1,567 matches
-
funerariile lui Agrippa absența totală a nobilimii; care prin aceasta protesta nu atât împotriva noului regim, cât împotriva originii obscure a celui care avusese o parte atât de importantă în cadrul acestuia 438. Am evidențiat la un moment dat refuzul cercului aristocratic de a participa la funcțiile publice, fie declarând acest lucru cu glas tare, fie căutând scuze pentru a masca adevăratul motiv al îndepărtării lor de viața publică. Din câte am spus, Ovidiu aparținea celei de-a doua categorii. Proslăvirea originii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
doar via intellectualis; pe când (melo)drama, prin impactul său psihologic și forma deschisă, capabilă să suporte reconfigurări multiple de la o epocă la alta, se dovedește capabilă să impresioneze mereu sensibilitatea umană, convertindu-se hic et nunc în valoare estetică. Astfel, aristocratica tragedie s-a văzut nevoită să poarte haina plebeu-burgheză a melodramei pentru a supraviețui și a renaște la o nouă viață, cu adevărat liberă de orice constrângeri, abia în marele roman al secolului al XIX-lea (de la Balzac, Dumas sau
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în eternitatea melodramei, restrânge aria de referință a melodramaticului exclusiv la modernitate (mai mult, la estetica puristă a modernității), neglijând practic ponderea socio-culturală a fenomenului. Or, conflictul tradițional dintre "pasiune" și "rațiune", care în teatrul clasic francez luase forma auster- aristocratică a solilocviului și a unui fatalism răsfrânt ca într-o oglindă în segregarea ierarhic-piramidală a claselor sociale, se vede ilustrat în modernitate nu doar de exigențele unei arte pure, precum expresionismul, ci și de o "utopie" ceva mai vulgară, clamând
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
iarnă și vară, al lumii elegante. În mijlocul trăsurilor de lux se strecoară o grămadă de birje, un fel de cabriolete (droște) ce străbat promenada și varsă puhoaie de praf peste trecătorii obscuri ce se hazardează pe jos pe aceste meleaguri aristocratice. Aleea a fost concepută în stil mare; mărginită la dreapta și la stânga de alei laterale presărate cu nisip fin, de partere, de boschete, de chioșcuri și de lacuri artificiale, Șoseaua ar fi o promenadă extraordinară, chiar și în cele mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Bouffes-Parisiens în original (n. tr.). 94 Eseuri despre Valahia și Moldova, de dl de Salaberry, martor ocular, 1822. 95 După lovitura de stat din 1864, această garanție nu e respectată. Au loc destituiri în masă, ce afectează mai ales nume aristocratice și oameni de adevărată valoare. 96 Discursul de la Iași, 1860. 97 În 1864 a fost promulgată o lege cu privire la arestare. Va fi oare executată împotriva tuturor? Suntem îndreptățiți să credem contrariul. Nume antic pentru cursul inferior al Dunării, cf. PRNP
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
doar pe Caravaggio 426, Velasquez, Rubens sau Rembrandt 427, care au făcut ca arta acestei epoci să impresioneze privitorul prin măreție, splendoare și dramatism, sugerând, pe de o parte, formula grandorii divine, și deservind, pe de alta, ierarhiile bisericești și aristocratice în "lustruirea"428 înaltului statut pe care îl dețineau. Evoluția reprezentării vizuale a sacrului în secolul al XVII-lea pare să fi fost profund marcată de "prăbușirea Europei creștine a secolului al XVI-lea"429, activitatea culturală resimțind influențele raționalismului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
uite cât nu se pot suferi. Deocamdată s-au așezat lângă Sandu Stoian, cel care își calculează cu exactitate eșecurile la loto, pe bază de tabele îndelung studiate, planificându-și până la două zecimale economiile pentru viitoarea mașină. Ropcea, tehnician, familie aristocratică, de la care a păstrat decența și dragostea pentru câini. Și pentru mașini, firește ! Proprietarul unei jucării adorabile, cu carcasă roșie, Fiat 600. Își poartă cu grijă părul frumos ondulat, graseiază plăcut. Amic cu domnul Pasăre, un bărbat chel ca o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o aștepta. Ce caută aici, zi de zi, printre acești soldați de plumb, cu riglă și cronometru ? Desenatoare tehnică ! Și încă prin intervenția stimabilului soț, inginerul Mitu Mitulescu... Nefericita mezalianță pe care o negociase bătrânul Iorgu Misir. Fata cuminte, din aristocratice pensioane mucegăite, mări tată cu un bărbat vârstnic, afemeiat, cu diplomă la modă. Acum, patru persoane în două camere ! Inclusiv coana mare, firește ! Două camere mici unde maică-sa, fosta mare madam Misir, continuă gesticulația de matroană, ca și cum n-ar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
