3,257 matches
-
Aducând sincere și calde mulțumiri celor care obosesc, păstrează și pun la dispoziția noastră depozitele de presă și carte, cât și editurilor care promovează munca de sinteză, sper în sporirea spațiului de depozitare dar și de îmbogățire continuă a fondului arhivistic și cu publicistica actuală. Cât privește cartea de față, toată gratitudinea domnului Constantin Hușanu de la Editura TipoMoldova Iași, care nu obosește în a distribui rândurile potrivit intențiilor realizatorului lor. Autorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de motivație a indivizilor, promovarea după alte criterii decât cele profesionale, corupția, mita, înflorirea „economiei subterane”, se conturează imaginea fidelă a României anilor ’80. Cartea prezintă, după repere cronologice, mai întâi istoria fabricii. Este o reconstituire datorată aproape exclusiv surselor arhivistice și ziarelor vremii. Istoria Nicolinei a fost influențată decisiv de repere istorice cu impact teribil în devenirea însăși a țării: cele două războaie mondiale, mișcările muncitorești din perioada interbelică, instaurarea regimului comunist în România etc. Ele au condus către schimbarea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o anumită măsură de istoria fabricii -, oameni cărora le mulțumim pe această cale. Dificultățile au fost legate de identificarea fondurilor de arhivă care conțin documente referitoare la istoria fabricii, pentru că, oricât de surprinzător ar părea, nu am descoperit niciunde unități arhivistice exclusiv dedicate Nicolinei, deși ea a reprezentat una dintre fabricile vechi, de prestigiu, pe harta industrializării Iașilor. Am căutat explicații, dar interogațiile au rămas fără răspuns. Niciunde vreo părere pertinentă, care să lămurească situația. Cele mai multe documente de arhivă le-am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
industriei ieșene - că liceul în care ei învață, cândva, îi pregătea probabil pe cei mai buni meseriași din țară. Din punct de vedere științific, proiectul a devenit o provocare intelectuală cu parcurs îndelungat. O aventură a cunoașterii unde, pe măsură ce unitățile arhivistice cu greu se lăsau descoperite, parcă se înverșunau și căutările. Relatările martorilor au revelat un moment neștiut de istorie contemporană a Iașilor. S-a vorbit despre o revoltă a muncitorilor de la Nicolina, în primăvara anului 1987, fără vreo intersectare cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Totuși, în privința cunoașterii acestora, întâmpinăm dificultăți serioase, deoarece despre viața și activitatea acestui mare român nu s-a scris nimic sistematic. Biografia personalității lui Anastasie Fătu, exceptând unele mențiuni contradictorii sau unele amintiri formulate vag a rămas ascunsă în documente arhivistice dispersate, care constituie singura sursă științifică pentru recompensarea luminoasei sale figuri. A. Fătu s-a născut, după unele documente, la 2 ianuarie 1816, ca fiu al preotului Vasile Fătu din comuna Mușata, ținutul Fălciului, ocolul Prutului. Însă în mărturia mitricală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
erau la Golia nouă bolnițe, probabil nouă chilii, amănuntul prețios rezultând dintr-un dosar al Fondului Secretariatului de Stat, existent în prezent la Arhivele Statului din lași. În 1849, Departamentul dreptății solicită aceste încăperi pentru a depozita în ele fondul arhivistic al Moldovei. Faptul demonstrează că situația ospiciului încă nu era consolidată în acea perioadă. În 1853, bolnavii erau îndrumați oficial spre acest ospiciu, după cum rezultă din alt document, din care aflăm că pe un referat al unei comisii medicale constituită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ospiciu, singura sursă pe care am putut-o utiliza a fost un dosar care figurează la Arhivele Statului Iași, care relatează despre o revizie generală a ospiciului care a avut loc în luna ianuarie 1869. Cu totul sumar, în Fondul Arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de la Mănăstirea Adam" a trecut în Fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Documentul, cuprinzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
