6,930 matches
-
un caracter axiomatic. Dar, cu toate că le spusese hotărât, o făcuse, totuși, blând și cu bunătate în glas, iar micile inflexiuni avute de el pe alocuri dovedeau încă o dată faptul că, în fața unui suflet care te iubește, și vorbele cele mai aspre se apleacă și îngenunchează! Totuși, conversația celor doi se sfârși aici. Însă starea mintală a Mariei, cu toate că nu arareori era ademenită în astfel de dialoguri aprinse, nu se ameliora deloc. Iar ea își dădea prea bine seama de lucrul acesta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
triste urmări nu numai pentru el în sine, ci și pentru imaginea lui în ochii celorlalți; fiindcă, atunci când se cunoaște că ești în conflict deschis cu un om, moartea acelui om îi va determina pe toți ceilalți să-și întoarcă aspra privire acuzatoare, prima dată, direct asupra ta. Astfel, curând după aflarea veștii decesului, multă lume, în frunte chiar cu propria-i soră, tăbărâseră repede peste el și porniseră să-l lovească nemilos cu biciul dureros al condamnării. Acuzându-l că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Române. Adriana era o femeie aparent banală, o femeie pe cât de nebăgată de seamă, pe atât, totuși, de interesantă! La o primă vedere, aceasta părea a fi de o vârstă nedefinită, înaltă și uscățivă, aproape costelivă, cu o înfățișare întrucâtva aspră și morocănoasă chiar, din care se putea lesne intui o tristețe dură, dar ascunsă. Nu era nici prea frumoasă, nici prea urâtă; n avea nicio trăsătură, care s-o scoată în evidență, nici în rău și nici în bine. Avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nefiresc, cu mâinile sub biroul său, ca să nu i le vadă, pe cât se poate, nimeni. La drept vorbind, avea toate motivele s-o facă, dat fiind că brațele ei, lungi, rigide și subțiri, se încheiau cu două palme mari și aspre, ce parcă aduceau mai mult a niște crengi de copac, decât a niște mădulare de om. Aceste brațe, se pare, sufereau groaznic de vitiligo - cum i-ar spune doctorii, de bună seamă -, adică de depigmentarea pielii și arătau mult prea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
emoționată. Pentru dânsa, cuvintele Adrianei fuseseră ca un adevărat izvor de duioșie vie; se simțise că porniseră din inimă. Era profund mișcată, răscolită de-a dreptul în suflet. Totuși, cu eforturi, ea își păstră același veșnic 146 Rareș Tiron înveliș aspru și tăios al firii sale, iar, după câteva clipe de gândire intensă, îi aruncă însuflețită replica Adrianei, într-un stil pur caracteristic: - Și ce mai aștepți, draga mea, să încărunțești de tot? Dezrobește-te odată! Demisionează! Din inimă îți spun
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mirosurile pestilențiale și la zgomotele cacofonice care-l învăluie fără încetare, într-o parodie a tentației la care Buddha era supus, odinioară, de către fiicele lui Mara. Ochii i se odihnesc liniștit pe suprafața lucioasă a paginii tipărite; gura, cu buze aspre și decolorate, nu trădează nici o emoție. După vreo jumătate de oră de concentrare a atenției într-un singur punct și, implicit, de suspendare a activității raționale, cerșetorul se hotărăște să-și ridice privirea, pentru a descoperi ceea ce eu însumi zărisem
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cireașă neagră, răscoaptă. Și eu învăț, Imam. Ochii mei orbi se lipesc de aceste trupuri străine, aureolate de nimbul prosopului alb, le cercetează, le dumică, le înfulecă, fierbinți cum sunt, leșuite de apă, de susur, de abandon. Între picioare, părul aspru și negru se adună ca o perdea sârmoasă, de cânepă, neîmblânzită nici de izvor, picură încordat ca un arc, până la jumătatea coapsei. Oh, Imam, japonezele nu se rad precum noi, poate că bărbații lor sidefii, cu piele parfumată și mătăsoasă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dar eu mă gândesc la onsen-ul de ieri. În loc să mă înalț avântat spre alam al-mithal, rămân ca o nimfalidă prinsă cu bolduri, de chiar impudoarea mea, în insectarul trupeșei viermuieli, de carne și oase, de coapse și despicături, de păr aspru și sâni mici Rezvan, e adevărat că voi nu vă radeți pe picioare, și nici acolo, știi tu, am auzit că e interzis, nu cred că scrie de asta în Coran, dar poate altundeva, eu știu, vreo lege mă cam
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
