2,985 matches
-
Palat pentru a discuta soluția armistițiului, Mareșalul a respins sugestiile și solicitările exprese ale Regelui în direcția unui armistițiu imediat. În plus, Antonescu venise la Rege ca să-l informeze, iar nu să-i raporteze ori să deschidă în comun calea armistițiului! Înainte de orice, Mareșalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care să asculte de recomandările Suveranului, un „copil”, cum l-a calificat de altfel chiar în cursul întrevederii, deoarece în problema armistițiului Conducătorul avea deja planul său și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ori să deschidă în comun calea armistițiului! Înainte de orice, Mareșalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care să asculte de recomandările Suveranului, un „copil”, cum l-a calificat de altfel chiar în cursul întrevederii, deoarece în problema armistițiului Conducătorul avea deja planul său și nu a admis sugestii pornite din partea „cuibului de vipere” de la Palat. h) Din aceste contradicții și neînțelegeri avea să rezulte, puțin după ora 17,00, respingerea de către Mareșal a sugestiilor Regelui, iar, finalmente, arestarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în privința soluțiilor între cele două tabere - complotiști și guvernanți? Una enormă, și anume: Regele și echipa sa apreciau că era suficient să se anunțe arestarea Antoneștilor și întoarcerea armelor, pentru ca - iluzie deșartă - Aliații să se fi grăbit să ofere României armistițiul, și încă în cele mai bune condiții. Or, se cunoaște prea bine, nu avea să fie așa. N-a fost admis nici un armistițiu, iar presa internațională („Times”, „New York Times” ș.a.) de a doua zi s-a precipitat a vorbi nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anunțe arestarea Antoneștilor și întoarcerea armelor, pentru ca - iluzie deșartă - Aliații să se fi grăbit să ofere României armistițiul, și încă în cele mai bune condiții. Or, se cunoaște prea bine, nu avea să fie așa. N-a fost admis nici un armistițiu, iar presa internațională („Times”, „New York Times” ș.a.) de a doua zi s-a precipitat a vorbi nu despre armistițiu, ci despre capitularea României, care, efectiv, se produsese. I. Antonescu urmărea, dimpotrivă, să se încheie efectiv un armistițiu, pentru un anume
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
încă în cele mai bune condiții. Or, se cunoaște prea bine, nu avea să fie așa. N-a fost admis nici un armistițiu, iar presa internațională („Times”, „New York Times” ș.a.) de a doua zi s-a precipitat a vorbi nu despre armistițiu, ci despre capitularea României, care, efectiv, se produsese. I. Antonescu urmărea, dimpotrivă, să se încheie efectiv un armistițiu, pentru un anume segment al frontului, ale cărui consecințe, mult mai favorabile decât ale unei capitulări de genul celei întrevăzute de complotiștii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost admis nici un armistițiu, iar presa internațională („Times”, „New York Times” ș.a.) de a doua zi s-a precipitat a vorbi nu despre armistițiu, ci despre capitularea României, care, efectiv, se produsese. I. Antonescu urmărea, dimpotrivă, să se încheie efectiv un armistițiu, pentru un anume segment al frontului, ale cărui consecințe, mult mai favorabile decât ale unei capitulări de genul celei întrevăzute de complotiștii de la Palat, ar fi fost incontestabil pozitive! În aceasta a constat esența faptelor desfășurate. Imediat, trupele sovietice au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să consacre integral apartenența țării la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a propulsat pe scena politică Partidul Comunist din România în preluarea puterii. Prevalându-se de statutul său, întărit și prin prevederile Convenției Aliate de Armistițiu, Moscova a uzat de o întreagă gamă de mijloace, pentru a subordona activitatea structurilor informative românești. În acest scop, calea cea mai sigură era structura informativă a P.C.R. - care activa ca Secția a II-a Informații în Comandamentul General al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
funcționării statului, datorită severități supravegherii lor, vor juca un rol destul de important, dacă nu determinant al acestui curs. O dată cu instalarea Comandamentului Frontului 2 Ucrainean și debușarea trupelor sovietice în Capitală (29 august 1944), încă înainte de a fi semnată Convenția de Armistițiu (12/13 septembrie 1944), asupra tuturor structurilor informative românești s-au exercitat presiuni maxime (pe care documentele de arhivă le-au consemnate), fapt repercutat și de evoluția scenei politice românești. Serviciul de Informații al Ministerului de Război și Secția a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Mihai în destituirea și arestarea mareșalului Ion Antonescu. Acest lucru permite încetarea războiului cu Națiunile Unite și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Trupele sovietice pătrund după câteva zile în București, iar pe 12 septembrie se semnează, la Moscova, "Convenția de Armistițiu" dintre România și Națiunile Unite. Sovieticii primesc dreptul de configurare politică a României și, firește, comuniștii autohtoni ocupă funcții în toate instituțiile statului. "Majoritatea populației românești, fie că era orientată politic sau nu, în 1945 a devenit dureros de conștientă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mie de tineri (majoritatea