I. După cum vom vedea mai jos, există explicații plauzibile pentru scăderea numărului înregistrat pe parcursul perioadelor 1455-1458, 1465-1466 și 1470. În același timp, există o singură lacuna în tabel care pare să indice o pierdere mare și relativ sistematică de material arhivistic (mai degrabă decât o scădere a corespondentei), si anume lacuna din perioada deceniului 1480. Nu s-au păstrat scrisorile din partea comunităților supuse din anii 1481, 1482, 1483, 1487 și 1488, au rămas numai șapte scrisori din partea comunităților supuse din anii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că expediata -, un număr similar de scrisori trebuie să lipsească din arhiva Medici a acelor ani. 19 Pentru ceea ce se cunoaște până acum în privința secretărilor lui Lorenzo, vezi Protocolli, pp. xxviii-xxxi; și Lettere, I. pp. xix-xxvii. Un studiu al surselor arhivistice relevante este realizat în prezent de Vanna Arrighi și Francesca Klein la Archivio di Stato di Firenze. 20 Asupra funcției de cancelar și nataio del danno dato în Fucecchio, vezi supra. Asupra funcției de podestà în granițele comunei Găleată, vezi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cinstească memoria. Mă gândesc la atribuirea numelui său Căminului cultural din localitate, fixarea unei plăci comemorative pe fațada casei în care a trăit și a creat, editarea următoarelor volume din jurnalul său, preluarea de către Arhivele județene și crearea unui fond arhivistic Mihai Munteanu cu toate documentele rămase etc. ...Cu sufletul îndoliat, te încredințez, prietene Mihai, că nu te voi uita niciodată, iar chipul și spiritul tău le voi păstra în memoria afectivă ca pe cele mai prețioase odoare. Un poet care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Studii Sud-Est Europene, unde lucra, iar pe a X a, a XII-a și a XV-a - adresele din Roman și București, de asemenea cu numerele de telefon. Pentru a economisi din spațiul tipografic, am păstrat elementele de poziționare (importante arhivistic) numai la prima lor apariție. La o nouă lectură, aceste scrisori îmi arată pașii care mi-au fost necesari pînă ca H. Mihăescu să mi acorde încrederea sa, să mă declare „prieten” și să-mi facă mici confesiuni. Mici, dar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
directorului-editor al cotidianului Obiectiv de Vaslui, Clara Bișoc. Întreaga responsabilitate asupra celor scrise În această lucrare cade exclusiv În sarcina autorului, oricine altcineva fiind exonerat CAPITOLUL I HUȘUL ȘI RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ Printr-un fericit concurs de Împrejurări, dintre fondurile arhivistice ale celor trei poliții orășenești ce au existat pe actualul teritoriu al județului Vaslui, cel mai vechi este cel al Hușului și am făcut această necesară introducere deoarece am găsit În el și un dosar cu documente datând din perioada
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să bine voiți a face publicațiuni Întinse În tot cuprinsul orașului că monezile rusești au tot aceeași valoare ca și până acum adică Rubla - 4 lei; jumătate - 2 și sfertul - 1”. Aici se termină sursele de informații provenite din fondul arhivistic „Poliția Huși”. CAPITOLUL II EVREII HUȘENI ȘI COMUNISMUL Numele acestor organizații politice, nu trebuie să Înșele pe nimeni deoarece nu a avut nici urmă de caracter democratic el mirosind de la o poștă a comunism de cea mai pură orientare stalinistă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cât și la Bârlad, comuniștii evrei și-au Înființat organizațiile imediat (Bârlad) sau ceva mai târziu (Vaslui), la Huși a fost nevoie, cel mai sigur, de aproape un an până ca cineva să ia frâiele În mâini deoarece primul document arhivistic găsit la fondul „CDE Huși” datează din 24 aprilie 1946 și este vorba de un „Raport de activitate dela 24 aprilie 1946 la 24 maiu 1946”. Este foarte greu să afirmăm că În acest interval temporal s-a Înființat zisul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu un oarecare fond de mărfuri deficitare, În speță comercianților de origine evreiască. Terdiman se lăudase cu „...combaterea acestor nemulțumiri ce nu au fost Îndreptate contra Guvernului ci contra unor persoane din administrația locală și chiar a Partidului”. Bogatul fond arhivistic „Poliția Huși” ne-a relevat faptul absolut surprinzător că În perioada interbelică (1919-1941) În orașul dintre vii exista o activitate comunistă În care fuseseră Înglobați EXCLUSIV evrei de-ai locului. Spre exemplu, În vara anului 1937, când nici nu se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1946”, am găsit În document câteva repere interesante, grupate pe secțiuni. La „Organizatoric”, semnatarul actului, Naty Terdiman, trecuse la punctul „c” chestiunea „Înhumării săpunului R.I.F.18”. Cum rostul acestei lucrări este altul, e bine să trecem iarăși la studiul documentelor arhivistice pentru a afla ce s-a mai petrecut În sânul comunității hușene după apariția anti-sionistei organizații comuniste numite Comitetul Democratic Evreiesc. Așadar, se spunea că „Săpunurile RIF au fost Înhumate În ziua de 9 iunie a.c. (1946, n.n.), după ce În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
special, acest lucru căzând tot În sarcina milenarilor băștinași români care s-au apucat mintenaș de ridicat baraje, lucrări de artă la drumuri și căi ferate, fabrici, uzine, etc. În hohote de plâns care răzbat peste timp din mucegaiul actelor arhivistice, se aude strigătul de deznădejde al lui Iancu Gutman, sub forma următorului text: „Nu am putut face Încă nimic fiindcă e o problemă care cere mult timp”. Completare personală: nici nu se putea face „reproductivizare” la viteza cu care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
