendate numai cu numele de zisul Klaus și sunt în adevăr ale prefectului? Atunci abuzul este încă mai strigător. Acum puteți înțelege ce se face cu zilele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
județean. Nu s-a putut completa două săptămâni și mai bine, fiind prefectul dus la Pesta fără concediu pentru a specula porcii săi, întovărășit și de veterinar, care, ca toți amploiații județului, sunt servitori particulari și epistați de moșie ai arendașului prefect. Este inutil a mai insista asupra abuzurilor de tot felul ale lui Simulescu, denunțate de o sută de ori în presa de toate nuanțele și rămase necercetate și nepedepsite până astăzi. {EminescuOpXII 399} Astfel se esplică că acest om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare, diplomați, balerine, judecători, săbiuțe politice vin a solicita cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. {EminescuOpXII 474} Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori angrosiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni cari 'și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-ar zice franțuzește, și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da acestor oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
continuă în contra acestor elemente și cu toate acestea la ce am izbutit? Șeful partidului liberal, poreclit și național, un grec, cei mai mulți din membrii acelui partid sunt venetici [în] tribunale și-n administrație greci, în armată greci, profesori greci, samsari, negustori, arendași greci, și așa in infinitum. În sfârșit am ajuns să le romanizăm limba - le-am botezat pielea pe românie. Dar ceea ce desperăm de-a le schimba vrodată este caracterul de ipocrit și de trădător. Constatăm cu adevărată mândrie că între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
periferia vieții sociale, politice și culturale. Dincolo de Înstrăinarea continuă a industriei, comerțului și finanțelor, nici proprietatea agricolă nu a rămas neatinsă. Sistemul vânzărilor și mai ales a arendărilor a luat amploare, așa Încât aproape jumătate din marile proprietăți erau preluate de arendași care nu urmăreau decât profitul și dezbinarea (vezi răscoala din 1907 - versiunea Paulescu) pentru care nu se sfiau după cum spunea Eminescu „să biciuiască pe țărani, să Înjuge fetele la plug, să-i scuipe pe moșnegi În gură și să-i
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
era de acord până și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată de pericolul pătrunderii și În sate a unui element periculos: evreul galițian chiriaș, arendaș sau cârciumar, devenit exploatator fără scrupule al săteanului român. Noi trebuie să oprim a prinde rădăcină În țara aceasta acest rău social, iar pentru a Împiedica sporirea lui trebuie ca evreii să nu se poată ședea la sate, să nu
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
ar dori limitarea numărului de sărbători necanonice, „netrebnice”: statul, datorită politicii sale de raționalizare a credinței și de stimulare a productivității, iar românii, deoarece oricum erau siliți să muncească În zilele respective, dar numai pe seama altora. Chiar dacă, fără Îndoială, nobilii, arendașii sau chiar preoții Îi obligau adeseori pe dijmașii lor să muncească În zilele respective (În fond, În acord cu legile țării), totuși argumentația lui Maior XE "Maior" este vădit tendențioasă și exagerată. Țăranii români nu puteau fi de conivență cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Chintelnic și săsoaicele din Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două comunități Îi favoriza categoric pe sași. În contrast cu țăranii sași, harnici și cumpătați, românii erau considerați de către arendașul maghiar leneși, hoți, neglijenți, urmași cu totul degenerați ai romanilor, care dezonorau prin conduita lor contemporană numele ilustru al strămoșilor. În ceea ce privește femeile Însă, György inversează sensul comparației. Săsoaicele, scrie el, „sunt aspre, pline de riduri și put a sudoare”, În timp ce
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nefondate. În primul rând Însă, el ține să etaleze În fața cititorilor săi vechile prejudecăți tradiționale, ilustrate mult mai convingător, sub raport expresiv, cu ajutorul „poantei” de efect din finalul poemului, care spulberă, de fapt, Încercarea anterioară de relativizare a clișeelor. Mesajul arendașului maghiar este acela că generalizările cu privire la celălalt, „caracteristicile naționale” generatoare de stereotipuri, sunt confirmate de experiență, iar Îndoielile raționale cu privire la acestea nu rezistă În fața realității palpabile. O opinie care face notă discordantă În corul admiratorilor maghiari ai feminității românești este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
britanice. Perioada 1846-1848 marchează refluxul acestei mișcări moderate și ascendența aripii radicale, pe fundalul foametei care seceră sute de mii de vieți și care va fi Însoțită de escaladarea violenței, de acte de terorism și crime săvârșite de țărani Împotriva arendașilor și proprietarilor. Să vedem cum vor interpreta cei doi ziariști acest context social și politic conflictual. Prin atenția acordată problemei În discuție, Bariț XE "Bariț" nu urmărește decât să scoată În evidență valoarea de model a experienței irlandeze, care prezenta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este nevoie de chirurgia masivă pe care Titus Popovici o va întreprinde asupra operei unui alt mare prozator ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și cartea nu se suprapun. În textul lui Slavici, arendașul care este călcat noaptea, bătut de moarte și jefuit de banda lui Lică Sămădăul este și „jidovul”, „ovreul”. Aceste cuvinte sunt, firește, înlăturate în dialogurile din film, în condițiile în care, potrivit lui Paul Sfetcu, șeful de cabinet al lui Dej
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să se respecte vechile raporturi moldovenești dintre proprietari și clăcași, încă din timpul administrației militare (1774-1786), le-au fost răpite o serie de drepturi și li s-au impus dări mai apăsătoare. Robota a fost ridicată de stăpânii pământului, prin arendașii lor, de la 12 zile pe an la 24 de zile anual, iar în preajma revoluției de la 1848, zilele de robotă ajunseseră chiar la 150 de zile <footnote Arhivele Statului Suceava, Colecția de documente feudale, XII/44. footnote>. Sătenii mai erau obligați
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
autorizație specială <footnote N. Grămadă, op. cit. p. 29 footnote>. Administrația austriacă a introdus taxa de pădure în 1786, a interzis lăuzitul în 1802, iar proprietarii de cai au fost impuși la prestație. Dreptul de cârciumărit era arendat, de obicei, unor arendași străini, de regulă evrei, care s-au strecurat în Bucovina după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774 și după ocupația habsburgică, despre care Vasile Balș spunea că „nu pot fi folosiți la nici o muncă, dar reușesc să se hrănească foarte îndestulător
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dreptul de jurisdicție domenială și dreptul de numire și confirmare a vornicului sătesc dintre cei trei candidați propuși de săteni; aveau dreptul de a cere de la țărani robota, adăugașuri și dijma <footnote N. Grămadă, op. cit. footnote>. Stăpânii sau mandatarii lor - arendașii - aveau drept de jurisdicție domenială și de aplicare a unor pedepse aspre: a. închisoare care nu trebuia să ducă la vătămarea sănătății, cu pâine și apă; b. munca de pedeapsă; c. înăsprirea pedepsei și a muncii prin fixarea de obezi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locuitorii altor localități din Bucovina, și țăranii din Vama, dar și germanii din Prisaca Dornei - Eisenau, s-au adresat cu petiții Parlamentului de la Viena și Împăratului. În sinteză, locuitorii din Vama cereau abolirea clăcii și retrocedarea părților de pământ arendate arendașilor evrei. Locuitorii germani din Prisaca, așezați pe pământul care aparținea lui Anton Manz, cereau să li se dea, să li se împartă pământ de arătură și pășune. Petițiile locuitorilor din Vama și Prisaca au fost înregistrate de profesorul german din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]