2,113 matches
-
pus, între altele, problema relațiilor dintre Biserică și Stat. Arte liberale. Ansamblu de materii care constituie învățămîntul clasic în Evul Mediu, adică șapte "arte" repartizate în două grupe: trivium, alcătuit din gramatică, retorică și dialectică; quadrivium, alcătuit din aritmetică, geometrie, astronomie și muzică. Articole organice. Dispoziții adăugate Concordatului din 1801 și votate fără acordul Papei la 8 aprilie 1802 (18 germinal anul X). Bonaparte modifica spiritul Concordatului într-un sens galican. Astfel, spre exemplu, Papa nu putea difuza nici o bulă, nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de secretariat și de birou care participă la execuția proiectelor de cercetaredezvoltare sau care sunt direct implicați În executarea unor astfel de proiecte. b. după domeniul științific: științe naturale și exacte: matematica și informatica (numai dezvoltări de software); științele fizice (astronomia și științele spațiale, fizica); științele chimice; științele pământului și științele Înrudite cu mediul Înconjurător (geologia, geofizica, mineralogia, geografia fizică, meteorologia și alte științe atmosferice, oceanografia, vulcanologia); științele biologice (biologia, botanica, bacteriologia, microbiologia, zoologia, entomologia, biochimia, biofizica, genetica); științe inginerești și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de secretariat și de birou care participă la execuția proiectelor de cercetaredezvoltare sau care sunt direct implicați În executarea unor astfel de proiecte. b. după domeniul științific: științe naturale și exacte: matematica și informatica (numai dezvoltări de software); științele fizice (astronomia și științele spațiale, fizica); științele chimice; științele pământului și științele Înrudite cu mediul Înconjurător (geologia, geofizica, mineralogia, geografia fizică, meteorologia și alte științe atmosferice, oceanografia, vulcanologia); științele biologice (biologia, botanica, bacteriologia, microbiologia, zoologia, entomologia, biochimia, biofizica, genetica); științe inginerești și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fost desființată). Toate aceste posturi au fost la la Secția de Matematică a Facultății de Stiinte de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iași. Tot la aceeasi Secție de Matematică, în perioada 1 noiembrie 1938 - iunie 1940, a fost profesor suplinitor de Astronomie și Mecanică cerească, predând și un curs facultativ de Introducere în Astronautica. La Institutul Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, în perioada 1 noiembrie 1938 - 17 mai 1940 a fost conferențiar suplinitor la disciplina Matematici generale, iar de la această ultimă dată
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
mehanizmov (în colab.). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. IV(VIII), fasc. 3-4, 1958, 287-290. 60. O nouă tratare grafo-analitică a problemei de distribuție a accelerațiilor de ordin oarecare interesând teoria mecanismelor și a mașinilor. Studii și Cercetări Științifice - Fizică și Astronomie, vol. 9, nr. 1, 1958, 23-26. 61. Studii, cercetări și perspective în domeniul teoriei mașinilor și mecanismelor în RPR (în colab. cu R.C. Bogdan). Studii și Cercetări de Mecanică Aplicată, Anul. IX, nr. 4, 1958, 1093-1098. 62. K rešeniju kraevoj
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
din Iași și în revista de recenzii Mathematical Reviews. Valoroasă sa activitate științifică este menționată în cărțile lui George St. Andone - ISTORIA MATEMATICII DIN ROMÂNIA, vol. III, Editura Științifică, București 1967 (pp. 173-177) și ISTORIA șTIINȚELOR ÎN ROMÂNIA - MATEMATICĂ, MECANICĂ, ASTRONOMIA, la Editură Academiei R.S.R., București 1981 (pp. 61, 63). Alexandru Climescu a fost un prestigios profesor care a onorat învățământul superior matematic din Iași, a cărui activitate a făcut ca renumele Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași să fie tot
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
linia și tradiția ȘCOLII GEOMETRICE DE LA IAȘI și din țară. Contribuția să științifică este subliniată în cărțile lui George St. Andonie - ISTORIA MATEMATICII DIN ROMÂNIA, vol. III, Editura Științifică, București 1967 ((pp. 402-404) și ISTORIA șTIINȚELOR ÎN ROMÂNIA - MATEMATICĂ, MECANICĂ, ASTRONOMIA, la Editură Academiei R.S.R., București 1981, p.107. În catedră de Matematică s-a implicat în rezolvarea multor probleme, a făcut parte din numeroase comisii de analiză a unor cursuri și seminarii, comisii de concurs pentru ocuparea unor posturi didactice
