1,004 matches
-
au o deja o preferință politică. Faptul că membrii audienței își întăresc mai degrabă opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente, care au puterea de a produce și eventuale schimbări atitudinale. Paradigma cadrajelor media (engl. framing) pornește de la schimbările atitudinale, produse ca răspuns la stimulii media. Pe măsură ce audiențele media se dizolvă în subdiviziuni tot mai eterogene, devine tot mai puțin probabil ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
audienței își întăresc mai degrabă opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente, care au puterea de a produce și eventuale schimbări atitudinale. Paradigma cadrajelor media (engl. framing) pornește de la schimbările atitudinale, produse ca răspuns la stimulii media. Pe măsură ce audiențele media se dizolvă în subdiviziuni tot mai eterogene, devine tot mai puțin probabil ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite predispoziții. Polarizarea politică în rândul publicului repune în discuție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de obicei survin într-un interval scurt de timp) cu cele provocate de contextul mai general în care se desfășoară campania. Spre exemplu, studiile lui Thomas Holbrook (Holbrook și McClurg, 2009) dedicate atitudinilor față de candidați au indicat faptul că schemele atitudinale preexistente sunt esențiale în evaluarea candidaților. Rezultatele modeste ale cercetărilor legate de efectele persuasive ale campaniilor prezidențiale au determinat explorarea unor alte fațete ale comportamentului de vot. Alți autori au propus două noi zone de explorare a efectelor campaniilor: 1
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadraj. Celebrul model al inteligenței afective, propus de Marcus et al. (2000) susține că indivizii tind să fie mai interesați când experimentează emoții pozitive, precum entuziasmul, însă devin mai implicați, caută mai activ informații și sunt mai predispuși la schimbări atitudinale când resimt emoții negative care generează anxietate (ex. stresul). Marcus argumentează că indivizii care resimt o nesiguranță mai mare sunt predispuși să-și schimbe opiniile și atitudinile fiindcă sunt mai atenți la informația externă (cum ar fi știrile). Logica din spatele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederea cetățenilor în clasa politică. Conflictele din știri pot avea însă efecte pozitive asupra încrederii și participării politice dacă cetățenii le înțeleg mizele. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă spectatorii au un suport informațional (cunoștințe legate de politică) și atitudinal (încredere că se pot implica în politică) adecvate. O explicație a acestui fenomen se leagă de faptul că persoanele care au mai multă încredere în eficacitatea proprie "înțeleg cum trebuie să se implice în politică și au încredere că o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu și de munca pe care o depun În calitate de angajați ai unei companii. Locul acordat muncii poate fi secundar În ierarhia motivațiilor lor individuale, chiar dacă munca este prima În ordinea nevoilor materiale. Acest fapt este generat mai degrabă de sfera atitudinală a comportamentului uman, care este formată prin educație și influențată de cultură (mentalitatea față de muncă). Acesta este unul dintre motivele pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
educație și influențată de cultură (mentalitatea față de muncă). Acesta este unul dintre motivele pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt incluse În acest nivel, nevoile materiale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu și de munca pe care o depun În calitate de angajați ai unei companii. Locul acordat muncii poate fi secundar În ierarhia motivațiilor lor individuale, chiar dacă munca este prima În ordinea nevoilor materiale. Acest fapt este generat mai degrabă de sfera atitudinală a comportamentului uman, care este formată prin educație și influențată de cultură (mentalitatea față de muncă). Acesta este unul dintre motivele pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
educație și influențată de cultură (mentalitatea față de muncă). Acesta este unul dintre motivele pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt incluse În acest nivel, nevoile materiale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o diversitate de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor; a. natura interacțiunii: directă; indirectă; b. natura conținutului: referențială - comunicarea vizează un anumit adevăr; operațional-metodologică - vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat pentru a-l descifra; atitudinală - valorizează cele transmise, situația comunicării și partenerul; c. finalitatea actului comunicativ: accidentală; subiectivă; instrumentală; d. capacitatea autoreglării: unidirecțională - când nu există feedback, nici interacțiune, radioul, televiziunea, presa scrisă; bidirecțională - cu feedback determinat de interacțiunea emițător - receptor și cu posibilitatea schimbării
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale) Teoria sub-culturilor deviante (Merton) Teoria acțiunii raționale (Fishbein și Ajzen) Modelul maturității prin consumul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prin imitare. Un rol important, mai ales în etapa de debut a consumului de droguri, avându-l învățarea socială. Teoria susține că există patru faze în învățarea de la un model: faza atenției, faza reținerii, faza reproducerii și faza motivației. Teoriile atitudinal comportamentale susțin că este posibilă o prognosticare a consumului plecând de la atitudini și credințe ale subiectului sau de la comportamentele sale anterioare. Dintre aceste teorii, aducem în atenție, teoria acțiunii raționale a lui Fishbein și Ajzen, (1975, p. 47) și teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
