5,079 matches
-
Dumnezeul puterilor, întoar- ce-Te dar, caută din cer și vezi și cer- cetează via aceasta, 16. Și o desăvîrșește pe ea, pe care a sădit-o dreapta Ta, și pe fiul omului pe care l-ai întărit Ție. 17. Arsă a fost în foc și smulsă, dar de cercetarea feței Tale ei vor pieri. 18. Să fie mîna Ta peste bărbatul dreptei Tale și peste fiul omului pe care l-ai întărit Ție. 19. Și nu ne vom depărta de
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
Dumnezeul puterilor, întoar- ce-Te dar, caută din cer și vezi și cer- cetează via aceasta, 15. Și o desăvîrșește pe ea, pe care a sădit-o dreapta Ta, și pe fiul omului pe care l-ai întărit Ție. 16. Arsă a fost în foc și smulsă, dar de cercetarea feței Tale ei vor pieri. 17. Să fie mîna Ta peste bărbatul dreptei Tale și peste fiul omului pe care l-ai întărit Ție. Momentul de vârf al evoluției semantice este
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
că tâlharul mai avea o amforă plină cu monede de aur, îngropată undeva într-o pivniță a unei case din Ierusalim, amforă care pentru Baraba însemna mai mult decât viața, și era de fapt ,,inima lui”, iar vasul de lut ars chiar semăna în mod ciudat cu o inimă. Un vas cu monede de aur printre alte amfore în care se odihnea vinul. Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură seama că Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile din
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
A doua zi însă când se trezise, mahmur fiind, tetrarhul căută să-și aducă aminte ce se întâmplase în seara precedentă fiindcă își amintea foarte vag câte ceva. Capul îl durea îngrozitor deoarece amestecul vinurilor amețitoare, al mâncărurile alese, fumul aromatele arse din abundență, balsamul de Gilead care fusese împrăștiat la discreție peste tot, dar mai ales petrecerea în sine, îl obosiseră în așa măsură încât tetrarhul era incapabil să-și mai aducă aminte ceva în afară de abundența sărbătorii. Apoi, încet, încet, îi
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
codrului”, „Crești pădure și te-ndeasă”, „Vară, vară, primăvară”, „Măicuță, norocul meu”. Se spuneau ghicitori, a doua zi se dădeau cu sania. Gazda îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dovleac. Și cum orice mâncare merge bine cu băutură, familia Gliga Florin din Ibănești își atrage clienții printr-o expoziție originală, un adevărat laborator tradițional în care sunt prezente cazanul de făcut țuică, covoare țesute în război, țuică și jin ars, pălinca localnicilor, și foarte mult umor. Expoziția se numește „Institutul de Limbi Străine”, țuica „Algocalmin”, deoarece vindecă toate durerile, trebuie pregătită după o anumită rețetă și trebuie băută cu măsură, pe pereți sunt expuse caricaturi: „De mâine montez apometrul la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru a avea recoltă bună și în anul viitor. Cununa era dusă acasă cu mare alai unde se făcea o petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mai emana ... Însă el nu putea răspunde. Se gîndea la limba vînătă, umflată a lui nea Stelian, pe care-l văzuse spînzurat într-o mansardă printre rufe pe sîrmă, la mirosul de tocăniță, de gunoi uitat în pubele, de cauciuc ars și șobolani cu ochi vicleni. Gîndul îi zbura bezmetic la vaierul tramvaielor rotindu se bete la rond, sub soarele negru, la hohotul astmatic al unui acordeon de bețiv în duminici după-masa, cînd se dansa îndrăcit, pînă la epuizare, la albeața
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > LASĂ-MI LUMINA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cât am râvnit ninsoarea! să mă ierți, Cuvintele-mi erau atât de arse! Se-ntunecă lumina sub nămeți, Ferestrele nu se mai văd la case. Stau zăvorâte porțile în frig, Iar fumurile nu se mai ridică Spre cerul Tău, dintre tăceri Te strig- Doamne, a-nceput să-mi fie frică! Mi-apasă gândul
LASĂ-MI LUMINA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347574_a_348903]
-
v-o fi foame, pun acuș masa, că-i gata! - Ei, Lilico, noi mâncarăm la copii, acasă, dar după drum, parcă aș mai vrea ceva și i-o fi foame și lui Nicolae! - Nu mi-e foame! strigam eu, parcă arsă. Tatamare, unde e câinele? Fața i se lumină și se îndreptă spre șopron. Șopronul era lipit de bucătărie, care, de fapt, era o casă cu două încăperi: bucătăria cu vatră și țăstul, din paie, pământ și balegă de vacă, atârnat
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
din România au tăiat cablurile de cupru ale metroului. Noroc că întuneric fiind, nimeni nu a văzut că un țigan întreabă cine a furat cablurile de metrou. Ajuns în tabăra țigănească, am văzut o suspectă și imensă grămadă de cauciucuri arse care înveleau doar cu câteva ore mai înainte niște cabluri de cupru. Țiganii mi-au zis că au ars cauciucul care proteja cablurile de cupru. Nu am îndrăznit să-i întreb de unde aveau ei atâta cupru. Dar ei mi-au
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
de mult îl cunoaște pe Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea A început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Referință Bibliografică: Poeme
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
