13,008 matches
-
lume, tocmai pentru că în anul 1857, în ziua cu pricina avusese loc la New York o manifestație de amploare - protestul țesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiționale și a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluționare”. Revenind la țara noastră, descoperirile arheologice din vetrele strămoșești, mai precis Schela Cladovei, o așezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la iveală șiraguri de pietricele de rîu vopsite în alb și roșu. Potrivit cercetătorilor, micile pietre colorate erau înșirate pe ață și
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
Activitatea IICCMER analizează natura, scopul și efectele totalitarismului din România în perioada 1945 - 1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă. Institutul coordonează câteva proiecte unice în țară în acest domeniu, cum ar fi: șantiere arheologice de descoperire a victimelor Securității; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat - fost penitenciar pentru deținuți politici; singura Universitate internațională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca - cea mai mare bază de date online gratuită
HOLOGULAG de ADA LUNGU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351277_a_352606]
-
de la Viena, săpăturile le continuă Constantin Daicoviciu, urmat apoi de fiul său Hadrian. Moartea acestuia, în 1984, a dus la un regres al săpăturilor, lipsind până azi o coordonare unitară și un sprijin financiar susținut care să releve întregul potențial arheologic al acestei zone atât de prețioase pentru istoria dacilor și a noastre, a românilor. Una dintre aceste cetăți din piatră pe care v-o propun spre studiu este cea de la Căpâlna, județul Alba, aflată în imediata apropiere a șoselei montane
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, până în șaua amintită, cotind apoi spre cetate. Istoricul cercetărilor Interesul pentru cetățile dacice din Transilvania apare încă din perioada Renașterii, când textele antice sunt repuse în drepturi. Pe atunci importanța era nu arheologică, ci strict materială, provocată de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
aur, era desigur un fenomen care trebuie să fi atins multe dintre cetățile dacilor, provocând siturilor distrugeri criminale în ochii unui arheolog. După 1920, interesul istoricilor români pentru cetățile transilvane se poate manifesta fără opreliști. La Căpâlna însă, primele săpături arheologice au fost realizate doar în 1939, urmate apoi de campaniile din anii 1942 și 1954, de sub conducerea lui Mihail Macrea și Ion Berciu, care au publicat despre rezultatele lor. Au fost cercetate atunci unul dintre valurile de pământ care barează
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
și Ion Berciu, care au publicat despre rezultatele lor. Au fost cercetate atunci unul dintre valurile de pământ care barează drumul de acces, turnul-locuință, parțial construcțiile de pe platou și s-au efectuat sondaje pe terasele din afara cetății. În următoarele campanii arheologice (1965-1967, 1982-1983), coordonate de Hadrian Daicoviciu, au fost investigate ambele valuri de pământ ale cetății, s-a dezvelit turnul de la intrare și cea mai mare parte a zidului de incintă. Amintim și depozitul de obiecte din fier descoperite întâmplător la
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
un turn-locuință unde stătea comandantul și un zid de incintă. Mai departe nu era nimic. Dar era de neexplicat ce căuta acolo o bucată de zid care pornește de la turn și se oprește aiurea. Și atunci am făcut o prostie arheologică: am mers cu săpătura cât s-a văzut cu ochii. Iar intuiția mea a funcționat fără greș și am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri de zid” [5]. Singura construcție ale cărei urme rămân bine precizate
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiți parapeți din lemn (palisade). Edificii de cult Resturile arheologice permit susținerea existenței unor temple de tipul aliniamentelor de coloane. Ele au existat, cel mai probabil, în apropierea zidului de incintă, pe terasele din zona de sud-est a dealului. În zidul de incintă al cetății s-au găsit plinte din