În același timp, alături de aceste elemente generale, există un număr important de interacțiuni atât între grupurile de influență, cât și între niveluri. Bandura (1986) și ulterior și Flay și Petraitis consideră comportamentul ca rezultat al situației, persoanei și mediului. Influențele atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-un mod interdependent și afectează într-o forma interactivă deciziile de a acționa sau nu într-un anumit mod (de a consuma sau nu substanțe). Elementele intermediare de influență sunt: * ceea ce individul extrage din mediul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ordin social, economic, politic etc. cu mediul socioeconomic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; - dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând în furnizarea de modele atitudinale, comportamentale etc. populației implicate în sistem; - este un sistem deschis - indivizii intră în sistem cu anumite achiziții culturale (modele, valori, norme, prejudecăți), suferă un proces de transformare și ies din sistem purtând ceva din acea încărcătură inițială; - uneori, scopurile fundamentale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
secolului XX, exemplul esențial al Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, cu cele 7 Predici către tineri, ținute la Biserica Radu-Vodă din București, în 1979, ca răspuns la acțiunea puterii ateiste de dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează tocmai zidirea sufletelor în Biserică și prin Biserică, acolo unde ființa se regăsește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cercetarea științifică și rezultatele ei. Despre însuși subiectul ce se exprimă și întreprinde o activitate se spune că este mai mult sau mai puțin creativ. Cadrul didactic trebuie să-și asume responsabilități și în formarea la elevi a unui fond atitudinal propice creativității (încrederea în sine, independența în modul de a fi și de a gândi, asumarea unui risc rezonabil, umor etc.). Fără pasiune, perseverență, încredere în sine etc., toate calitățile intelectuale rămân în stare potențială. Cu tot aportul ei în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
cele ale colegilor (din aceeași clasă sau de la o clasă paralelă), uneori satisfacția este intensificată („a făcut mai bine decât mine?” sau a făcut ca mine?”). III. Principiile de modificare a atitudinilor și „construcția” mesajului a) Contribuția emițătorului la modificările atitudinale Dacă receptorul (elevul) percepe emițătorul (profesorul) ca fiind sursă credibilă și atractivă totul se va repercuta asupra atitudinii receptorului. Dar, atractivitatea nu se referă doar la aspectul exterior al emițătorului. Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
Similaritatea și familiaritatea sunt factori care au un impact major asupra felului în care este perceput receptorul. Pe parcursul evenimentului de comunicare emițătorul acționează solitar. Motivația receptorului este influențată considerabil de relația dintre emițător și receptor. b) Contribuția mesajului la modificările atitudinale Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat încît asigură corespunderea dintre ceea ce se comunică și interesele grupului-țintă (receptori). c) Contribuția canalului la modificările
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
Mesajele persuasive precum și cele motivatoare, tehnicile lor de elaborare pot fi învățate de la persoanele care alcătuiesc mesajele din spoturile publicitare. Mesajul este astfel elaborat încît asigură corespunderea dintre ceea ce se comunică și interesele grupului-țintă (receptori). c) Contribuția canalului la modificările atitudinale Două aspecte importante definesc termenul „canal”: mijloacele utilizate pentru a transmite mesajul (suporturi audio - casete cu tematică specifică, video - filme, CD-uri și DVD-uri, postere - filme celebre etc.) și capacitățile senzoriale ale elevilor (auzul, văzul și simțul tactil). Dar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
tematică specifică, video - filme, CD-uri și DVD-uri, postere - filme celebre etc.) și capacitățile senzoriale ale elevilor (auzul, văzul și simțul tactil). Dar, eficiența unor anume mijloace de transmitere nu a fost demonstrată științific. d) Contribuția receptorului la modificările atitudinale Mesajul transmis este structurat astfel încât să corespundă cât de mult posibil cu așteptările și necesitățile receptorilor. În ceea ce privește activitatea didactică, profesorii ar putea învăța multe lucruri utile dacă și-ar analiza și cunoște foarte bine elevii. Este știut faptul că, fiecare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
cooperare, pe colaborare și pe procesul învățării. Astfel, noțiunea de evaluare își lărgește sfera de cuprindere și nu se oprește doar la conținuturile vehiculate în școală, la rezultatele obținute de elev (cunoștințe, informații, priceperi, deprinderi, capacități, modele de comportament, trăsături atitudinale etc.), ci se extinde de la rezultatele obținute către procesul de învățare derulat în situații și contexte diferite, inclusiv în afara școlii (nonformal sau informal). Nu în ultimul rând, evaluarea trebuie să fie tolerantă și să includă valorile multiculturale (înțelegând prin aceasta
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ale fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale îl constituie doar progresele realizate de aceștia; principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinale principiul ultimei alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale ultima alternativă viabilă; principiul toleranței minime vizează, în special, grupuri-țintă, sensibilizarea acestora pentru implicarea în educația integrată/incluzivă; principiul adaptabilității este aplicabil
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ale zborului, sau să treacă peste rutina zilnică și să rezolve ruptura. Domnul Slater a ales să treacă peste ritualurile dominante ale zborului și să rezolve ruptura, însă nu în limitele impuse de organizație. De cele mai multe ori, aceste constrângeri comportamentale, atitudinale și emoționale impuse de organizație determină injustiții: la violența verbală a unui pasager, însoțitorul de zbor ar trebui să răspundă cu calm și profesionalism. Aceste interpretări dramaturgice sunt educate în timp30 ca o abilitate/îndemânare pe care cineva o poate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]