de-am pierdut un an apoi și mă luară la război. Azi ești asemeni tuturor... și te privesc nepăsător, iar viața mea se scurge-ncet, am fost și sunt poet. Poeții nu sunt judecați, în legea lor sunt împărați, zadarnic arși ori spânzurați, poeți eternizați. Ei nu trădează , nici nu mint, prin sine-o lume oglindind. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Mitologicale / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Boris
MITOLOGICALE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350187_a_351516]
-
mâinile pe catedră și, privindu-l fix între ochii lui de broască țestoasă, abia a îngânat. - Sigur că nu se va ajunge la o asemenea situație: de la dramă până la tragedie... e o cale destul de lungă. - Nicio cale! a sărit ca ars Victor Răfuilă. Știu cei de la minister câte drame, câte tragedii se întâmplă zilnic la noi în țară? De la dramă la tragedie nu-i decât un pas: fratele meu, singurul care muncea pe un amărât de salariu..., zilele trecute a fost
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
port armură de tablă, Pot înțelege corrida, Pot înțelege și teama Bietului taur, Arena vieții noastre comune. Alisa, eu îți port trena. Mi-au plecat toți prietenii Am rămas ca un far inutil, de pripas, Un copac dintr-un codru ars. În jur cresc mlădițe, puieți, Putem muri, trec drumeți, Nu regretă, tu mă regreți? Mai trăiești? În somn te zăresc, Te aud prin zeci de pereți Cine spune că moartea-i pedeapsă? Cine spune că viața-i o faptă? Mă
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
vid săgeții rostirii pripite, cresc forțele vieții. în fiece ram, sufletul cere. singuraticul lup, cerul umple cu fiere. înțeleaptă făptură urlă lunii iubirea și ura, și fuga... și... nimicul se-ntâmplă sau e scris să se-nfrupte, din palmele timpului arse și rupte. curbura cuvântului ridică și cerne-ntre lumi, iluzii, ispite și luminile certe... în vârful securei se află pământul- rostogolită materie între pace și fulger... viața unui penel-cruce infinit de culori pe o pană de vultur... gândurile reconstruite la
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
vâslind corabia-mi pe obraz... nu ai știut să-i dezlegi nodul gordian și nici nu te-ai priceput! Te întreb Cititorule câtă răbdare să am? Dacă ne mor dorințele râzând! Dacă ni se opresc ideile ultimile spaime pe buzele arse ale acestui pământ? (Paris 18 februarie 2012) Referință Bibliografică: Primul delir / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 448, Anul II, 23 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIMUL DELIR de MARIA COZMA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361948_a_363277]
-
toamna cu iarna de mână, ca să nu ne fie frig, ci răcoare și fac pace. Există însă o pădure, care nu-i asemenea cu mine și nici rudă de departe. Sunt pietre peste pietre sau rânduieli din pământ și piatră arsă, cladite-n etaje. Acolo sub bolovani de întuneric, nu-s nici lupi, nici căprioare, ci sunt un fel de copaci, numai trunchiuri fără crengi și cu două picioare, care nu au sevă-n rădăcini de viață. Ei au adunat frunze
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
părinților celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.” (Nicolae Iorga) În 1961, cercetătorul clujean N. Vlassa a descoperit în săpăturile arheologice întreprinse în satul Tărtăria (județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie), trei tăblițe de lut ars (teracotă), parte integrantă din stravechea „cultură Turdaș”, care, împreună cu tot atât de străvechea cultură Vinca, a1cătuiesc un complex cultural neolitlic propriu sud-estu1ui Europei. Printr-un consens arheologic unanim s-a ajuns la concluzia că tăblițele aparțin mileniului VI — V î.e.n. Două tăblițe
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
decor, făcând din tine un participant activ la acțiune. Hallelujah, povestea unui profesor ajuns cerșetor, nerecunoscându-se pe el însuși, este o proză scurtă intensă, de un dramatism și o tristețe care, sigur, vă va răscoli sufletele. Cremă de zahăr ars și Bețivance - una dintre cele trei povestiri autobiografice- îți descrețesc fruntea și te binedispun, fiind schițe umoristice foarte bine realizate, poate pentru că au fost scrise imediat după întâlnirea - surpriză în care autorul mărturisește că „Am băut cu Nenea Iancu”. Cu
VIAȚA CA UN CAZINOU, AUTOR GEORGI CRISTU SAU CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND BEI CU NENEA IANCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365884_a_367213]
-
până seara târziu, tocmai la Putna! Atunci i-a trăsnit o idee genială în minte. Cărbune nu exista chiar aproape de casa lor? Doară el păștea oile în fiecare primăvară în vale, lângă huciul din pârâu, știa o mulțime de cioate arse. Ce-ar fi să adune niște cărbune de pe acolo, să nu mai bată degeaba drumul peste munți și păduri. Da, dar trebuia să stea ascuns undeva pe lângă pârâu toată ziua, și să nu care cumva să-l vadă careva. Nu
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
grozav să vadă ouă mici de pestrițe. Dar cel mai mult îi plăcea să vadă puișorii mici, golași, cu ciocuri mari, galbene, doar cu pufușor în loc de pene. Încet-încet, veni și seara. Adună în sticlă niște cărbune de la o cioată proaspăt arsă, adăugă apă în sticlă, să aibă ce arăta mamei acasă. Greu, cam greu, se lăsă seara. Mai așteptă să se întunece de-a binelea. Când stelele răsăriră pe cer, se ridică din ascunzișul lui și porni fără grabă spre casă
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]