condamnă pe Giordano Bruno și pe Darwin pentru că ei descopăr secretele coteriei. Biserica știe de mult ceea ce acești învățați descopere. Dar biserica ține oamenii în cercul adevărurilor fenomenologice. De la noumenon ea respinge pe omul de rând și e în fond aristocratică, deși nu aristocrație de caracter, ci de inteligență. ["MIȘCAREA LUMII MARI REFLECTATĂ ÎN CEA MICĂ"] 2267 precum o parte nu poate fi un întreg și precum întinderea* părții* nu poate fi*** decât numai stabi[l]ind proporții între ea și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Caballa regelui Italiei trebuie răsturnată și pus Papa în locul lui ["REGE AL ITALIEI, SPANIEI ȘI FRANȚEI... 2257 Radu III de Habsburg Papa Rege al Italiei, Spaniei și Franței împăciuirea tuturor Se va face unirea bisericilor și mântuirea întregei creștinătăți. ["REPUBLICA ARISTOCRATICĂ... "] 2292 Republica aristocratică c-un rege ereditar ["OPINIA PUBLICĂ"] 2255 Opinia publică. 382 {EminescuOpXV 383} ATACURI LA PERSOANE [RUSET ȘI BOERESCU] 2292 [1] Trebuie desprețuiți aceia pe care i-am pierdut * și aduși acolo ca demosul să-i spânzure de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trebuie răsturnată și pus Papa în locul lui ["REGE AL ITALIEI, SPANIEI ȘI FRANȚEI... 2257 Radu III de Habsburg Papa Rege al Italiei, Spaniei și Franței împăciuirea tuturor Se va face unirea bisericilor și mântuirea întregei creștinătăți. ["REPUBLICA ARISTOCRATICĂ... "] 2292 Republica aristocratică c-un rege ereditar ["OPINIA PUBLICĂ"] 2255 Opinia publică. 382 {EminescuOpXV 383} ATACURI LA PERSOANE [RUSET ȘI BOERESCU] 2292 [1] Trebuie desprețuiți aceia pe care i-am pierdut * și aduși acolo ca demosul să-i spânzure de felinar. Când vom
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că nu-și află locul în stupul cetății ideale? Cred că ar merita să-i urmărim traseul ulterior. Întorcând spatele filozofilor-legiuitori, el își scutură praful de pe sandale și scrutează orizontul. Patru cetăți "imperfecte" se profilează pe cer. în prima, cea aristocratică, Poetul nu prea are ce căuta. Este cetatea faptei, a armelor, și când armele vorbesc... în a doua cetate, stăpânită de o oligarhie plutocratică, artistul va decora sălile de bal, va inventa mecanisme uimitoare pentru ceremonii și carnavaluri (un leu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Când merge televizorul nu poți citi. Ochii-ți alunecă fără să vrei de pe pagină pe ecran. Nu mai citim cu adevărat, nu doar copiii noștri, ci și noi. Nu avem timp, nu avem starea de spirit necesară (căci lectura e aristocratică, presupune o viață oțioasă), 278 nu avem, trebuie s-o recunoaștem, destui bani pentru cărți. Chiar când facem eforturi eroice ca să ne rezervăm, seara târziu, o oră pentru lectură - unde sânt vremurile când citeam chiar și șapte-opt ore pe zi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
314) consideră că nefolosirea ei acolo unde se obișnuiește în mod normal arată un "exces de scrupulozitate". Utilizarea unei formule despre care "toată lumea" știe că nu trebuie luată mot-à-mot constituie o temă de discuție în cartea Comportamentul servitorilor în familiile aristocratice (1720: 52-59) scrisă de Thomas Seaton. Referindu-se la portarul care, întrebat fiind dacă proprietarul este acasă, răspunde: "A ieșit puțin", Seaton susține că vizitatorul va ști că această replică are înțelesul următor: proprietarul fie nu este acasă, fie este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Neikos la Empedocle), fie că este intim asociată viziunii socratice prin care "dialogul nu e niciodată o diatribă, nici victoria unui protagonist, ci a adevărului"17, fie că e privită deopotrivă ca metodă și artă, fiindu-i atașat un "cod aristocratic prin care se acordă adversarului un rol retoric"18, fie că, o dată cu Nietzsche, "polemica devine actul filosofic prin excelență", sau, după Hegel, însuși "motorul ontologicului", raportul dintre filosofie și polemică relevă natura lor consubstanțială. Alain Roger remarcă dualitatea acestui raport
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trecerii prin grafosferă, iată-l devenit o artă deopotrivă majoră și populară, care pune în valoare videosfera și se pune în valoare prin intermediul ei. În videodans, se va întreba, cine se folosește de cine? Poate că schimbul între un prestigiu aristocratic și o audiență în toate tipurile de public constituie un contract bun, profitabil pentru amândouă. Fericită întâlnire între un arhaism brut (gestul și ritmurile) și o sofisticare tehnică (magnetoscopul și razele hertziene), dansul contemporan pune medierile tehnice în slujba propriului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