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cuvinte de apreciere Conf.univ. Dr. Ioan Ghinea precum și alți membri ai Catedrei de Matematică. <reflist. 15. George St. Andone - ISTORIA MATEMATICII DIN ROMÂNIA, vol. III, Editura Științifică, București 1967, 402-404. 16. George St. Andone - ISTORIA șTIINȚELOR ÎN ROMÂNIA - MATEMATICĂ, MECANICĂ, ASTRONOMIA, la Editură Academiei R.S.R., București 1981, p. 107. 17. * * * Profesor dr. Ștefania Ruscior (1919-1989). Buletinul Institutului Politehnic Iași, Tom XXXVI, fasc. 1-4, 1990, secția I - Matematică, Mecanică, Fizică, 81-82. 18. Ionel Maftei - PERSONALITĂȚI IEȘENE, OMAGIU, vol. VI, Inspectoratul pentru Cultura
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
1968), invitații neonorate din cauza dificultăților de atunci de la Secția Pașapoarte. Activitatea să științifică este pusă în evidență în cărțile lui George St. Andonie - ISTORIA MATEMATICII DIN ROMÂNIA, vol. III, Editura Științifică, București 1967 și ISTORIA șTIINȚELOR ÎN ROMÂNIA - MATEMATICĂ, MECANICĂ, ASTRONOMIA, la Editură Academiei R.S.R., București 1981, p.107. Medalioane ale lui Viorel Murgescu au fost publicate în cărțile: PERSONALITĂȚI IEȘENE vol. VI - OMAGIU de Ionel Maftei, Inspectoratul pentru Cultura al județului Iași, 1996, pp.230-231 ; O ISTORIE A CULTURII IEȘENE
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
poate deduce corect din adevărurile Scripturii; aritmetica, grație cunoașterii numerelor, ne descoperă sensurile ascunse ale Scripturii, care rămân închise neștiutorilor; geometria ale cărei proporții au fost urmate la construirea tabernacolului și a templului ne va ajuta să pătrundem sensul spiritual; astronomia. În sfârșit, e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia aristotelică. Celebrul tratat al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt în Dogmatica sa pe Nemesius. De altfel, capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se întemeiază pe principiul sincronismului psihofizic, pe relația intimă dintre anatomo-fiziologie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
savanți au fost și sunt profund credincioși. În această privință Antonin Eymieu a scris o foarte interesantă carte despre Contribuția credincioșilor la progresele științei clin veacul XIX. E o demonstrație documentară din care vedem că marii inițiatori în matematică, în astronomie, în fizică, în chimic, în geologie, mineralogie și paleontologie, în botanică, zoologie, anatomie, fiziologie și medicină, adică în toate științele exacte, sunt, după propriile lor mărturisiri, oameni credincioși(Antonin Eymieu: La part des croyants dans Ies progres de la science au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
invențiile științifice îi dau iluzia puterii proprii. Dacă omul medieval se simțea insuficient sieși și din această insuficiență căuta întregire în puterea divină, omul modern se deosebește prin afirmarea rebelă a suficienței proprii și. deci. prin refuzul revelației Precum în astronomie revoluția științifică înseamnă trecerea de la concepția geocentrică la sistemul heliocentric, tot astfel în ordinea spirituală marele proces de trecere de la medieval la modern înseamnă părăsirea concepției teocentrice și adoptarea unui antropocentrism, care. În dezvoltarea lui, va fi totuna cu descreștinarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religiozitate și de artă, concluzii determinate de obsesia științifică a momentului. Noua superstiție a inconștientului irațional, înzestrat cu puteri fabuloase asupra conștiinței și asupra rațiunii, redusă la o luminiță fără importanță în ființa omului, seamănă cu marea superstiție științifică a astronomiei ptolemeice, care a stăpânit Evul Mediu și care nu îngăduia altă vedere asupra universului, care s-o contrazică, cu toate că aceasta din urmă ar fi fost, cum s-a dovedit, adevărul evident. în fața acestei concepții, care dizolvă în abisul irațional personalitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și reflexia luminii. Tot în același spirit este și lucrarea lui Pierre de Maricourt despre magnetism, care era considerată încă în secolul al XVII-lea drept lucrare de referință 141. De asemenea, se realizează și o dezvoltare și construcție a astronomiei separată de cunoștințele matematice ale lumii indiene și arabe 142. Abia odată cu secolul al XIII-lea au ajuns în zona europeană cunoștințele ptolemaice și filiera arabă cum ar fi Albategnius, Alfragan, Muhamedis Alfragani Arabis. De aceea, când în secolul al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumii indiene și arabe 142. Abia odată cu secolul al XIII-lea au ajuns în zona europeană cunoștințele ptolemaice și filiera arabă cum ar fi Albategnius, Alfragan, Muhamedis Alfragani Arabis. De aceea, când în secolul al XV-lea anumite dezvoltări ale astronomiei, diferite de știință așa cum era ea percepută în epocă, astronomia a fost sursă implicării matematicii în descrierea cosmosului și a constituirii unui sistem metodic premergător științei moderne. Dar dincolo de observație și metodica matematică se dezvoltă și o teorie a experimentului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-lea au ajuns în zona europeană cunoștințele ptolemaice și filiera arabă cum ar fi Albategnius, Alfragan, Muhamedis Alfragani Arabis. De aceea, când în secolul al XV-lea anumite dezvoltări ale astronomiei, diferite de știință așa cum era ea percepută în epocă, astronomia a fost sursă implicării matematicii în descrierea cosmosului și a constituirii unui sistem metodic premergător științei moderne. Dar dincolo de observație și metodica matematică se dezvoltă și o teorie a experimentului în relație cu observația din cadrul științelor naturii. Roger Bacon consideră
