3,559 matches
-
perfecționarea formelor de negociere între patronat - salariați/sindicate). După cum se vede, cele patru cazuri prezentate exprimă tipologii de modele prin aceea că sunt modalități de structurare a conținutului ideatic și practic pe „o schemă relațională” relativ stabilă, în jurul căreia se articulează presupozițiile, principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul resurselor umane; în cadrul cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
obiecte ale gândirii și a unor sentimente pe care ei le consideră a fi pline de semnificații. (S. Lukes, 1977, p. 4) ...utilizarea simbolică a gesturilor și mișcărilor corpului Într-o situație socială, cu scopul de a se exprima și articula semnificații (Bocock, 1974, p. 37). Acțiuni ale corpului, repetitive și stilizate În mod simbolic, care sunt centrate asupra unor structuri cosmice și/sau asupra unor prezențe sacre. (E.M. Zuesse, 1987, p. 405) ...o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diabolică decât alte forme de vrăjitorie din alte epoci și de pe alte continente. Eticheta de „diabolic” reflectă o judecată instituțională, aceea a bisericii. Ea se referă atât la practicile minore de vrăjitorie (malefice sau benefice), cât și la un ansamblu articulat de practici, cunoscute sub numele de sabat. După C. Ginzburg (1996, p. 77), schema sa canonică cuprinde următoarele acte rituale și constructe mitologice: „omagiul adus diavolului, abjurarea lui Hristos și a credinței, profanarea crucii, unguentul magic, devorarea copiilor ș...ț
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și riturile calendaristice pot genera un complex simbolic unitar; așa cum observă J. Hoskins (2004, p. 69): Riturile care au loc de-a lungul ciclului unui an formează o parte importantă a moștenirii culturale a multor societăți importante; aceste rituri sunt articulate de narative ale originii, idei ale Întemeierii și autorității, hărți spațiale și moduri ritualice de a utiliza obiectele. Nașterea și moartea unor oameni de excepție sunt comemorate prin rituri calendaristice. Asemenea rituri, În egală măsură calendaristice și politice, sunt cele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei parade este, prin natura sa, contestatar. Este cazul paradelor de 1 Mai, care evocă luptele clasei muncitoare și care, ambalate În formele consacrate ale procesiunilor oficale, transmit totuși un mesaj Împotriva ordinii sociale: Ritul ideal de 1 Mai se articulează În jurul unei structuri sintactice identice cu aceea a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de analiza istorică a lui S. Davis (1986, p. 45): Paradele și ceremoniile s-au dezvoltat ca moduri de comunicare majore. Pentru cei care munceau, aflați În situația de a se diferenția de vecinii lor Înstăriți, dramatizarea străzii putea articula pretențiile la un statut respectabil. În vremurile dificile, marșurile pe străzi puteau arăta contestarea mânioasă a ordinii sociale. Pentru cei săraci, pentru imigranți, pentru muncitorii marginalizați, performanțele stradale erau rituri ale solidarității locale. Ele puteau fi folosite și pentru a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
timp, sub domnia regelui Louis Philippe, Într-un efort de reconstruire a unei memorii oficiale și de asumare a istoriei naționale ca sumă a „aminitirilor monarhice, memoriei revoluționare și gloriei napoleoniene” (A. Corbin, 1994, p. 82). În acest context se articulează treptat, din unități ritualice diverse, comemorarea zilei de 14 iulie, ca o sărbătoare națională capabilă să adune masele În jurul unei reprezentări consensuale a trecutului și a identității naționale. Accentul se mută acum dinspre elementele de comemorare către cele festive: Sărbătoarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
putea Întemeia mitologia folclorică) utilizează patru tipuri principale de operații pentru a ordona și semnifica lumea: actul cosmogonic, trecerea, facerea /desfacerea și Înfruntarea. Acestea generează o constelație de scheme epico-simbolice, dinamizate de operatori narativi (metamorfoza, blestemul, binecuvântarea, lupta, vânătoarea) și articulată de numeroase figuri și categorii de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atât mai mult cu cât se pot da exemple de produse cu substituibilitate „perfectă” care aparțin unor industrii diferite. Unele dintre aceste tentative semnificative de a da consistență conceptului sunt citate în Băcanu (2006). Totuși, pentru susținerea unei metodologii bine articulate în vederea realizării unei segmentări strategice, definirea industriei trebuie să fie mai precisă și încă și mai consistentă decât într-o analiză a mediului înconjurător concurențial. Atamer și Calori (1993), inspirați de Abel (1980) (a se vedea capitolul privind segmentarea strategică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de tonalitate, rar și de valoare, versurile lui C. Mille, N. Beldiceanu, I. Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, D. Anghel (debut) ș.a. se mișcă între confesiunea sentimentală și vibrația protestatară; deziluzie și elan, dezgust și indignare se articulează patetic, schema antinomiilor tranșante, violente fiind de altfel extrem de uzitată. Și înrâurirea lui Eminescu, poet pentru care aici există un cult, se răsfrânge epigonic. La rândul lor, prozatorii „decupează” din realitate fapte diverse, întâmplări ieșite din comun. Nuvelele și schițele
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate ale unei abordări echilibrate, în sensul considerării textului literar ca punte de comunicare între polul „producției” și cel al „receptării”, pentru cercetător deopotrivă de relevante în operațiunea de determinare a „valorii”, este articulat demersul din eseurile volumului Eu, Alter, Alter Ego. Un pas mai departe îl reprezintă construcția teoretică din Despre teme, unde, prin apelul la concepte curente ale filosofiei sociale din panoplia școlii lui Th. W. Adorno, sunt propuse dezbaterii câteva dintre
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
vădind meșteșugul, nu însă și inspirația. Întrucâtva remarcabile sunt Baladele vânătorului de balene (1972), poeme cu referire burlescă la Moby Dick de Herman Melville și la alte narațiuni marinărești sau de aventuri în spațiu exotic, maritim ori circumpolar, care se articulează într-un scenariu alegoric, cu „înțelesuri” moral-existențiale. Se percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al acestuia; e invocată „lapona Enigel”, dar tonul și maniera poemelor amintesc mai
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
dă și titlul ultimului capitol al cărții, „Teatrul”, elementul ce sintetizează manifestările lirice ale poetului în ipostazele corespunzătoare celor patru esențe. Imaginarul lui Emil Botta, construit pe fundamente aparținând realității, asigură, totuși, complexitatea unui spațiu fermecat și personalizat. C. își articulează demersul critic sprijinit pe concepte presocratice, „întemeiază adică o fenomenologie artistică pe un fundament ontologic. Asemănarea e, desigur, metaforică” (Radu G. Țeposu). SCRIERI: Emil Botta sau Despre frontierele inocenței, București, 1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
care te simți obligat, nu se știe de ce, să umpli liniștea. Cu stupoare, descopeream că a vorbi era, de fapt, cel mai bun mod de a tăinui esențialul. Pe când, pentru a-l spune, ar fi trebuit ca vorbele să fie articulate cu totul altfel, să fie șoptite, să fie țesute în zgomotele înserării, în razele asfințitului. Din nou simțeam în mine misterioasa gestație a acelei limbi atât de diferite de cuvintele tocite de întrebuințare, o limbă în care aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
domine prin nemișcarea lui aparentă. Se gândea, nu, nu se gândea, dar simțea undeva, în întunericul acela umed, dincolo de fereastră, prezența din ce în ce mai intimă a celei care, în curând, avea să intre în încăpere. „Președintele Republicii, a spus el foarte încet, articulând clar silabele. Palatul Élysée...” Și, deodată, cuvintele acelea atât de obișnuite i s-au părut fără nici o legătură cu ceea ce era el. Intens, s-a simțit doar un bărbat care, peste o clipă, avea să fie din nou răscolit de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
conceptelor, teoriilor; sistemul de putere care reglementează practica dezvoltării; formele de subiectivitate promovate prin discurs, prin care oamenii înșiși se recunosc ca dezvoltați sau subdezvoltați. Analiza discursivă a dezvoltării a început la sfârșitul anilor ’50, cuplată cu încercări de a articula regimuri alternative de reprezentare și practică. Sachs Wolfgang analizează construcțiile centrale ale termenilor cheie în discursul dezvoltării precum piață, planificare, populație, mediu ambiant, producție, egalitate, participare, nevoi, sărăcie etc. După ce trasează originea fiecărui concept în civilizația europeană, examinează utilizările și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
E impulsul spiritului care sforțează organele vorbirei de-a da sunetul articulat; așadar elementele limbei dintru începutul lor sânt îndreptate spre însemnătatea lor și capabile de-a deveni corpurile cugetelor. La aceasta inspiciune vine mai întîi la [prin] cultura sunetului articulat înainte de toate. O tehnică adevărată are așadar de-a (merge înapoi) recurge la (acest fundament) temeiul acesta și de-a ne face să (înțelegem) pricepem din el sistemul sunetelor articulate în însămnătatea lor. Daca tehnica nu va urmări temeiul până în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
