982 matches
-
care îl acuzăm; căci, după părerea lui M. Dawson (2007), adevărata iertare începe atunci când "începem să ne dăm seama de cât de asemănători suntem cu persoana pe care încercăm să o iertăm" (p. 66). Iertarea autentică înlătură bariera (morală, emoțională, atitudinală) care fusese creată de către ofensă și deschide ușa recâștigării încrederii între parteneri în timp (Chapman, Thomas, 2008). În vreme ce, iertarea falsă este "o stratagemă la care recurg manipulatorii pentru a-și asigura dominația asupra celuilalt/celorlalți. Acest tip/mod de iertare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mască" vezi supra, I.1.4.), având o anumită finalitate asociată intenției comunicative (cel puțin, inițiale pentru că pot să apară și variabile, în contextul comunicativ, care să modifice, pe parcursul actului, intenția comunicativă inițială a locutorului) și un anumit conținut informativ/atitudinal/comportamental etc. de transmis interlocutorului/interlocutorilor printr-un anumit canal, valorificând anumite tehnici și, pe de altă parte, către derularea propriu-zisă a actului comunicativ cu adaptările impuse atât de eventualii factori perturbatori care pot apărea contextual, cât și mai ales
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
asemenea, pentru prezentarea comunicării didactice ca formă a comunicării educaționale: D. Herlo, introducere la Ilica, 2003, p. 4. 29 În perioada contemporană s-a optat pentru sintagma "comunicare educațională", în ideea de a accentua rolul relației de schimb (informațional, afectiv, atitudinal etc.) care se produce în cadrul interacțiunii profesor elev (cf. Ezechil, 2002, p. 43, autoare care se referă cu precădere la schimbul informațional implicat de relația profesor elev). 30 Au fost semnalate, în literatura de specialitate, și situații particulare de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42 Pentru nuanțări, vezi teoria discursului prin raportare la schema cubului rubik, în Cmeciu, 2010, pp. 20-23, schemă în care culorile cubului sunt simboluri ale caracteristicilor componentelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
familiei tradiționale. Toată această stare de fapt, atmosfera familială tensionată, se prelungește până la vârsta de 30 de ani a deținutei, când aceasta ia hotărârea de a înfia un copil, sperând într-o ameliorare a climatului familial și într-o reconsiderare atitudinală și comportamentală a soțului față de ea și valorile familiei. „Am înfiat un copil care nu avea părinți... tatăl murise în pușcărie, iar mama a fost bolnavă... au fost foarte săraci... am sperat că bărbatul se va liniști... se va schimba
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție și să provoace procese de schimbare psihosocială la nivel comportamental, atitudinal, psihic al deținutelor. Deținuta trebuie susținută, încurajată să-și analizeze (să facă o introspecție a propriei vieți) condiționările, experiențele trecute, să conștientizeze impactul acestora, al atitudinilor inadecvate asupra comportamentului, să înțeleagă și să accepte că toate aceste experiențe, reprezentări trecute
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia antropologică și socială 35. Tipurile atitudinale față de bolile somatice și psihice 36. Modelele de personalitate în psihopatologie 37. Modelele psiho-biografice în psihopatologie 38. Modalitățile de organizare ale proceselor psihopatologice 39. Psihozele colective I (Factori de modelare și control ai psihologiei colective) 40. Psihozele colective II (Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi considerate ca atitudini ale celorlalți indivizi față de reacțiile unei sau unor persoane la care asistă,, fără a fi direct și personal angajați în acestea. Astfel, contra-reacțiile ne apar ca o suită de manifestări psihologice sau psihopatologice de tip „atitudinal” față de actele reactive. Așa cum s-a arătat deja, reacțiile produc o bruscă și imediată schimbare a persoanei, de diferite forme și intensități psihopatologice De regulă, reacțiile sunt răspunsuri emoționale subite, adesea cu un caracter ireflexiv, ale persoanei la evenimentele psihotraumatizante
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile dintre aceasta și domeniul umanismelor. 35. TIPURILE ATITUDINALE FAȚĂ DE BOLILE SOMATICE ȘI PSIHICE Cadrul general Starea de boală somatică, precum și cea de boală psihică, considerate din punct de vedere medical, reprezintă forme de tulburări fie funcționale, fie organice, fie de natură mixtă, psihosomatică, ale individului. Dincolo însă de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului a alteralității, ca „pericol vital”. Este absolut firesc ca, în acest caz, bolnavul să dezvolte anumite atitudini emoțional-afective și să interpreteze în plan ideativ propria sa suferință ca pe ceva absolut neobișnuit. Experiența bolii este de fapt expresia formelor atitudinale ale individului, confruntat cu alteralitatea care-i pune în pericol propria sa existență. Aceste atitudini sunt modalități de „a fi” sau de „a se prezenta” ale Eului bolnavului respectiv. Ele vor depinde de natura și forța Eului personal. Orice stare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că apariția acestor forme de manifestări subiective „elaborate” de către bolnav, pun în discuție natura și dinamica Eului personal al acestuia. Să le analizăm în continuare. Tablourile clinico-psihologice Așa cum spuneam deja mai sus, prin tablouri clinico-psihologice înțelegem totalitatea manifestărilor, cu caracter atitudinal, elaborate de bolnav ca o reacție subiectivă trăită față de existența unei boli sau a unei suferințe, reale sau imaginare, sau chiar în absența acesteia. În toate aceste situații, persoana bolnavului acționează fie automat și inconștient, fie voluntar și conștient, la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colective unice care înlocuiesc gândirea logică individuală și pe cea creativă. Față de cele de mai sus asistăm la o eliberare pulsională primară de factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.) care plasează elevul Într-o stare de dificultate În raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite o existență sau o valorificare În condiții normale a potențialului intelectual și atitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și de desfășurare a lor În relație directă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și implică participarea persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
