2,571 matches
-
obstetricale care indică mai degrabă paralizie decât eventrație diafragmatică. Radiografia va arăta ascensionarea hemidiafragmului (frecvent stâng) și a organelor abdominale cu deplasarea contralaterală a mediastinului [20, 58]. La sugari și copii mici paralizia diafragmatică unilaterală mică (defect diafragmatic focal) este asimptomatică sau paucisimptomatică, fiind de obicei diagnosticată mai târziu, atunci când apare excesul ponderal și scade rezerva funcțională cardio-pulmonară [20]. Dacă paralizia diafragmatică este mare, poate produce dispnee severă (accentuată de decubitul dorsal), cianoză și necesită ventilație mecanică [70]; se pot observa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
respiratorii accentuate ale rebordului costal. Mai pot să apară dificultăți în alimentație, vărsături intermitente, pneumonii repetitive. Paralizia bilaterală a diaframului la aceste vârste este fatală în lipsa suportului ventilator [70]. La tineri și adulți eventrația diafragmatică unilaterală este de multe ori asimptomatică, fiind o descoperire radiologică. Paralizia unui hemidia-fragm poate produce dureri toracice (retrosternale sau epigastrice) și tuse neproductivă, dispneea fiind minimă, deși are loc o scădere cu 20-30% a capacității vitale și a capacității pulmonare totale [56, 70]. Pacientul tinde să
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
pacienții care răspund pozitiv la managementul conservator sau care prezintă forme parțiale de eventrație; corectarea chirurgicală permite dezvoltarea cvasinormală a plămânului ipsilateral [22, 57]. La copii mari și adulți eventrația diafragmatică este de obicei pe partea dreaptă, formă localizată. Este asimptomatică, fiind o descoperire radiologică, iar corecția chirurgicală nu este necesară [70]. Eventrația completă poate produce simptomatologie respiratorie, cardiacă, digestivă. Au indicație chirurgicală pacienții în vârstă, care prezintă disfuncție ventilatorie obiectivată [70]. Pe partea stângă eventrația diafragmatică se poate însoți de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
este de 50-70% la 5 ani după rezecție, transplant hepatic, respectiv ablație percutană [26]. Datele în ceea ce privește supraviețuirea mediană în cazul pacienților netratați sunt relativ reduse, conform acestora supraviețuirea mediană fiind de 36 de luni. Stadiul intermediar Stadiul BCLC-B include pacienți asimptomatici, cu o leziune tumorală mai mare de 5 cm respectiv leziuni focale multiple, fără invazie vasculară. Pacienții netratați din acest stadiu au o supraviețuire mediană de 16 luni respectiv de 49% la 2 ani [27]. Chemoembolizarea (TACE) este tratamentul indicat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92138_a_92633]
-
lipidic sau cu valorile albuminei serice [Raggi et al., 2002]. Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE) reprezintă un instrument foarte util de evaluare a calcificărilor coronariene la pacienții uremici. Adeseori, CTEE evidențiază calcificări masive ale coronarelor la pacienții dializați asimptomatici. Prevalența calcificărilor cardiace în populația uremică este deosebit de ridicată; prezența unor scoruri de calcificare mai mari de 400, înalt predictive pentru evenimente cardiovasculare majore la populația non-renală, este foarte frecventă la subiecții dializați, încă de la vârste tinere. La mulți dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
diferite vârste și susține că populația peste 65 de ani are un risc variabil între 2,2 și 4,6. Un studiu prospectiv al familiilor purtătoare ale mutației 20210A a protrombinei a arătat un risc scăzut de tromboză venoasă la asimptomatici, dar 3 din 4 evenimentetrombotice s-au produs peste vârsta de 50 de ani (26). Factorii de coagulare și inhibitori ai fibrinolizei cu niveluri crescute sunt asociate cu risc înalt de tromboză (de 2-3 ori mai mare). În parte, nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
fi elementul-cheie care afectează echilibrul hemostazei, care acționează asupra unui sistem venos modificat structural și func ional alături de răspunsul modificat la droguri (5). 34.1.3. Diagnostic Diagnosticul de TVP la vârstnici poate fi dificil, deoarece acești pacienți sunt frecvent asimptomatici sau se prezintă cu simpotme atipice. De aceea, utilizarea scorurilor de predicție clinică este cu atât mai necesară, la fel ca și parcurgerea pașilor algoritmului standard de diagnostic. Pentru standardizarea evaluării clinice este recomandată utilizarea unui model care să includă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