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo Galilei. Dar pe lângă acești gânditori a căror sisteme a dus la reconsiderarea imaginii asupra cosmosului, au existat gânditori care au ajuta la dezvoltarea fizicii, fără a fi printre cei care au întemeiat astronomia ca știință: Leonardo da Vinci, Evangelista Toricelli, Paolo Sarpi ca totul să culmineze cu fizica lui Isaac Newton. La cele trei direcții amintite s-a mai dezvoltat una care nu promovează imaginea asupra naturii sau a cosmosului, ci cea a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Simplitatea discursului include categoriile la elementele specifice omului. Ele nu au statut de universale, sau de componente ale științei. Urmează cenzura celor apropiate de cogito: științele. Indiferent de tipul științelor acestea nu pot constitui certitudini. Dacă științele lucrurilor compuse: fizica, astronomia, medicina pot fi privite cu ușurință ca îndoielnice datorită relației dintre sensibil și aceste științe, aritmetica poate fi mai greu cenzurată. Ea era considerată un simbol al certitudinii deoarece cunoașterea se realiza doar la nivelul cogito-ului. Cunoștințele fiind la nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de jos - pământul și odată cu creștere în grad a purității aceasta este în zona superioară aerul și ulterior eterul cosmosului. Fig. 1 Lumea înainte de Copernic (Peter Apian, Cosmographia, 1544, fo. 3) Pe baza acestei concepții a fost constituită astrologia și astronomia epocii. Au fost calculate mișcările periodice ale planetelor, mișcarea aparentă a stelelor. În Occidentul medieval astronomia și implicit astrologia, se dezvoltă începând cu secolul al XIII-lea124 când a fost scrisă cea mai importantă dintre lucrări cea a lui Joannes de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și ulterior eterul cosmosului. Fig. 1 Lumea înainte de Copernic (Peter Apian, Cosmographia, 1544, fo. 3) Pe baza acestei concepții a fost constituită astrologia și astronomia epocii. Au fost calculate mișcările periodice ale planetelor, mișcarea aparentă a stelelor. În Occidentul medieval astronomia și implicit astrologia, se dezvoltă începând cu secolul al XIII-lea124 când a fost scrisă cea mai importantă dintre lucrări cea a lui Joannes de Sacro Bosco. Până în acel moment problemele astrologice au fost secundare și privite ca neimportante și, ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cazul filosofiei, au fost importate scrieri din Evul Mediu arab. Modelul ptolemaic al universului a ajuns în Europa prin intermediul unor autori arabi cum ar fi Alfragan sau Albategnius. Odată cu secolul al XVI-lea putem vorbi despre o adevărată explozie a astronomiei în Occident moment care se suprapune și cu începuturile conflictului pentru teoria privind universul. Calculele matematice au determinat o atitudine diferită de cea oficială și implicit o nouă viziune asupra universului. Imaginea geocentrică a determinat și dezvoltarea cosmologică a întregului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cosmosul ca atare. Totuși chiar dacă păstrează din vechile tradiții teoria heliocentrică copernicană a fost simbolul revoluției în ceea e privește imaginea asupra lumii. Ea nu numai din punct de vedere al imaginii asupra universului modifică o stare de fapt în astronomie, dar și din punct de vedere metodic introduce, ca metodă fundamentală pentru studiu, observația și calculul matematic. Copernic nu putea să arunce o teorie fără a o argumenta folosindu-se de toate instrumentele posibile. Acestea au fost cele care au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corp de cunoștințe organizat, știință; cunoaștere teoretică (prin opoziție cu praktike și cu poietike)"50. Această direcționare de la proces spre obiect o întâlnim în Republica 51 (521c-534a) lui Platon care pentru a exemplifica cunoașterea dianoietică (διάνοια) enumeră științele aritmetică, geometrie, astronomie, armonie, iar pentru dialectica primește apelativul de știință (έπισήμη). Respectivul fragment se încheie cu o clasificare a cunoașterii: "să numim prima parte știință (έπιστήμη), a doua inteligență analitică (διάνοια), a treia credință (πίστις) și a patra reprezentare (είχασια). Ultimele două
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]