2,123 matches
-
care aristocrații și burghezii se frecventează, dar câteodată se unesc și se influențează reciproc" [Noiriel, 1992, p. 89]. Această interpenetrare între aristocrație și elită burgheză a avut consecințe asupra ambelor grupuri sociale, burghezia adoptând moduri de viață și valori ale aristocrației. Dar anumiți membri ai nobilimii fuseseră câștigați, chiar înainte de Revoluție, de filosofia iluministă. Dezvoltarea acesteia îi datorează mult unei anumite fracțiuni din cadrul nobilimii. "După 1760, noțiunile de valoare și onoare, care definiseră până atunci specificul nobiliar, sunt înlocuite cu o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
fapt" [Bourdieu, Saint Martin, 1978, p. 28]. Eticheta s-a format în societatea de la Curte, apoi nobilimea în declin a folosit-o ca armă împotriva burgheziei ascendente din secolul XIX. Codificarea, în această formă extremă, a vieții cotidiene îi permitea aristocrației să îl țină pe burghez la locul său, de dominat, de nou îmbogățit complet necunoscător al codurilor de bune maniere. Mai apoi, de-a lungul timpului, ca în cazul burghezului gentilom, acesta și-a însușit stilul de viață al nobilului
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
poartă într-un trecut și un viitor comune, trăite prin împuternicire. Nobilimea a fost cea dintâi care a realizat acest miracol. Burghezul triumfător a înțeles și el că eternitatea trecea printr-o alianță cu cei ce nu știau să moară: aristocrația elitelor. III / Spațiile burgheziei Orașul, de multe ori abordat de științele sociale drept o problemă a societății de azi, este totuși un loc în care familiile cele mai înstărite prosperă. Reunite în câteva cartiere bine delimitate, acestea cultivă o anumită
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un rol esențial în economie, fie că adoptă o poziție mai pasivă, cosmopolitismul este o caracteristică înscrisă în identitatea însăși a unui grup social, care îi datorează astfel o parte importantă din privilegiile sale. Clasă socială la putere, burghezia, precum aristocrația altădată, este o clasă cosmopolită. Puterea presupune centralizare, dar și extindere internațională a rețelelor și a controlului economic. Acest lucru se vede în viața de zi cu zi în multe feluri. Un mod de viață internațional Adjectivul cosmopolit, a cărui
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mai des citate decât altele. Este cazul Belgiei (431 mențiuni), Elveției (368), și Statelor Unite (238). Țările africane sunt dintre cele mai puțin reprezentate. În fiecare dintre aceste țări suprareprezentarea familiilor nobile se repetă, demonstrând astfel anterioritatea înrădăcinării internaționale a vechii aristocrații. Marile evenimente mondene iau aproape întotdeauna un caracter internațional. Așa se întâmplă în cazul celebrului bal al debutantelor, foarte cosmopolit în structura sa și care are loc când la hotelul Crillon, în Place de la Concorde, Paris, când la Plaza, pe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în ceea ce era înainte ducatul de Saxe-Cobourg și Gotha, atestă vechimea acestui internaționalism de bonton. Anne-Catherine Wagner a arătat în lucrările sale, despre cadrele internaționale, diferențele între noua cultură internațională a cadrelor de întreprinderi expatriate și cultura cosmopolită proprie vechii aristocrații. Prima se bazează pe o mobilitate profesională, în timp ce a doua își are rădăcinile în ideea de familie și în socializarea începută din cea mai fragedă copilărie. Una pare a fi învățată, cealaltă naturală, ca și cum ar fi consubstanțială unui mediu în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
făcute la membri ai familiei sau la o familie prietenă, fără a se recurge la tradiționalele sejururi lingvistice organizate de instituțiile specializate. Modelul de educație englez, care acordă o mare importanță sportului, este pus în aplicare în marile colegii internaționale. Aristocrația britanică a influențat înalta societate franceză încă din secolul XIX. Englezii sunt pioneri în inventarea activităților de timp liber, ca stațiunile termale și balneare, tenisul, golful, polo, echitația. O anumită raportare la natură, cu un fel specific de a se
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
management", studiile la Harvard în particular, sunt foarte la modă. Rațiunile acestei anglomanii sunt de diferite naturi. Mai întâi, mulți nobili francezi care se pregăteau să plece la momentul Revoluției din 1789, au găsit refugiu în vechea Anglie. Mai mult, aristocrația engleză a rămas foarte activă. Anglia oferă deci în același timp un anumit dinamism al afacerilor, o mare burghezie opulentă și bogată și o manieră oportună de utilizare ideologică a tradiției în legitimarea acestor privilegii. Locuri de vilegiatură internaționale Chiar
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