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice după denari romani din epoca republicană. Această bogăție a materialului arheologic descoperit aici, demonstrează amploarea relațiilor economice derulate la Căpâlna, aici existând nu numai un sediu nobiliar, ci și o posibilă așezare protourbană. Considerații finale Istoricii nu s-au pus de acord pe deplin cu finalul acestei cetăți. Construcția ei a
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
foarte „utile” pentru blocarea proiectului. Să încheiem totuși cu un citat din presa locală și să rămânem cu speranța din el: „Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină, cuprinde lucrări de consolidare, restaurare și conservare a vestigiilor arheologice. Zidurile cetății de la Căpâlna ar urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat și consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei și poduri de acces în cetate, cu puncte de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
spațiu pentru informare, expunere, depozitare și cercetare a monumentului. De asemenea, este vizată și amenajarea unor parcări și căi de acces auto și pietonale”[9]. ---------------------------------------------------------- Bibliografie: Bajusz I. (ed.) - Téglás István Jegyzetei Régészeti feljegyzések (Însemnările lui Téglás István. I. Notițe arheologice), Cluj-Napoca, Editura Scientia, 2005. Daicoviciu Constantin, Ferenczi Alexandru - Așezările dacice din Munții Orăștiei, în seria Cercetări de istorie veche, Editura Academiei R.P. Romîne, București, 1951. Daicoviciu, Hadrian - Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972. Daicoviciu, Hadrian - Dacii
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
355-360. Macrea Mihail, Berciu Ion - La citadelle dacique de Căpâlna, în Dacia N. S., IX, 1965, pag.201-231. Macrea Mihail, Floca Octavian, Lupu Nicolae, Berciu Ion - Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, Editura Meridiane, București, 1966. Moga Vasile - În legătură cu o descoperire arheologică recentă din cetatea dacică de la Căpâlna (jud. Alba), în AMN, XX, 1982, pag.275-278. Moga Vasile - Depozitul de unelte agricole dacice de la Căpâlna, în Ephemeris Napocensis, II, Cluj-Napoca, 1992, p.37-38. Téglás G. - A történelemelőtti Dáciáról, în ArchÉrt, XII, 1892
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Cornea din Roșia Montană, s-a găsit scheletul unui Atlant hyperboreean înalt de 10 metri, probabil, din Orașul Sacru - Atlantisul - din Terra Mirabilis. O mai mare minune că aceasta nu există. Ar trebui să mediatizam la maximum aceste mari descoperiri arheologice, care ne aparțin nouă în întregime. Și să sărbătorim oficial evenimentul acestor descoperiri cosmice. Nu să jucăm “Alba-neagra” în parlamentul țării și în parlamentul Uniunii Europene. De ce tace Ministerul Culturii și Academia română și ICR-ul și nu dau nici măcar
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii, și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită 2. Elemente din tezaurul
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
după cum și era odată acest sat, aflat la o răscruce imemoriabila de drumuri. "Dealul Casienilor" (De la sf. Casian și Ghergan- cumva și acesta din urmă a primit numele celui mai important, pentru ca tot timpul erau împreună) este centrul unor cadre arheologice în parte necercetate după cum se afirma deseori, cu un ansamblu de grote și adăposturi uitate, lăsate în neștiința. Cu totul uimitoare este îndărătnicia cu care frânturi de nume și de întâmplări s-au mai păstrat încă din legendele și povestirile
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
ispitește cu o excursie ceva mai amplă și mult mai fascinantă situată pe axa timpului. Și aici are la dispoziție imensitatea anilor marcați de civilizație, trecuți peste acest loc încă din timpuri preistorice, începând cu mileniul al-VII-lea în care, dovedit arheologic, aici există urme ale unor prezențe umane. Așa se face că, acei aproape nouă mii de ani de istorie, mai mult sau mai puțin documentată, devin resursa inepuizabilă a narațiunii. Aflăm, noi cei care ne cam plângem de situația unui
CIPRU, FASCINANTA POEZIE A MILENIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345586_a_346915]
-