44,4% dintre cazuri comparativ cu 60,6% din adulți, iar dificultatea la mers este raportată doar la 8,4% dintre pacienți. Din aceste motive, doar 41% dintre vârstnicii diagnosticați ulterior cu TVP au primit profilaxie anticoagulantă. De asemenea, TVP asimptomatică este comună, Oger și colaboratorii săi arătând că aproximativ 17,8% dintre pacienții peste 80 de ani internați pentru diagnostice alternative au avut TVP (35). De altfel, meta -analiza lui Goodacre, rezultată din datele a 51 de studii, sugerează că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
proteinele Bence-Jones. 1.6 Fiziopatologie Tabloul clinic și modificările bilogice în mielomul multiplu sunt consecințe a două procese majore: - proliferarea celulei mielomatoase; - secreția de imunoglobuline de către aceste celule. În evoluția mielomului multiplu se consideră că ar exista o fază asimptomatică (descrisă ca fază de promielom), în care s-au decelat unele modificări de electroforeză serică sau urinară la indivizi care, ulterior au dezvoltat mieloame; la alți indivizi din această categorie s-au semnalat înaintea apariției simptomelor complexe, evocatoare, un VSH
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
decelat unele modificări de electroforeză serică sau urinară la indivizi care, ulterior au dezvoltat mieloame; la alți indivizi din această categorie s-au semnalat înaintea apariției simptomelor complexe, evocatoare, un VSH crescut sau proteinurii inexplicabile. S-a apreciat că perioada asimptomatică poate fi de până la 20 de ani. Studiile ulterioare de cinetică celulară au redus această perioadă la 2 ani, pornind de la constatarea că, proliferarea tumorală a celulei mielomatoase se face rapid, admițând ipoteza că, această proliferare ar fi continuă. Timpul
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Acestea au fost grupate pe baza nivelelor de indicație (Grad 1 - indicație absolută și Grad 2 - indicație relativă), precum și a nivelelor de evidență derivate din studii pentru aceste indicații (ridicat, mediocru, scăzut, foarte scăzut). Astfel, în cazul pacienților simptomatici și asimptomatici cu stenoză carotidiană nesemnificativă (mai mică de 50% în cazul celor simptomatici și mai mică de 60% în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
de evidență derivate din studii pentru aceste indicații (ridicat, mediocru, scăzut, foarte scăzut). Astfel, în cazul pacienților simptomatici și asimptomatici cu stenoză carotidiană nesemnificativă (mai mică de 50% în cazul celor simptomatici și mai mică de 60% în cazul celor asimptomatici), este recomandată terapia medicală (indicație grad 1 cu nivel de evidență ridicat). La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (mai mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
de aterom dezvoltate la pacienții care au fost iradiați în această zonă să conțină mai multe lipide și colagen decât o placă „tipică” [12]. Aceste caracteristici fac ca acestea să devină instabile și mai dificil de detectat ecografic. La pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană de peste 60%, recomandarea este endarterectomia în asociere cu terapia medicală, cel puțin în ceea ce privește pacienții cu risc chirurgical scăzut (indicație absolută, grad 1, cu nivel de evidență ridicat). La acest ultim grup de pacienți, tratamentul intervențional este contraindicat
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Existența leziunilor carotidiene necorectate la un pacient operat cu circulație extracorporeală (CEC) este un factor de risc important pentru AVC postoperator [18], fiind responsabil de 30% dintre acestea [19]. S-a dovedit că EAC la pacienții simptomatici sau la cei asimptomatici cu stenoze carotidiene semnificative care urmează a fi supuși unei intervenții de revascularizare coronariană, scade incidența AVC postoperator [20, 21]. De aceea, se recomandă screening-ul prin intermediul examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
