1,035 matches
-
Este important de precizat că inițiativa înființării școlilor românești din Balcani aparține unui grup de aromâni "integraționiști" stabiliți la București : D.D. Cozacovici, ofițer al armatei române (el însuși născut în Metsovo/Aminciu), Zisu Sideri, Iordache Goga, cu toții convinși că emanciparea Aromânilor se va realiza mulțumită României, nu Greciei. Războiul ruso-turc din 1877-1878, la care Regatul României a participat alături de ruși la Plevna și Vidin, se soldase (pe lângă confirmarea Independenței României) cu anexarea de către greci a Tesaliei, locuită in bună parte de
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
se va realiza mulțumită României, nu Greciei. Războiul ruso-turc din 1877-1878, la care Regatul României a participat alături de ruși la Plevna și Vidin, se soldase (pe lângă confirmarea Independenței României) cu anexarea de către greci a Tesaliei, locuită in bună parte de aromâni, unii elenizați deja, alții nu încă. De fapt, Grecia, care nu se angajase militărește, a obținut Tesalia fără ca să fie nevoită să tragă un singur glonț, luptele și sacrificiile fiind date de către români și ruși. O parte dintre aromânii din
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
de aromâni, unii elenizați deja, alții nu încă. De fapt, Grecia, care nu se angajase militărește, a obținut Tesalia fără ca să fie nevoită să tragă un singur glonț, luptele și sacrificiile fiind date de către români și ruși. O parte dintre aromânii din Tesalia au petiționat (în zadar) Congresul de la Berlin ca Tesalia să rămână parte a Imperiului Otoman și astfel ei să nu fie separați de frații lor din Epir si Macedonia care au rămas sub stăpânire turcească în continuare până în
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
din Epir si Macedonia care au rămas sub stăpânire turcească în continuare până în 1912: din această cauză, în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, Grecia s-a plâns că România, împiedicând elenizarea aromânilor, face jocul Turciei. Termenul de "propagandă românească", folosit de istoricii greci, este din punctul de vedere românesc un sprijin cultural dat Aromânilor (fără nici-o revendicare teritorială sau politică), dat fiind că inițiatorii mișcării de redeșteptare a românilor au fost în
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, Grecia s-a plâns că România, împiedicând elenizarea aromânilor, face jocul Turciei. Termenul de "propagandă românească", folosit de istoricii greci, este din punctul de vedere românesc un sprijin cultural dat Aromânilor (fără nici-o revendicare teritorială sau politică), dat fiind că inițiatorii mișcării de redeșteptare a românilor au fost în parte Aromâni. Aceștia aveau sentimente pro-române mergând până a se considera ei înșiși români, ceea ce justificau prin originea latină comună. Ministrul cultelor
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
secolului al XX-lea, se remarcă personalitatea marcantă a lui Apostol Mărgărit (1832-1903), învățător și inspector al școlilor române din Grecia, provenind dintr-o familie originară din Avdela. Mărgărit a fost timp de cinci decenii liderul micii facțiuni pro-române a aromânilor din Grecia și la moartea acestuia în 1903 statul româna a organizat funeralii naționale. O stradă din București îi poartă numele . Încă din evul mediu, datorită distrugerii orașelor lor de către Turci, așa cum a fost cazul Moscopole, foarte mulți aromâni au
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
a aromânilor din Grecia și la moartea acestuia în 1903 statul româna a organizat funeralii naționale. O stradă din București îi poartă numele . Încă din evul mediu, datorită distrugerii orașelor lor de către Turci, așa cum a fost cazul Moscopole, foarte mulți aromâni au părăsit pământurile strămoșești din Balcani pentru a se stabili în Austro-Ungaria și în Principatele Române. Începând cu 1864 și pânâ în primii ani ai secolului al XX-lea, statul român a deschis aproape 100 de școli în Grecia, Macedonia
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Balcani pentru a se stabili în Austro-Ungaria și în Principatele Române. Începând cu 1864 și pânâ în primii ani ai secolului al XX-lea, statul român a deschis aproape 100 de școli în Grecia, Macedonia și Albania pentru a educa aromânii în limba română. Unele școli, gimnazii și licee au funcționat până dupa cel de-al doilea război mondial. În cele din urmă ele au fost închise din ordinul Anei Pauker, ministra de orientare stalinistă a proaspetei înființate Republici Populare Române
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
proaspetei înființate Republici Populare Române. Directorul Directiei generale a școliilor din Balcani a fost pentru o vreme aromânul Augustin Călianu, care avea rang de secretar de stat. Rezultatul imediat al școlilor românești din Balcani a fost că un număr de aromâni au putut studia într-o limbă extrem de apropiată de limba vorbită în familie. La vremea respectivă nu exista încă o limba aromână literară unitară, așa încât singura soluție viabilă părea folosirea românei literare. Cei mai mulți elevi aromâni studiau însă în școli cu