putea stăpâni armele subtile ale sociabilității care îi permit să-și domine rivalii și să atingă faima". În paralel, dezvoltarea societății burgheze a condus treptat la o "cultură sintetică a onoarei masculine" care s-a "născut din amalgamul unei noi aristocrații, care amesteca elemente de onoare nobilă și elemente burgheze și care a prosperat mai târziu, în secolul XIX" (Nye, 1994, p. 46-47). Această pacificare a practicii sportive corespunde cu apariția disciplinelor mai puțin riscante, precum bicicleta, la începuturile sale, și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un mod mai global, în lumea dezvoltată occidentală. Cu variante diferite în Statele Unite și vechea Europă, de exemplu. Dar are loc și, la un mod mai generalizat, între lumea dezvoltată occidentală și averile construite în țările acum în dezvoltare. Dacă aristocrațiile nu iubesc parveniții de niciun fel, scrie Pierre Bourdieu, nu este numai printr-unul din acele reflexe de apărare care se regăsesc la baza oricărei specii de numerus clausus, ci este mai ales pentru că, prin reușita lor prea rapidă, prin
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
occidentali, nu numai la români. De pildă, eu, locuind în zona Washington, am putut să mă întâlnesc cu diferiți corespondenți ai unor mari organe de presă de prim rang din Europa. Ei bine, oamenii ăștia trăiesc în Georgetown, în cartierul aristocrației de stânga din Washington, și nu ies din această lume în care au loc partyuri, în care se schimbă niște idei de salon. Habar n-au ce este America, n-au făcut o călătorie, nu știu ce e aia o fermă americană
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
II-a, revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2005. Dumitrescu, C., Vasile, O istorie a exilului românesc (1944-1989), Editura Victor Frunză, București, 1997. Eliade, Mircea, Memorii: 1907-1960, Ediție revăzută și indice de Mircea Hondoca, Editura Humanitas, București, 2004. Eliade, Mircea, Aristocrația solilocvială a dialogului. Interviuri și mărturisiri I, Editura "Jurnalul literar", București, 2000. Fischer-Galați, Stephen, România în secolul al XX-lea, traducere de Manuela Macarie, Editura Institutul European, Iași, 1998. Frye, Northrop, Anatomia criticii, în românește de Domnica Sterian și Mihai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 292. 112 Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii în câmpul puterii: morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 270. 113 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, ed. cit., pp. 38-39. 114 Mircea Eliade, Aristocrația solilocvială a dialogului. Interviuri și mărturisiri I, Editura "Jurnalul literar", București, 2000, pp. 185-186. 115 Eva Behring, op. cit., p. 99. 116 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 369-370. 117 Eva Behring, op. cit., pp. 57-58. 118 Ion Rațiu, "Luptăm
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
România literară", nr. 13-14, 1999, http://www.romlit.ro/jurnalul lui ion caraion. 151 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 182. 152 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 509. 153 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 69. 154 Mircea Eliade, Aristocrația solilocvială a dialogului. Interviuri și mărturisiri I, ed. cit., p. 186. 155 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 318. 156 Eva Behring, op. cit., p. 72. 157 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 343-344. 158 Idem, Pragul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Bizanț într-un moment de criză și de mare durere sufletească din preajma anului 524, anul morții filosofului Boețiu. De altfel, transpunerea în latinește a scrierii anonime era cerută și garantată de un șir întreg de rude și de prieteni din aristocrație, de la Cassiodorus până la starețul Eugipiu. În anul 404, prin traducerea pravilei monahale pahomiene, Fericitul Ieronim sensibilizase societatea nobiliară din Roma față de Orientul creștin, oferindu-i satisfacțiile inedite ale ascetismului de acolo. Destinată unei respectate doamne, cum reiese din folosirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
40.000 de muncitori în 1880; în 1886, de Mun a fondat Asociația Catolică a Tineretului Francez, a cărui președinte, Henri Bazire, avea să creeze formula "sociali deoarece catolici". Aceste organizații erau fondate pe noțiunea de caritate a burgheziei sau aristocrației față de clasele "inferioare". Desprinse din Acțiunea Cercurilor de Léon Harmel în 1891, care se considera "democrat din instinct", Cercurile de Studii preconizau echitatea socială (și nu numai caritatea și paternalismul), sindicate muncitorești separate, impozitul pe venit etc. Dar puterea lor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu boierii."19 Discordia dintre boieri a produs necurmate lupte pentru tron, meteahnă care va fi moștenită în pseudodemocrația din secolul al XIX-lea și din cele următoare. Lipsind legitimismul domnesc în stare să mențină echilibrul