i-a prins pe toți și i-a închis într-un adânc unde lucrează doar pentru el. Cine reușește să evadeze, când este prins, e dat de mâncare lupilor cu șapte capete care-i ține într-o stare de înfometare aspră ca atunci când le dă ceva de mâncare, să nu mai bea și apă. -Și eu ce amestec am, că acel rege, peste faptul că este hapsân, este zgârcit și crud? a întrebat craiul. -Este de datoria crailor să facă bine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
În toate, care și‑a pierdut credința și nu Îndrăznește să nu creadă, care s‑a răzvrătit Împotriva autorităților și se teme de ele. Se consolează cu gîndul că n‑are ce face și de aceea va fi o critică aspră la adresa inșilor care‑i cheamă din Rusia pe rușii ce se stabilesc În străinătate. Dar nu pot povesti totul. E un personaj viu (parcă Îl văd În fața ochilor) și trebuie citit după ce Îl voi fi scris. Cel mai important aspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2030_a_3355]
-
micșorează autoritatea și produc printre credincioși nedumerire, care poate aluneca pe panta celor mai neînchipuite rătăciri. În materie de drept, există un principiu, care ar trebui aplicat, în orice ramură de activitate socială: "Dura lex, sed lex", adică "legea este aspră, dar este lege". Oricât de aspre ar fi canoanele, care pentru biserică au putere de lege, ele trebuie nu numai respectate, dar și aplicate în întregime. O lege civilă poate fi abrogată, fie printr-una nouă, fie prin desuetudine sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nedumerire, care poate aluneca pe panta celor mai neînchipuite rătăciri. În materie de drept, există un principiu, care ar trebui aplicat, în orice ramură de activitate socială: "Dura lex, sed lex", adică "legea este aspră, dar este lege". Oricât de aspre ar fi canoanele, care pentru biserică au putere de lege, ele trebuie nu numai respectate, dar și aplicate în întregime. O lege civilă poate fi abrogată, fie printr-una nouă, fie prin desuetudine sau neîntrebuințare obștească. Același principiu ar trebui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
doctrina mozaică a Legii vechi, cât de prejudecățile și datinile poporului evreu, care suplineau adevărata învățătură, după cum se observă până-n ziua de astăzi la Evrei. Capitolul XXIII din Evanghelistul Matei este elocvent în privința asta: Mântuitorul face Cărturarilor și Fariseilor un aspru rechizitoriu, al cărui sens adânc nu poate scăpa din vedere nici tradiționaliștilor noștri și-n special minorității din cler anticremaționiste, care vede-n cremațiune însăși abrogarea religiei creștine, dacă nu chiar instaurarea idolatriei. "Vai de voi cărturari și Farisei fățarnici
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au avut în viață purtătorii sufletului, fie din cauza temerii de ele". Respectul către cei morți lipsește animalelor inferioare, cât și unor oameni dezordonați sufletește, pentru care însăși justiția socială din diferite țări a trebuit să ia anumite măsuri, sancționând cu aspre pedepse pe profanatori. Vechiul nostru Cod Penal pedepsea pe profanatorii de morminte și cadavre, iar Noul Cod Penal "Regele Carol al II-lea" (1937) sub influența noilor orânduiri sociale și a înființării unor așezăminte noi, cum de pildă "Crematoriul și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
chipul lui ciupit de vărsat se Însuflețise puțin schițând un zâmbet numai când Alatriste Îi propusese să pună acolo fanarul ca să lumineze cotul drumeagului ales pentru ambuscadă. — Asta-mi place, se mulțumise să spună cu vocea aceea a lui Înfundată, aspră. Ei În lumină și noi pe Întuneric. Bună treabă. Apoi Începuse să fluiere refrenul acela ce părea să-i placă atât de mult, tiruri-ta-ta, pe când pe un ton calm, rapid și profesional, Își repartizau adversarii. Alatriste avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a zis: „Eram prea obosiți ca să fugim“. Nu l-au căutat noaptea, așa cum se aștepta, ci pe Înserat și Într-un fel aproape oficial. Cineva bătu la ușă, și când am deschis, m-am pomenit față În față cu figura aspră a locotentului de alguazili Martín Saldaña. Avea cu el poterași pe care Îi semănase pe scară și În curtea interioară am numărat vreo șase -, din care unii cu spada goală În mână. Saldaña intră singur, Înarmat până În dinți, și Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
foarte Încet unul În jurul celuilalt, măsurându-și forțele. Pe sub pieptarul lui din piele de bivol, căpitanul Își simți cămașa udă leoarcă. — Aș putea afla numele domniei tale? — Nu e cazul. — Ți-l ascunzi, deci, ca un nemernic oarecare. Răsună râsul aspru al italianului. — Poate. Dar sunt un nemernic viu. Pe când domnia ta ești mort și Îngropat, căpitane Alatriste. — Nu În noaptea asta. Adversarul păru să-și reconsidere situația. Aruncă o privire trupului inert al celuilalt spadasin. Apoi se uită spre locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