La aceasta inspiciune vine mai întîi la [prin] cultura sunetului articulat înainte de toate. O tehnică adevărată are așadar de-a (merge înapoi) recurge la (acest fundament) temeiul acesta și de-a ne face să (înțelegem) pricepem din el sistemul sunetelor articulate în însămnătatea lor. Daca tehnica nu va urmări temeiul până în principiul nașterei sale, ea nu va putea da reprezintatorului decât numai ceva mecanic. Cine însă vrea ca să lucre cu succes prin declamațiunea vorbei trebuie, cred, înainte de toate, să aibă conștiință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
criticului, care, începînd de la arsis, urmând până la tesis se ridică iarăși la arsis. În aceste trei se mărginesc pentru pronunțare toate silabele. După cum e natura sunetului articulat, de-a avea în sine facultatea de-a se împreuna cu celelalte sunete articulate într-o unitate, tot așa are și silaba destinațiunea de-a se împreuna într-o unitate de ordine mai naltă, în cuvânt (vorbă). Această (facultate spre) capacitate de împreunare trebuie așadar să zacă în însuși silaba. În măsura de timp
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unul după altul, fără ca ele să se șteargă reciproc și fără ca să se stingă pauza trebuincioasă dintre diferitele cuvinte. O limbă grea e în înțelesul nostru aceea care nu poate să lege lângă olaltă ușor și cu succes diferitele sunete articulate; fie acum acest defect ascuns în greoșia generală a aparatelor vorbirei, sau întindă-se el numai asupra produceri[i] numai a unor sunete cari se unesc cu greu pentru multe din organe. Volubilitatea însă se arată într-o egală stăpânire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi format ca viermii prin generatio aequivoca, din confluența numai a noțiunilor strânse, în început ciuntite și abia cu vremea complecte, deși ele toate aveau schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei, așa încît nu numai fiecare [sistemă] e articulată după ideea ei, ci mai sânt încă și toate unite într-un sistem al cunoștinței umane, ca membre ale unui întreg, și permit o arhitectonică a toată știința umană, ceea ce în ziua de azi în care s-a adunat deja
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un limbaj și a semnificațiilor acestora este absolut necesară, dar nu și suficientă pentru cunoașterea limbii/ limbajului respectiv. Se pune întrebarea după ce reguli iau naștere anumite miteme, în anumite forme specifice, și care sunt normele con- form cărora ele se articulează pentru a genera un limbaj mitic coerent. Cu alte cuvinte, ce generează și unește manifestări mito-rituale, atât de (aparent) diverse și atât de (aparent) distincte, cum sunt : legendele cosmogonice, credințele și riturile de întemeiere a unui spațiu locuit, practicile magice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
clone, decât pentru întreaga noastră lucrare... Crey flutură din mâini într-un gest disperat, menit să-l oprească pe Isidor. Gura îi era încleiată într-o prăjitură cu cremă de melasă și nu putea vorbi. Într-un târziu, reuși să articuleze: ― Nu înțeleg de ce insiști asupra caracterului religios al întreprinderii noastre. Isidor, rotunji un cerc cu degetele împreunate ale mâinii stângi. ― Pentru că așa este. Domnul Dumnezeul nostru... ― Lasă-mă cu gogoșile astea! La câți bani v-am dat, măcar aveți bunul-simț
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ochii și după numai o secundă începu să râdă. - Ehei, amice, mi-e teamă că șmecheriile astea nu mai țin. Mintea mea nu mai e un bulevard pe care să te poți plimba în voie. - Augustin? Augustin Bloose? întrebă Zuul, articulând perfect cuvintele, spre mirarea suitei lui Bella. Deci planul meu a reușit! Trăiești! - Dimpotrivă! Abia acum am murit. Zuul rămase tăcut o clipă, după care locul în care stătea începu să se umple de o strălucire ciudată. Imaginea extraterestrului pâlpâi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Stephen, în așa fel încît vocile colegilor săi sînt împinse în fundal, în timp ce gîndurile lui Stephen iau în stăpînire prim-planul prezentării din ce în ce mai mult. Astfel, structura narativă și tematică a romanului se reflectă în acest scurt extras: o succesiune fin articulată de forme de bază relativ scurte (dialogul, relatarea scenică, reprezentarea personală a conștiinței) și prezentarea lumii exterioare ca anticameră a celei interioare, unde converg toate experiențele eroului. Chiar și descrierea serii tăcute de toamnă în spațiul campestru (care este în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]