între antitezele din sânul aristocrației, discordia a produs un gol etnic pe care s-au grăbit totdeauna să-l umple străinii. Boieri ambițioși veneau să cucerească tronul cu ajutor străin, meteahnă exploatată magistral de Imperiul Otoman sute de ani. Când Dimitrie Cantemir a crezut că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în pacea lor: Căci stă oare destoinicia unei nații în vrun raport cu întinderea teritoriului pe care ea-l ocupă? / Mica Veneție era odată o putere mare europeană prin cultura ei intensivă, prin arte, prin industrie, prin judecata sănătoasă a aristocrației ei. Dar toate aceste condiții de mărire erau câștigate prin muncă îndelungată, deprinderea și priceperea se moștenea apoi din neam în neam, încât chiar astăzi ciceronii venețieni au păstrat mai mult gust în judecarea tablourilor decum au mulți profesori de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lungă listă de practici financiare, roluri și responsabilități specifice. Cică se democratizează!... La camătă nu s-a renunțat, dar la spiritul de castă se poate, inclusiv în India. Păi, altfel cum ar fi posibilă globalizarea? O turmă și-un păstor... Aristocrația și "înalta societate" de secol XIX nu se pierd, cum se iluzionează unii, ci se transformă. În lume plutește liber un spirit în mai mare măsură egalitarist, iar acest spirit este susținut de finanța democratizată", scrie același Shiller, de la Yale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și un aport sarmatic (agatarși, roxolani, iazigi), având în vedere că sunt destule indicii ce nu pot fi ignorate. Trebuie luată în seamă măcar existența unor impulsuri din direcția iraniană care să se fi regăsit în originea unei părți a aristocrației geto dacice 144. Importanța clarificării este dată de faptul că populațiile indo europene nu au fost unitare din perspectiva capacității politice, aspect care s-a repercutat asupra naturii și evoluției statelor întemeiate. Este posibil ca triburile celto italice, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mulgan, R.", 1989). Atât în Australiaxe "Australia", cât și în Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă", s-au așezat prin colonizare populații predominant anglo-celtice, care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, erau privite, în general, ca fragmente din Regatul Unit, lipsite de cap (aristocrație) și coadă (sărăcimea urbană) (Reevesxe "Reeves", 1902). Așa cum s-a întâmplat și în cazul Statelor Unite și al Canadei, șiruri de călători europeni (cei mai faimoși fiind romancierul Anthony Trollope și comentatorul politic Lord Brycexe "Bryce, J.") au vizitat Australia și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
14). După părerea ei, „relația dintre economiile de subzistență și întreprinderea de tip capitalist” constituie un asemenea aspect în cazurile în care avem de-a face și cu agricultură de export. Un al doilea aspect îl reprezintă „legătura dintre dezmembrarea «aristocrației muncitorești» din țările dezvoltate, cu efect de umbrire a unui sector în dezvoltare din aceste economii avansate, și formarea unui proletariat off-shore”. Cel de-al treilea aspect îl constituie orașele globale, deoarece ele devin „locații strategice pentru punerea în valoare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
avântat în speculații cu privire la viitorul lumii și al societății umane. Funcția „oracolului” străbate întreaga istorie antică și, într-un anumit sens, Republica lui Platon poate fi considerată un model de „societate post-cetate”, bazată pe o organizare mai bună a dominației aristocrației și un rol preponderent al gânditorilor. În timpurile moderne, îndrăznețele proiecții ale lui Jules Verne au găsit confirmări nebănuite în mijloacele rapide de transport ale zilelor noastre și în zborurile cosmonauților spre Lună, iar celebrele anticipări ale lui H.G. Wells
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
2); înfumurat (2); înzestrat (2); lacom (2); lăcomie (2); liniștit (2); luxos (2); mașini (2); muncitor (2); parlamentar (2); președinte (2); realizat (2); scump (2); singur (2); țigani (2); valoros (2); Abramovici; abundentă; afaceri; ajuns; amintiri; amor; are bani; aristocrat; aristocrație; arogant; aroganță; avariție; avocat; a avea de toate; mulți bani; bădăran; bărbat; Băsescu; bec; belșug; din belșug; bijuterii; bogăție; bogăție sufletească; bolnav; bugetari; bunăstare; burghez; business; cantitate; carieră; casă; cărți; cîndva; compatriot; copac; copii; cunoștințe; curînd; cusur; decizii; dependență; deștept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu (2); împărat (2); lider (2); lup (2); luptă (2); de mare (2); neînfricat (2); rac (2); răget (2); rece (2); savană (2); sălbăticie (2); unu (2); urs (2); admirație; ager; agresiv; ambiție; animal fioros; animal sălbatic; animale; antilopă; argint; aristocrație; Aslan; autoritar; balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]