acestea decât din primele - contelui și mai târziu ducelui de Olivares. Mult s-a mai schimbat de atunci poporul spaniol, sau ce mai rămâne ca atare din el. Mândriei și admirației pentru regii săi le-a urmat disprețul; entuziasmului, critica aspră; visurilor de mărire, deprimarea cea mai adâncă și pesimismul general. Îmi amintesc bine, și cred că s-a Întâmplat la corida oferită prințului de Wales sau la alta imediat următoare, că unul din animale, extrem de curajos, nu putea fi nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
răspund. Picăturile de ploaie Îmi lunecau pe față, iar lui Îi rămâneau aninate de borurile largi de fetru ale pălăriei și În cutele capei. Cred că va ieși curând, zise după câteva momente, cu vocea aceea a lui stinsă și aspră, nescăpându-mă din ochi ca la Început și stând tot În picioare În fața mea. N-am răspuns nici de astădată, iar el, după Încă un moment, a privit undeva În spatele meu și apoi Împrejur, rămânând cu privirea pe fațada Palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Dalilei. El își ținuse mâinile în fața bărbii, dar uitase să-și protejeze părul. Destul de curând - dacă această expresie poate avea vreun înțeles - am putut constata cu o anumită satisfacție că puful și tuleiele de pe bărbie și obraji erau tot mai aspre și începuseră să se încrețească bărbătește și biblic. Mâncam cu linguri, în măsura în care puteam s-o facem. Alminteri eram hrăniți. Viața era atât de bună pe cât putea fi. Adesea primeam scrisori, pe care directoarea ni le citea cu voce tare. Citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
s-a văzut nevoită ca, prin câteva cuvinte simple, să-i ajute să treacă cel din urmă prag și, ca să zicem așa, i-a eliberat de obligația supraviețuirii. Dar aici, la acești frați obsedați de temeiul vieții, în acest peisaj aspru și de o frumusețe biblică și solemnă, ea a înțeles lipsa de sens, da, și caracterul distrugător al încercării de a deosebi sfinții de oamenii obișnuiți. Ea a fost, cu alte cuvinte, vindecată de fixația ei - în fond, dușmană vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
putut ajunge. Numai că ușile duble nu au fost de nici un folos. Cu timpul, a spus intendentul, îndreptându-și vestonul, care i se strâmbase un pic, cu timpul nimic nu mai ajută. Trebuie doar să-ți duci povara pe calea aspră a autenticității. Așa am aflat eu că, din punctul lui de vedere - care era și punctul de vedere al muzeului, al bătrânei, dar venerabilei mele învățătoare, precum și al publicului cultivat -, trebuia să fiu considerat un fals. Ceea ce poate că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
talk-show la o televiziune recent ivită în ciupercăria mediatică de pe plaiurile lui Bucur în care un astfel de politician, sărind nervos de pe scaun, îl amenințase în dulcele grai strămoșesc pe marele om de presă că-i va aplica o corecție aspră, ca s-o țină minte măcar până la talk-show-ul următor: „Tu ești bun, mă băiatule, să-ți dau pantalonii jos și să-ți ard o mamă de bătaie cu chimirul ăsta al meu în fața camerelor de luat vederi!” Câteva săptămâni după
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de flori”. De câmp, bineînțeles. Și îl prevenea că, în curând, avea să-l pună serios la genuflexiuni și alte figuri complicate, după învățăturile prețioase primite de la “masterul” ei chinez. ...În zilele următoare, Bart făcu din plin cunoștință cu rigorile aspre ale qigong-ului, iar ultima lună a anului îl află în plin efort de recuperare, alături de maestra lui, aleasă prin liber consimțământ. Cât rai poate fi adus pe pământ ...În ziua aceea, după ce terminaseră, mai devreme ca de obicei, cu qigong-ul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Traducătorul lor, cumsecadele și empaticul Scheer, îi iubește sincer și le ia apărarea, în fața superiorilor săi, activiștii de partid, participă la evenimentele vieții lor chinuite, îi ajută la înmormântări. Mai mult, le încredințează, ca unor făpturi de elită, propriile păreri, aspre, despre regimul sovietic, pentru care, în ipoteza interceptării, ar plăti scump. Chiar și activistul Koniev este uman, dincolo de postura în care este angajat. Din punct de vedere material însă, situația este de-a dreptul dezastruoasă. Pe de-o parte condițiile
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]