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
greacă. Printre absolvenții gimnaziilor și liceelor românești ca cele de la Grebena, Bitola, Salonic, Ianina etc. s-au numărat personalități ca Teodor Capidan, Tache Papahagi, George Murnu (toți trei profesori universitari la București și autori ai unor lucrări de referință despre aromâni), Marcu Beza (diplomat român și scriitor), Constantin Papanace (ministru al Guvernului României, deputat și scriitor aromân), Athanasie Joja profesor universitar de filosofie și ministru al învățământului la București în perioada postbelica și mulți alții. Rolul școlilor românești (pentru care statul
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
scriitor aromân), Athanasie Joja profesor universitar de filosofie și ministru al învățământului la București în perioada postbelica și mulți alții. Rolul școlilor românești (pentru care statul român a cheltuit sume importante) a fost crearea unei conștiințe naționale românești în rândul aromânilor. România a beneficiat de pe urma numeroșilor aromâni care s-au stabilit in România ca loiali cetățeni român și care au contribuit la dezvoltarea vieții culturale, științifice, politice și economice a țării (astfel de contribuții ale aromânilor sunt recunoscute în toate statele
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
de filosofie și ministru al învățământului la București în perioada postbelica și mulți alții. Rolul școlilor românești (pentru care statul român a cheltuit sume importante) a fost crearea unei conștiințe naționale românești în rândul aromânilor. România a beneficiat de pe urma numeroșilor aromâni care s-au stabilit in România ca loiali cetățeni român și care au contribuit la dezvoltarea vieții culturale, științifice, politice și economice a țării (astfel de contribuții ale aromânilor sunt recunoscute în toate statele balcanice). În anii 1920, Guvernul României
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
conștiințe naționale românești în rândul aromânilor. România a beneficiat de pe urma numeroșilor aromâni care s-au stabilit in România ca loiali cetățeni român și care au contribuit la dezvoltarea vieții culturale, științifice, politice și economice a țării (astfel de contribuții ale aromânilor sunt recunoscute în toate statele balcanice). În anii 1920, Guvernul României a sugerat, ca o măsură de compromis, ca acei aromâni din Grecia, Albania și Bulgaria, care întâmpinau dificultăți în respectivele lor noi patrii de adopție, să colonizeze cele două
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
român și care au contribuit la dezvoltarea vieții culturale, științifice, politice și economice a țării (astfel de contribuții ale aromânilor sunt recunoscute în toate statele balcanice). În anii 1920, Guvernul României a sugerat, ca o măsură de compromis, ca acei aromâni din Grecia, Albania și Bulgaria, care întâmpinau dificultăți în respectivele lor noi patrii de adopție, să colonizeze cele două județe dobrogene cedate de bulgari Regatului României în urma războiului balcanic. De altfel, aromânii înșiși au petiționat Guvernul român, la un congres
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
sugerat, ca o măsură de compromis, ca acei aromâni din Grecia, Albania și Bulgaria, care întâmpinau dificultăți în respectivele lor noi patrii de adopție, să colonizeze cele două județe dobrogene cedate de bulgari Regatului României în urma războiului balcanic. De altfel, aromânii înșiși au petiționat Guvernul român, la un congres organizat la Veria, să li se îngăduiască venirea în România. Ulterior ei au fost nevoiți să-și lase casele și noile gospodării încropite și să se mute în Dobrogea de nord, în
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Dobrogea de nord, în județele Tulcea, respectiv Constanța. Rezultatul a fost că 15%(aproximativ 50.000) din populația Dobrogei vorbește dialectul aromân, iar municipiul Constanța este un centru activ al culturii aromâne în renaștere după 1990. În perioada interbelică, anumiți aromâni din rândurile studențimii din România, au fost membri activi ai partidului de extremă dreaptă și creștin "Mișcarea Legionară", poreclit "Garda de Fier" din cauza stemei sale (6 sulițe perpendiculare câte 3, semănând cu o "zgardă de fier"). Aromânii legionari Doru Belimace
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
perpendiculare câte 3, semănând cu o "zgardă de fier"). Aromânii legionari Doru Belimace și Caranica au fost doi dintre asasinii primului-ministru de atunci Ion G. Duca. Unul din motivele asasinatului l-a constituit faptul că I.G. Duca dispusese oprirea colonizării aromânilor din Grecia, Albania și Bulgaria în Dobrogea . Acestă dispoziție a fost considerată aromânii partizani ai regrupării în România, drept o trădare a angajamentelor luate anterior de România. Simultan, agenții italieni (dar uneori și aromâni din Albania, atunci sub influența, apoi