acestuia, precum și la adresa propriului PREMIER au transmis țării până astăzi o atmosferă de hărțuiala continuă și un aer de violență surdă între formațiunile aflate la guvernare. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:9] Problema discutată se pretează analizei intensității atitudinale pentru a afla orientarea ziariștilor față de cei doi protagoniști. Pentru aceasta, " Fiecare afirmație sau situație codată este "cântărită" și plasată pe o scală ce măsoară intensitatea relativă. Intensitatea este forța sau puterea unui mesaj într-o anumită direcție" (Agabrian, 2006
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o scală ce măsoară intensitatea relativă. Intensitatea este forța sau puterea unui mesaj într-o anumită direcție" (Agabrian, 2006, pp. 78-79). Ea poate fi negativă (defavorabilă), neutră sau pozitivă (favorabilă). În figurile 8.2 și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
într-o anumită direcție" (Agabrian, 2006, pp. 78-79). Ea poate fi negativă (defavorabilă), neutră sau pozitivă (favorabilă). În figurile 8.2 și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează un coeficient de 0,15, adică ușor pozitiv, iar coeficientul pentru Tăriceanu este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fi negativă (defavorabilă), neutră sau pozitivă (favorabilă). În figurile 8.2 și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează un coeficient de 0,15, adică ușor pozitiv, iar coeficientul pentru Tăriceanu este de 0,30, adică semnificativ negativ. Pentru a afla orientarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează un coeficient de 0,15, adică ușor pozitiv, iar coeficientul pentru Tăriceanu este de 0,30, adică semnificativ negativ. Pentru a afla orientarea fiecărui cotidian în parte și a o vizualiza grafic, am folosit
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
grafic, am folosit analiza de corespondență. Ea ne permite să facem comparații între pozițiile ziariștilor față de cei doi protagoniști majori ai scenei politice românești. Mai întâi, am completat tabelele de asociere 8.2 și 8.3, care conțin frecvența categoriilor atitudinale față de președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Tabelul 8.2 - Frecvența categoriilor atitudinale față de Băsescu Adevărul Cotidianul Curentul Evenimentul Zilei Gândul Gardianul Jurnalul Național România Liberă Ziua Negativă 9 2 3 5 5 2 15 Neutră 13 4 8 5 9
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
între pozițiile ziariștilor față de cei doi protagoniști majori ai scenei politice românești. Mai întâi, am completat tabelele de asociere 8.2 și 8.3, care conțin frecvența categoriilor atitudinale față de președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Tabelul 8.2 - Frecvența categoriilor atitudinale față de Băsescu Adevărul Cotidianul Curentul Evenimentul Zilei Gândul Gardianul Jurnalul Național România Liberă Ziua Negativă 9 2 3 5 5 2 15 Neutră 13 4 8 5 9 7 8 16 Pozitivă 5 9 6 12 5 6 8 18
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
arată că față de Băsescu, ziarul Adevărul este plasat cel mai aproape de atitudinea neutră, ceva mai departe de orientarea negativă și cel mai departe de cea pozitivă. Poziția ziarului Ziua ne indică clar orientarea negativă față de Președinte. Figura 8.4 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Băsescu La fel am procedat și cu orientările ziarelor față de premierul Tăriceanu. Tabelul 8.3 ne arată că pentru Adevărul, Curentul, Jurnalul Național și România Liberă nu există evaluări pozitive despre TĂRICEANU. De fapt, nici celelalte cotidiane
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
evaluări pozitive despre TĂRICEANU. De fapt, nici celelalte cotidiane nu excelează cu asemenea orientare, numărul cazurilor fiind redus. De asemenea, nu putem afirma că ziarul Gardianul, cu cele șase evaluări pozitive, ar fi favorabil premierului. Tabelul 8.3 - Frecvența categoriilor atitudinale față de Tăriceanu Adevărul Cotidianul Curentul Evenimentul Zilei Gândul Gardianul Jurnalul Național România Liberă Ziua Negativă 26 11 15 20 11 8 16 14 12 Neutră 36 14 15 11 11 13 25 32 46 Pozitivă 1 1 3 6 3
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Graficul de corespondență din figura 8.5 ne arată că practic cotidianele se distribuie ca orientare majoră față de premier pe axa formată de atitudinea negativă și atitudinea neutră, cu un plus pentru cea de a doua. Figura 8.5 - Orientările atitudinale ale cotidianelor față de Tăriceanu Explicația preponderenței atitudinilor neutre ale jurnaliștilor constă în faptul că predomină în articolele ziariștilor relatările descriptive și narative, fără nici un fel de analiză și interpretare. Același lucru se întâmplă destul de consistent și în articolele despre președintele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]