1,822 matches
-
complexul monastic a fost părăsit: casele au căzut în paragină, rămînînd mărturie doar temeliile lor, un arc de piatră unde era poarta schitului, și biserica rămasă fără acoperiș. Mănăstirea Rudi își reia activitatea la 24 octombrie 1921, cînd, prin străduința arhimandritului Visarion Puiu, a fost aprobată restaurarea ei. În perioada celui de-al doilea război mondial mânăstirea a fost cîrmuita de starețul Ioachim Bărbuș, sub ascultarea căruia se aflau 30 de călugări. În 1948 arhipăstorul Benedict al Chișinăului a fost silit
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
veci pentru mitropolitul însuși. La târnosirea sfântului lăcaș, ce a avut loc la 3 septembrie 1469, „era de față întreg clerul moldovenesc, în frunte cu Mitropolitul Teoctist al Moldovei, cu Episcopul Tarasie al Romanului și cu primul egumen al Putnei, Arhimandritul Ioasaf”. Lespedea sa funerară, aflată la Mănăstirea Putna, are următoarea inscripție: „Binecinstitorul Domn al Țării Moldovei, Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta părintelui nostru Mitropolitul Sucevei Preasfințitul Kir Teoctist care a și murit în anul
Teoctist I, mitropolit al Moldovei () [Corola-website/Science/335555_a_336884]
-
Sfântului Evdochim, chiar în ziua lăsatului de sec pentru postul Nașterii Maicii Domnului, este hirotonit ieromonah de către P.S. Silvestru Onofrei. A urmat la data de 25 aprilie 1984 alegerea sa ca stareț al Mănăstirii Slătioara, fiind ridicat la rangul de arhimandrit. Ca urmare a faptului că Biserica Ortodoxă de Stil vechi din România nu era recunoscută oficial drept cult de către regimul comunist, autoritățile comuniste au făcut presiuni pentru a fi expulzați din Mănăstirea Slătioara toții frații și călugării aflați sub 50
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
șeful biroului de evidența populației, l-a înfruntat cu mare curaj, întinzând mâinile pentru a fi "legat”, după expresia ofițerului zelos. La data de 29 iulie/11 august 1985, PS Silvestru a fost ales ca mitropolit și în aceeași zi arhimandritul Vlasie Mogârzan este hirotonit episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil vechi din România, de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei și P.S. Episcop Demosten Nemțeanul . Imediat după trecerea la cele veșnice a Mitropolitului Silvestru Onofrei, P.S. Episcop Vlasie Mogârzan este ales
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
Credincioșii care au asistat la acest eveniment au fost foarte numeroși. După slujba de sfințire au urmat și alte festivități: Cu prilejul sfințirii bisericii, s-au făcut o serie de donații valoroase printre care un engolpion vechi din argint pentru arhimandritul arhidiecezei donat de profesorul Nicolae Iorga și o iconiță de argint reprezentând pe Sfântul Stelian, păzitorul copiilor, donată de doamna Catinca Iorga. Protopopul greco-catolic Nicolae Togan a constatat că acea sărbătoare are însemnătate pentru întreaga românime, pentru istoria generală română
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
și-au învățat carte aici în sat, în Rădășăni și le-au făcut biserică și jăluind oamenii că li-i locul strâmt, și n-au unde se hrăni, le-au dat și o bucată de loc din hotarul târgului Băii...”" Arhimandritul Timotei Aioanei presupune că Tomșa ar fi pus numai temelia bisericii, bazându-se pe faptul că un domnitor nu ridica biserici de lemn, ci din piatră și cărămidă, și chiar și boierii ctitoreau biserici de zid și nu de lemn
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de departe pe vremea când îl văzusem la Craiova. Ciprian Zaharia, un ctitor voievodal „Fii credincios lui Dumnezeu și Bisericii Sale, cât vei trăi; și vei avea în viața aceasta tot Binele, iar în cealaltă, vei dobândi cununa de Mărire”. (Arhimandrit Ciprian Zaharia) Una dintre cele mai importante ctitorii mușatine din Moldova este Mănăstirea Bistrița, situată la 8 km de Piatra Neamț cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbește de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual și cultural
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
Un document de mare preț scris în limba slavonă se regăsește și acum la Mănăstirea Bistrița, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița din anul 1407, un document de referință privind trecutul medieval al Moldovei. Începând din anul 1967 și mai ales sub stăreția Arhimandritului Ciprian Zaharia, Mănăstirea Bistrița dintr-o ruină a devenit astăzi un lăcaș al frumuseții și al istoriei Neamului Românesc. S-a consolidat turnul de intrare a lui Petru Rareș și turnul-clopotniță al Sf.Voievod Ștefan cel Mare, zidul de incintă
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