situația pieilor-roșii din cele două Americi, care n-au făcut prea bine față bolilor aduse de albi ... *** Mărturia video a uneia dintre victimele de pe H'ro Brana, un mic întreprinzător, om, ajunge la doi specialiști care înțeleg ce importantă descoperire „arheologică” au sub nas. Prin urmare, antropologa Celise Waan și istoricul militar Jefri Lion concep un plan de a merge la Arcă și de a pune mâna pe ea. Fac apel la bodygarzii Kay Nevis și Rica Downstar, la ciborgul sau
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
unui nou popor latin ci exploatarea aurului a fost prima preocupare. Ca să meargă treaba mai bine și mai bine, cu spor mai mare, prefecții romani au adus mineri din Dalmația și Iliricum pentru exploatarea aurului din noua lor provincie. Descoperirile arheologice arată o mare dezvoltare romană la Roșia Montană. Mineritul a fost profitabil și pe lângă minerii adulți din alte părți ale imperiului, numiți hospites, cu experiența și tehnica acelor vremuri, ce cunoșteau și metode de evacuarea apelor din galerii folosind cu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
așezări de-aici, Khittim, nepotul lui Noe, orașul existând de mai bine de 6.000 de ani. Denumirea modernă, Larnaca, își are originea în grecescul „larnax” - mormânt, denumire ce derivă din faptul că aici și în vecinătate se află situri arheologice în care s-au descoperit nenumăratele morminte antice, atestând locuirea permanentă a ținutului, timp în care alte localități cipriote au fost abandonate din cauza multiplelor cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele de „Skala" (din greacă, însemnând „scară”), referindu-se la statutul de port, din vremurile străvechi, poartă de intrare pe insulă. Cele mai vechi vestigii arheologice sunt de vârstă miceniană. Ca și cele mai multe dintre orașele cipriote și Larnaca a fost stăpânită în vechime de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în perioada elenă, când grecii au format aici Regatul Kition, în
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
unul dintre ele. Au urmat celelalte stăpâniri pe care le știm, dar cei care i-au adus Larnacăi faima și prosperarea, au fost britanicii care-au pus bazele dezvoltării orașului de azi. În partea de nord vest am vizitat situl arheologic din orașul vechi, conținând, alături de zidurile orașului o serie de temple și morminte, cel mai semnificativ dintre ele fiind Templul lui Astarte - construit pe ruinele unui templu din epoca bronzului și aparținând mitologiei feniciene. Astarte reprezintă zeitatea preocreației și fecundității
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
casă, ocazie cu care am mai aflat că din 1998, situl a intrat în patrimoniul UNESCO. Ziduri de apărare, morminte și ruine de case de fermieri care cultivau în zona aceasta cereale, cu plăcuțe indicatoare care dădeau detalii despre vestigiile arheologice ale căror istorie te fascinează, îți incită curiozitatea. Am socializat cu o familie de englezi care vizita situl; amabili, cu fețe luminoase și foarte comunicativi, ei spuneau că la Muzeul Național al Ciprului din Nicosia au văzut expuse o serie
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de iubitori de artă și cultură reușește prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de pasionați de istoria și cultura insulei, încât să sponsorizeze chiar săpăturile arheologice efectuate în scopul reașezării filelor de istorie în bibliotecile cipriote. N-am putut să nu fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers la suflet despre preocupările familiei Pierides, gândul mi-a
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
stil renascentist, construit la sfârșitul secolului al XVI-lea de Jean de Corte zis Curtius, un prosper negustor de arme și praf de pușcă care făcea afaceri cu armata spaniolă. Muzeul de Arheologie și Artă decorativă posedă colecții de materiale arheologice de mare valoare istorică și științifică, cum ar fi uneltele de piatră din paleoliticul mijlociu, descoperite la Spy în 1885-1886. Pe lângă Departamentul de Arheologie, muzeul susține și colecțiile din Departamentul de Artă religioasă, Departamentul de Artă decorativă, Departamentul de Arme
LIÈGE, CENTRU CULTURAL ÎN 2010 AL REGIUNII VALONIA-BRUXELLES de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355829_a_357158]
-
de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]