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
că I.G. Duca dispusese oprirea colonizării aromânilor din Grecia, Albania și Bulgaria în Dobrogea . Acestă dispoziție a fost considerată aromânii partizani ai regrupării în România, drept o trădare a angajamentelor luate anterior de România. Simultan, agenții italieni (dar uneori și aromâni din Albania, atunci sub influența, apoi, după 1938, ocupația italienească) au cutreierat ținuturile locuite de Aromâni în nordul Greciei, încercând să înroleze ostași în armata italiană din Albania, și să recruteze agenți de influență la fața locului, cu promisiunea de
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
a fost considerată aromânii partizani ai regrupării în România, drept o trădare a angajamentelor luate anterior de România. Simultan, agenții italieni (dar uneori și aromâni din Albania, atunci sub influența, apoi, după 1938, ocupația italienească) au cutreierat ținuturile locuite de Aromâni în nordul Greciei, încercând să înroleze ostași în armata italiană din Albania, și să recruteze agenți de influență la fața locului, cu promisiunea de a crea, în caz de conflict victorios cu Grecia, un stat Aromânesc în Macedonia occidentală. Autoritățile
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
depus în anii 1913-1919 față de "Ethniki 'elliniki koinonia" (comunitatea națională a Greciei), mulțumită căruia își păstraseră proprietățile și drepturile strămoșești. În 1941, după ocuparea nazistă a Greciei, sub controlul Italiei, în nordul Greciei, a fost creat un stat autonom al aromânilor: Principatul de Pind și Meglen. Liderii principatului au fost Alchiviad Diamandi di Samarina (Prinț Alchibiades I, 1941-1943) și baronul Gyula Cseszneky de Milvány (Prinț Julius I, 1943). Existând doar mulțumită armatei italiene (și recunoscut excluziv de Italia), principatul a dispărut
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
excluziv de Italia), principatul a dispărut în octombrie 1943 odată cu capitularea Italiei și cu intensificarea în zonă a acțiunilor de rezistență împotriva trupelor de ocupație germane, acțiuni conduse de armata elină E.A.M. în care s-au înrolat și mulți Aromâni. Astăzi, poziția oficială a guvernului grec este că aromânii sunt Greci latinizați. Au existat acuzații la adresa guvernului grec că a adoptat această poziție oficială doar fiindcă nu dorește să le acorde statutul de minoritate etnică. Deși tradițiile aromâne nu sunt
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
odată cu capitularea Italiei și cu intensificarea în zonă a acțiunilor de rezistență împotriva trupelor de ocupație germane, acțiuni conduse de armata elină E.A.M. în care s-au înrolat și mulți Aromâni. Astăzi, poziția oficială a guvernului grec este că aromânii sunt Greci latinizați. Au existat acuzații la adresa guvernului grec că a adoptat această poziție oficială doar fiindcă nu dorește să le acorde statutul de minoritate etnică. Deși tradițiile aromâne nu sunt interzise de statul grec, aromânii sunt încurajați să vorbească
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
guvernului grec este că aromânii sunt Greci latinizați. Au existat acuzații la adresa guvernului grec că a adoptat această poziție oficială doar fiindcă nu dorește să le acorde statutul de minoritate etnică. Deși tradițiile aromâne nu sunt interzise de statul grec, aromânii sunt încurajați să vorbească doar limba greacă. Adunarea parlamentară a Consiliul Europei a adoptat un raport cu caracter de recomandare pe 24 iunie 1997 recomandând ca guvernele țărilor unde locuiesc aromânii să faciliteze educația în limba aromână și folosirea acesteia
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Deși tradițiile aromâne nu sunt interzise de statul grec, aromânii sunt încurajați să vorbească doar limba greacă. Adunarea parlamentară a Consiliul Europei a adoptat un raport cu caracter de recomandare pe 24 iunie 1997 recomandând ca guvernele țărilor unde locuiesc aromânii să faciliteze educația în limba aromână și folosirea acesteia în școli, biserici și media. Actualul președinte al Republicii Grecia Karolos Papoulias, născut în Epir la Ianina și el de însuși origine parțial aromână, nu pare să fie preocupat de soarta
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
, (albaneză Voskopojë, "Voskopoja"; aromână ; greacă "Μοσχόπολις", "Moscopolis" sau "Moschopolis"; macedoneană "Москополе", "Moskopole"; sârbă: "Москопоље", "Moskopolje") este un mic sat din sud-estul Albaniei. În secolul XVII era un mare oraș din Balcani și centru cultural și comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani. Orașul a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Pașa. Deși aflat într-un loc destul de izolat din munții dintre Grecia și Albania, orașul a reușit să devină cel mai important centru al
Moscopole () [Corola-website/Science/306094_a_307423]