prima călugărie după 30 de ani de interdicție, și anume cea a actualului arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, P.S. Ioachim Băcăuanul. A fost și un harnic restaurator al ctitoriei lui Alexandru cel Bun, la finalizarea lucrărilor primind și rangul de arhimandrit. Părintele Iustin Pârvu, ca și alți mulți părinți ce au făcut mulți ani de pușcărie politică, și-au găsit adăpost la Mănăstirea Bistrița, sub oblăduirea părintelui stareț, arhimandrit Ciprian Zaharia. După 1990, în cimitirul Mănăstirii Bistrița a construit o Biserică
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
ctitoriei lui Alexandru cel Bun, la finalizarea lucrărilor primind și rangul de arhimandrit. Părintele Iustin Pârvu, ca și alți mulți părinți ce au făcut mulți ani de pușcărie politică, și-au găsit adăpost la Mănăstirea Bistrița, sub oblăduirea părintelui stareț, arhimandrit Ciprian Zaharia. După 1990, în cimitirul Mănăstirii Bistrița a construit o Biserică din lemn în stil tradițional și a inițiat înființarea unor schituri noi. O prezență benefică acestui colț de rai, pentru care s-a străduit și a păstorit 26
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
amintindu-l pe poetul Ioan Alexandru care i-a dedicat câteva poezii. În ultimii ani ai vieții a fost încercat de o boală grea, pregătindu-se astfel de întâlnirea cu Împăratul cel fără de moarte. Dintr-un loc răvășit de vremuri, Arhimandritul Ciprian Zaharia a reușit să ridice mănăstirea maiestuos. Și-a dedicat întreaga viață acestui loc încărcat de istorie și evlavie ortodoxă. A făcut ca Mănăstirea Bistrița să-și păstreze comoara cea mai de preț a Ortodoxiei, credința statornică, tradiția patristică
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
de acest loc amintindu-și „cu dragoste și plăcere” de locurile unde a îmbrăcat prima data haina de călugăr în 1935, unde a primit numele de Teoctist. Vorbeau săptămânal la telefon. „Plecarea” Patriarhului în lumea veșniciei l-a marcat pe Arhimandritul Ciprian Zaharia. „Biserica a pierdut un om mare, care a făcut doar bine tuturor. L-am cunoscut încă de pe vremea când era mitropolitul Moldovei și a venit de multe ori la mănăstirea Bistrița, pentru că se simțea legat de aceste locuri
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
am întâlnit toamna trecută, la Patriarhie, iar ultimul telefon pe care mi l-a dat a fost în urmă cu o săptămână. Mi-a spus despre problemele lui cu niște ierarhi”, declarase atunci Ciprian Zaharia, fostul stareț al Mănăstirii Bistrița. Arhimandritul Ciprian Zaharia, aparținând unei mari generații de duhovnici și stareți, se îmbolnăvise încetul cu încetul în urma schimbării sale de la stăreție. Fusese pensionat, deși își propusese să mai facă multe pentru „locul său” unde și a dedicat anii în slujba Neamului
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
și a dedicat anii în slujba Neamului și a lui Dumnezeu. O decizie pripită, o decizie care i-a grăbit „plecarea” printre Cei Drepți. „Doamne, iartă-i, că nu știu ce fac!” Frumusețea locului și înnoirile aduse de-a lungul anilor de arhimandritul Ciprian Zaharia au rămas. Dar parcă lipsește ceva... Acel suflet viu ce anima odată obștea mănăstirii... S-au schimbat multe în mănăstirile din Moldova... Am întrebat de locul de veci a bunului stareț. Un monah, cu ochii plini de lacrimi
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
acum și-a găsit liniștea. Mai oftează în curtea umbrită, după schitul pierdut, după risipirea binelui sădit în curtea plină de flori. Aprinsesem o lumânare, din partea unui vechi prieten. Ardea frumos ca și cum mi-ar fi mulțumit... O floare a ortodoxiei! Arhimandritul CIPRIAN ZAHARIA poate fi trecut în rândul ctitorilor Mănăstirii Bistrița! Un ctitor care a adus lumină pentru Neamul Românesc! Credincios lui Dumnezeu și Bisericii Sale cât a trăit, Ciprian Zaharia și-a „dobândit cununa de mărire”! Dumnezeu să-l odihnească
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
care au slujit în Parohia Slătioara sunt menționați următorii: Traian Giosu din Păltiniș - Dorohoi (1930-1931), Ilie Anisescu din Târpești - Neamț (1931-1935), Dumitru Grigoraș din Orășeni - Botoșani (1935-1939), Alexandru Zaharescu din Rucăr - Muscel (1939-1947), Dumitru Popa din satul Țolești - Suceava (1947-1957), arhimandritul Macarie Brabete (1957-1964), ieroschimonahul Alexa Poliaciuc (1964-1965), protosinghelul Augustin Hanganu (1965-1979), Vasile Bostan (din 1979). Între anii 1931-1935, parohul Ilie Anisescu a construit casa parohială și turnul clopotniță din lemn. Biserica și turnul clopotniță au fost restaurate în perioada 1957-1964
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
Brabete (1957-1964), ieroschimonahul Alexa Poliaciuc (1964-1965), protosinghelul Augustin Hanganu (1965-1979), Vasile Bostan (din 1979). Între anii 1931-1935, parohul Ilie Anisescu a construit casa parohială și turnul clopotniță din lemn. Biserica și turnul clopotniță au fost restaurate în perioada 1957-1964 de către arhimandritul Macarie Brabete. Ca urmare a strădaniei preotului Vasile Bostan, între anii 1980-1988, a fost construită în sat, lângă biserica veche din lemn, o biserică impunătoare de zid care a devenit biserică parohială. Biserica de lemn din Slătioara este construită simplu