10% în primele trei zile, în timp ce restul de 10% se petrec în restul de 27 de zile, ceea ce subliniază încă o dată importanța acurateții actului chirurgical. Incidența AVC postoperator la 30 de zile a fost de 1,4% în cazul pacienților asimptomatici din studiile ACAS și ACST, în timp ce în cazul pacienților simptomatici preoperator rata acestei complicații a fost mai mare, respectiv de 2,4% în studiul NASCET și de 3,2% în ECST. Lezarea nervilor cranieni s-a petrecut în 8,6
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
proceduri și rata mortalității sau a AVC documentat < 6% (4). Două probleme rămân controversate pentru stentare - regimul optim de anticoagulare și beneficiul dispozitivelor de protecție pentru evoluție (4). CREST (Carotid Revascularisation Endarterectomy versus Stenting Trial) susține că pacienții simptomatici sau asimptomatici cu stenoză > 50% la angiografie sau 70% la ecografie sunt electivi pentru tratamentul medical (9). Simptomatologia nu afectează prog nosticul EAC versus non-EAC, factorul semnificativ de interacțiune cu op iunea terapeutică fiind vârsta. Pacienții sub 70 de ani au un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
electivă în majoritatea cazurilor atent selecționate, cu caracteristici anatomice favorabile sau stenoză severă, dar la care nu există condiții patologice asociate grevate de risc operator major (11). Beneficiul EAC sau stentării carotidiene versus tratament medical unimodal este incert la pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană, în special la persoanele de sex feminin. Timing-ul și modalitatea de intervenție carotidiană nu sunt bine cuantificate în lite ratura de specialitate, la fel și criteriile de selecție ale intervenției chirurgicale, în special a EAC (10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și criteriile de selecție ale intervenției chirurgicale, în special a EAC (10). Disecția sau displazia fibromusculară care cresc riscul de stentare carotidiană se abordează prin tratament medical. 38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
intervenției chirurgicale, în special a EAC (10). Disecția sau displazia fibromusculară care cresc riscul de stentare carotidiană se abordează prin tratament medical. 38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
tratament medical. 38.3.2.2. Tratament chirurgical Atitudinea terapeutică la pacienții cu stenoze carotidiene asimptomatice La pacienții cu stenoză asimptomatică de EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat de Wanamaker și colaboratorii săi) (16). În general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior BAC, în funcție de particu laritățile cazului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
general, pacienții cu stenoză carotidiană simptomatică sunt supuși EAC anterior sau conco mitent cu BAC. În cazul stenozei bilaterale asimptomatice anterior, asocierea trebuie atent evaluată datorită riscului crescut de AVC pe emisfera dominantă. Recomandările terapeutice în caz de afectare unilaterală asimptomatică sunt mai puțin clare, momentul terapeutic al stenozei carotidiene fiind anterior, concomitent sau posterior BAC, în funcție de particu laritățile cazului și preferința chirurgului (8). Evoluție postoperatorie Riscul operator asociat afectării carotidiene implică doi factori: risc de AVC și risc cardiac, fiecare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
asociază cu afectarea circulației posterioare manifestă prin pierderea funcției motorii din cauza ischemiei cerebeloase adesea fără pierderea conștienței (perfuzie corticală). Aceste episoade sunt rare în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al lui Willis sau afectare carotidiană apar simptome tipice. Incidența afectării carotidiene la persoanele peste 65 de ani este de 15% în populația generală, un procent substanțial scăzut al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici, arterele carotide pot avea un traiect spiralat sau sinuos, ceea ce determină formarea de stenoze sau de anse vasculare complete. Incidența tortuozităților extreme ale ACI este dificil de determinat, majoritatea pacienților fiind asimptomatici în momentul prezentării (20). Tortuozitatea se definește ca o lungime excesivă a unei artere, ceea ce se constituie într o aserțiune relativă, deoarece lungimea arborelui arterial este limitată prin fixarea la nivelul emergenței ramurilor, astfel elongarea determină tortuozități la distanță de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]