interpretat de toți cetățenii. Precum nordul și sudul, ieri, ca și azi, alfabetizarea și democratizarea sunt inseparabile. Se va spune că imaginea-sunet este și mai democratică, de vreme ce chiar și analfabeții au acces la ea. Asta înseamnă să uităm că societățile aristocratice vezi Sparta au favorizat mereu oralitatea, la fel de improprie regulii de drept ca și imaginea. Videosfera slujește aristocrația banului și dăunează celei academice. Ea retrezește, în orice caz, o apăsare oligarhică pe care grafosfera republicană, prin școala laică și ziarul ieftin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
gândire coboară de pe "piedestalul" fundamentării lor filosofice pentru a fi "translate" pe înțelesul maselor, odată cu democratizarea politică specifică modernității occidentale și mai cu seamă din momentul accelerării accesului la tehnologiile de comunicare. "Rudă săracă" a unei tradiții doctrinare cu veleități aristocratice în ierarhia produselor gândirii, ideologia a fost multă vreme definită, din această perspectivă, într-o manieră "sincretică", una ce combină reminiscențe ale semnificațiilor marxiste și ale celor proprii teoriei critice. Pe de altă parte, din unghiul rezervat teoriei politice empirice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic în variantele greacă, latină, slavă, turcă, arabă etc. pe fondul unei gândiri aristocratice și teologice care l-a împiedicat să vadă originea naturală a limbajului și diversificarea socială a limbilor în procesul vieții și activității colective. Tocmai cunoașterea practică a limbii i-a permis lui Cantemir să identifice aspectul grecesc al unor cuvinte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se amuza încercând să ghicească din ce ingrediente erau făcute felurile de mâncare ce li se serveau la ospețe. Nu erau ghicitori ușoare... Trebuie însă precizat că acest rafinament culinar nu se întâlnea decât în la grande cuisine, în bucătăria aristocratică. Romanii de rând mâncau mult mai simplu, meniul cuprinzând în special mâncăruri din mei, grâu, năut, carne de porc (inclusiv cârnați) sau de găină, fructe. Prin această remarcă am ajuns la un alt element esențial în definirea unei bucătării naționale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
citadină, din care citează doar ocazional. Volumul său nu cuprinde nici o rețetă din meniurile meselor boierești sau domnești. De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a avea o imagine completă a gastronomiei românești, mesele aristocratice nu trebuie neglijate. Descoperirea uriașelor discrepanțe dintre alimentația bogaților și cea a săracilor ne va permite să conturăm principalul motiv pentru care nu putem vorbi despre o „bucătărie românească“: între aceste două lumi nu a existat nici o legătură, nici una nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vorbi despre o „bucătărie românească“: între aceste două lumi nu a existat nici o legătură, nici una nu a influențat-o pe cealaltă. Spre deosebire de acest univers gastronomic polarizat, merită să amintim exemplul contrar al bucătăriei franceze, în care la haute cuisine, cea aristocratică, s-a democratizat după revoluția din 1789 și a preluat intens din patrimoniul rețetelor regionale, țărănești sau târgovețe. O astfel de sinteză nu s-a produs în bucătăria românească. Cea dintâi problemă în creionarea bucătăriei aristocratice românești o constituie sărăcia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la haute cuisine, cea aristocratică, s-a democratizat după revoluția din 1789 și a preluat intens din patrimoniul rețetelor regionale, țărănești sau târgovețe. O astfel de sinteză nu s-a produs în bucătăria românească. Cea dintâi problemă în creionarea bucătăriei aristocratice românești o constituie sărăcia izvoarelor. Prima noastră carte de bucate datează de la începutul secolului al XVIII-lea („Manuscrisul brâncovenesc“). Pentru comparație, precizăm că Le Viandier de Taillevent a apărut în Franța, la mijlocul secolului al XIV-lea. Deci, până la începutul secolului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul alteia nou-venite orez-zahăr-unt. Începând din secolul al XVII-lea, uleiul de măsline își reintră în drepturi, deși bucătăria nobilă a otomanilor a păstrat multă vreme gustul pentru unt. Există și o departajare culturală între grăsimi, bucătăria aristocratică a fiecărei țări preferând varianta mai greu accesibilă, mai scumpă. Astfel se explică faptul aparent paradoxal că în sudul Italiei, zonă cu predilecție pentru uleiul de măsline, majoritatea manuscriselor gastronomice din vremea Renașterii recomandă folosirea untului. țările române au preferat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]