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
ortodocși din localitate, la care s-au adăugat importante ajutoare bănești din partea Mitropoliei Moldovei și Sucevei, păstorită de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu. Lucrările s-au efectuat sub directa îndrumare a părintelui Vasile Bostan, ajutat de soția sa, presbitera Elena, de arhimandritul mitrofor Teofil Pandele din Galați, epitrop și consilierii parohiali. Mulți enoriași au efectuat muncă voluntară pentru construirea bisericii. Printre cei care au efectuat danii de valori mari este amintită de pisanie familia lui Ilie și Maria Maftei din Slătioara. De
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
după moartea profesorului a fost continuată de ucenică și de presbitera Elena. Biserica a fost sfințită la data de 11 septembrie 1988 de către P.S. episcopi Pimen Suceveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Eftimie Luca, Episcop al Romanului și Hușilor, și Arhimandritul Mitrofor Teofil Pandele din Galați, înconjurați de protoiereul locului Vasile Hrestic și de un sobor de peste 40 de preoți, diaconi și mulțime mare de popor. Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil", dar și "Sfinții Împărați Constantin și Elena
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
1980-1982). După pensionare, a continuat să lucreze ca profesor consultant la aceeași catedră, în cadrul Institutului Teologic Universitar București. A fost îndrumător de doctorat în domeniul liturgicii, printre studenții săi numărându-se viitorul mitropolit al Ardealului, prof. dr. Laurențiu Streza și arhimandritul mitrofor al Bisericii Armene, dr. Zareh Baronian. Profesorul Braniște a îndeplinit și funcții în administrația patriarhală, cum ar fi cea de vicepreședinte al Comisiei de Pictură a Patriarhiei Române (1968-1983), pentru un timp membru cleric al Adunării Eparhiale și al
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
sa Istorie a românilor și N. Iorga în a sa Istorie a literaturii rom[âne] în veacul al XVIII-lea, care-i închină vreo 50 de pagini în astă operă și aduce dovezi că acest scriitor ar fi un vestit arhimandrit Vartolomei Măzăreanu. Într-un cuvânt acest scriitor e mare, e patriot și scrie pe înțelesul tuturora, într-o limbă admirabilă, lucruri ce interesează și astăzi pe tot românul. Și, deci, ar fi de laudă ca Minerva să publice opera acestui
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
avea să fie arsă în anul 1601 - împreună cu Mănăstirea „Sfântul Nicolae”, tot din Brăila, ctitorită la 1595 de Mihai Viteazul - la reinstaurarea ocupației turcești, după cum reiese din gramata pe care delegația credincioșilor eparhiei, condusă de mitropolitul Meletie al Proilavului și arhimandritul Ioanichie, o prezentau țarului Rusiei Mihail Teodorovici, la 28 martie 1645, la Moscova. Din documentul de mai sus reiese cu certitudine că Mitropolia exista la Brăila în 1595, apelativul de „mică” atribuit de brăileni putând fi interpretat atât ca indicând
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
metri, așezată pe pilaștri de stejar. Lucrările de construcție au început abia în iulie 1927 pe cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Piatra de temelie a viitoarei catedrale a fost sfințită la 23 octombrie 1927 de către mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei, asistat de arhimandritul Ortizie Popescu, starețul Mănăstirii Sucevița. Ca urmare a faptului că planul inițial nu corespundea unei biserici de dimensiunile unei catedrale, el a fost refăcut de către arhitectul Mihail Pankowski, stabilit ulterior la Viena, care a condus lucrările până în anul 1940 când
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
și al "cneaghinei" Cârstina, din neamul familiei Stroici. El s-a călugărit la Mănăstirea Putna cu numele de Anastasie, și a fost hirotonit preot la scurtă vreme. Ca urmare a meritelor sale cărturărești, dar și duhovnicești, a primit titlul de arhimandrit (1588) și a fost numit, la cererea voievodului de atunci, ca egumen la Mănăstirea Galata, unde a format o obște bine organizată, cu ucenici buni. După intrarea în Moldova a lui Mihai Viteazul (iunie 1600), arhimandritul Anastasie Crimca este numit
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
a primit titlul de arhimandrit (1588) și a fost numit, la cererea voievodului de atunci, ca egumen la Mănăstirea Galata, unde a format o obște bine organizată, cu ucenici buni. După intrarea în Moldova a lui Mihai Viteazul (iunie 1600), arhimandritul Anastasie Crimca este numit în scaunul de episcop de Rădăuți, iar la 19 iunie 1600 el îi făgăduiește credință noului domnitor. În declarația sa de credință, noul episcop spune printre altele: ""(...) și mai mărturisesc că în Biserică voi păstra pacea
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]