face „reproductivizare” la viteza cu care se pleca DEFINITIV În Orientul Mijlociu. y. Președintele CDE Huși - dezbinatorul Interesele pur pecuniare pentru care unii au intrat În partidul comunist sau În filiala sa evreiască numită CDE, ies În evidență prin cercetarea documentelor arhivistice În mod exhaustiv. Dacă va fi avut vreo divergență responsabilul Iancu Gutman cu președintele organizației, avocatul Carniol, nu avem de unde ști dar cu certitudine nu vedea cu ochi buni lipsa de loialitate a acestuia. La rubrica „Măsuri de luat” din cadrul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
29 iunie se comemora În toate comunităților evreiești din țară acest act nesăbuit al nemților aciuați pe la noi În așteptarea trecerii Prutului, spre frontul de Răsărit. Cu toată ura viscerală pe care o aveau evreii față de Mareșal, totuși În documentul arhivistic intitulat „Comemorarea zilei de 29 iunie 1947 la Huși” nu este pomenit nicio dată numele lui. Iată textul integral al raportului: „Sinagoga Beth Hamidras În această zi a fost neîncăpătoare, pentru cei care au luat parte la comemorarea celor masacrați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atâta timp cât au mai existat doritori de migrare. Dar, iată-i componența românească: „B’nei Akiba, Hanoar Hazioni, Gordonia, Ichud Dror, Dror Habenim, Hașomar Hazair, Thora V’Avoda, Herzlia, Buselia, Brith Haluței Borohovia, Borohovia, B’nei Avoda”. Cu toate cercetările noastre arhivistice, nu am găsit la Huși nici măcar o Încercare de Închegare a acestui „front” date fiind, credem noi, marile diferențe ideologice și practice promovate de cele două tabere: CDE și Hehalutz. b.d. Marea metamorfoză Toată lumea știe ce este cameleonul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mințirii pe la niște cursuri serale (după cum s-a putut afla pe parcursul acestei scurte incursiuni Înăuntrul CDE Huși), atunci tovarășii „lozincari” Își vor fi rodat măiestria În focul „luptelor” electorale din 19 noiembrie 1946 și 28 martie 1948 când, potrivit documentelor arhivistice cercetate dar și pe baza mărturiilor unor trăitori ai evenimentelor, mai cu parul (pentru Îndreptarea oaselor păcătoșilor opozanți), mai cu varul (aplicat În mare cantitate pe afișele „dușmanilor de clasă”) au făcut carieră bună de mardeiași politici. Ei bine, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
până În 1965 de un grup de staliniști În frunte cu fostul electrician cu o calificare despre care nu se știu prea multe, Gheorghe Gheorghiu Dej. În câteva „reprize” (tragi-comice) vă vom prezenta În premieră absolută pe Moldova documente din fondul arhivistic „Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor; colectivele BÎrlad și Vaslui”. În anul 1953, la nou-construita fabrică din Bârlad a fost produs primul rulment. Inițiativa dotării orașului cu o asemenea unitate de producție a fost, fără-ndoială, a lui Gheorghe Gheorghiu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În scenă piese neconforme cu „morala socialistă”, totuși, la București a fost Înființată (probabil cu mult timp În urmă) „Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri” titulatură sub care am găsit și cercetat mii de documente arhivistice. Prima adresă oficială (nr.”U” 32.821) primită la Bârlad la data de 15 martie 1958, Îi fusese adresată „Împuternicitului Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor” din acest oraș și se referise la piesele de teatru aprobate de foarte sus
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Legii 119/11 iunie 1948. În anul 1964, distanțarea comuniștilor români În frunte cu dictatorul Gheorghe Gheorghiu Dej față de Moscova destalinizată a lui Hrușciov s-a manifestat și printr-o nouă redenumire a obiectivelor de mai sus. După parcurgerea materialului arhivistic se va putea remarca abandonarea numelor „marilor eroi ai clasei muncitoare”, de fapt niște nulități agresive și, uneori, trădătoare de țară și neam, acoperite de-a pururi de blestemele și dezavuările unui popor greu Încercat de ticăloasa sabie roșie comunistă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
agațe În cuiul partidului comunist român unde putea fi „analizat” de vreun oareșce tov. cu cultură estetică extrem de limitată, obtuz ideologic și prizonier al demolatoarei doctrine marxist-leniniste. a.y. Pe scenă intră Petru Necula Din păcate, data emiterii primului document arhivistic În care apare și semnătura acestui nou cenzor trimis de partid la Vaslui, nu a fost inserată dar importanța comunicării acestuia trimisă la București nu poate fi trecută cu vederea așa că o vom trata cum se cuvine În rândurile următoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]