studenți). Tinerii din familii "nepotrivite" sunt exmatriculați din universități și concediați de la locurile de muncă. Tineretul trebuie educat în spiritul patriotismului socialist, ținta finală reprezentând dominarea totală a spiritului și a minții. Prin semnarea Convenției de Armistițiu cu guvernele Națiunilor Unite pe 12 septembrie 1944, activitățile culturale sunt supuse dispozițiilor Comisiei Aliate, adică URSS. Prima dispoziție cere interzicerea, cenzurarea, condamnarea oricărei activități culturale ante 1948 sau care nu corespunde spiritului supunerii oarbe noii "religii". Vânarea oamenilor care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Efectul acestui gest spontan era cert în favoarea lui, deoarece a rămas cu impresia că din acel moment tatăl fetei a început să-l privească cu alți ochi: mai binevoitori și mai prietenoși. Involuntar, între ei se încheiase un fel de armistițiu în timp ce, în afara trenului, vântul în rafale se întețea, anunțându-și prezența chiar și în interior. Tăticule, tânărul de care vorbești mi-a fost cândva elev. Dacă nu mă înșeală memoria, când eram stagiară în primul an la școala medie, el
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și pace / 29 România între Berlin și Moscova, 1939-1941 / 29 Interesele teritoriale ale Moscovei în România / 30 De la Stalingrad la Teheran / 31 Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică / 33 Lovitura de stat împotriva României / 37 Aliații și condițiile armistițiului / 37 Armistițiul / 39 Comuniștii și noul guvern român / 40 Reacția Washingtonului / 43 Guvernul Rădescu / 45 Reacții occidentale la regimul Groza / 47 Moscova și petrolul României / 49 Potsdam și România / 52 Sovieticii recunosc guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
29 România între Berlin și Moscova, 1939-1941 / 29 Interesele teritoriale ale Moscovei în România / 30 De la Stalingrad la Teheran / 31 Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică / 33 Lovitura de stat împotriva României / 37 Aliații și condițiile armistițiului / 37 Armistițiul / 39 Comuniștii și noul guvern român / 40 Reacția Washingtonului / 43 Guvernul Rădescu / 45 Reacții occidentale la regimul Groza / 47 Moscova și petrolul României / 49 Potsdam și România / 52 Sovieticii recunosc guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mondiale. În anii 1944-1945, România a participat la războiul antihitlerist, fiind a patra forță militară a Națiunilor Unite. Raporturile româno-americane în perioada următoare victoriei insurecției din August 1944 au fost dominate de două chestiuni. Prima a avut în vedere semnarea armistițiului cu Națiunile Unite, la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua se referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la București la finele lui august 1944 ea era condusă de generalul Schyler 106. Casa Albă numea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comisia Aliată de Control subliniau că "interesele sovietice în România sînt strategice și militare, iar cele britanice, în principal, comerciale"120. Este adevărat că Anglia aprecia că Uniunii Sovietice "trebuie să i se permită să aibă rolul principal în aplicarea armistițiului", opinie cu care Washingtonul era de acord. Articolul 8 al Directivelor politice, transmise de War Office misiunii Britanice de la București sublinia că obiectivul Angliei este "să asigurăm o Românie independentă și prietenă, dar trebuie să amintim mereu că România este
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România se angaja să contribuie cu toate forțele sale la "organizarea păcii și colaborării internaționale"126. Senatul american a aprobat tratatul de pace cu România în iunie 1947127. Textul tratatului conținea prevederi mai grele decît cele existente în Convenția de armistițiu semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera înfăptuită de națiunea română în 1918. Principiul naționalităților și al autodeterminării popoarelor, care triumfaseră la finele primului război
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secretă cu Occidentul nu a dat roade. Presa a anunțat sosirea lui la Cairo, ceea ce i-a pus pe reprezentanții anglo-americani în situația de a informa partea sovietică în legătură cu aceste convorbiri. Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu. Sovieticii își doreau Basarabia și Bucovina de Nord pentru ei înșiși și voiau ca Transilvania să fie restituită în cea mai mare parte, dacă nu integral, României. În afară de aceasta, pretindeau anumite despăgubiri. Deși s-a împotrivit la început, Departamentul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-au îndepărtat de "capitularea necondiționată", oferind României un statut echivalent cu cel de cobeligeranță, în cazul în care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din România". Cu alte cuvinte, aceasta însemna că Basarabia și Bucovina de Nord făceau parte din Uniunea Sovietică și că rîul Prut marca granița româno-sovietică156. Churchill nu era mulțumit. Eforturile depuse pentru a-i convinge pe români să accepte un armistițiu fuseseră zadarnice. Nici mareșalul Antonescu și nici Iuliu Maniu, liderul unuia dintre partidele "de opoziție tolerate", cel Național Țărănesc, nu erau dispuși să întreprindă acțiunile prin care România să intre în război cu puterile Axei157. Churchill se temea că sovieticii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]