2,006 matches
-
pentru Studiul Limbii Române, subvenționat de statul român, și publicația „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache” (1894-1921). Academia Română îl primește în 1892 membru corespondent străin. W. publică o gramatică a limbii române (Rumänische Grammatik, 1903), primul atlas lingvistic român (Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, 1909), câte o monografie etnografico-filologică despre dialectele aromân, meglenoromân și istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
über das Volk der sogenannten Makedo-Romanen oder Zinzaren, I-II, Leipzig, 1894-1895; Der Banater Dialekt, Lepzig, 1896; Die Dialekte der Grossen Walachei, Leipzig, 1902; Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, Leipzig, 1904; Rumänen und Aromunen in Bulgarien, Leipzig, 1907; Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes, Leipzig, 1909; Etnographie von Makedonien, Leipzig, 1924. Traduceri: Ion Creangă, Harap Alb, Leipzig, 1910. Repere bibliografice: Elie Dăianu, Dr. G. Weigand, T, 1896, 1-2; Enea Hodoș, Cântece bănățene, Caransebeș, 1898, 5-28; N. Iorga, Colecția de folk-lore a
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
carton. pentru colectat material zoologic: fileu entomologic, borcane cu vată, eter, sticluțe cu dop de plută, cutii de carton cu orificii de aerisire , plicuri pentru fluturi, cutie insectar, ace entomologice, sită, alcool. pentru fotodocumentare - aparat de fotografiat. pentru documentare: determinatoare, atlas botanic și zoologic. Forme de organizare pe grupe de elevi: 1.grupa botaniștilor,2. grupa zoologilor, 3.grupa ecologilor Desfășurarea excursiei La școală la ora 8, în laboratorul de biologie se va face prezența, se va controla echipamentul de excursie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
nervoase, în mare parte consolidate în procesul de învățare după naștere. Aceste circuite asigură energizarea, direcționarea și eficiența motivației sexuale (dorința de copulație). Plăcere/fericire sau/și suferință/durere răsplată și/sau pedeapsă Dacă se implantează cu dispozitive stereotaxice utilizând atlase anatomice speciale și electrozi metalici în diferite zone ale sistemului limbic, iar aceștia după fixarea lor de tăblia osoasă a cutiei craniene sunt lăsați pe loc luni de zile (electrozi cronici), se pot excita aceste zone pe un animal liber
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cuvântul, gestul, imaginea, sunetul, mișcarea, pauzele logice și psihologice, intonația, stările afective etc. Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual-auditiv, olfactiv, gustativ. În situațiile școlare de instruire, sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme și diafilme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sau radiodifuzate etc. În cadrul interacțiunii profesor - elev, comunicarea psihopedagogică îndeplinește mai multe funcții: ¾ Funcția informativă, de transmitere a mesajului didactic și educativ; ¾ Funcția
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Revue européenne des migrations internationales, vol. 13, nr. 2, mai-august, pp. 63-79. BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 volume. BRUNEAU Michel (1995), Diasporas, Montpellier, GIP-Reclus. CHALIAND Gérard și RAGEAU Jean-Pierre (1991), Atlas des diasporas, Paris, Odile Jacob. — (1994), Atlas historique des migrations, Paris, Seuil. COHEN Robin (1997), Global Diasporas. An Introduction, Londra, UCL Press. COLECTIV (2002), „Helvetica, La Suisse plurielle”, Ethnologie française, trim. al II-lea. EISENBERG Josy (1997), Histoire moderne du
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nr. 2, mai-august, pp. 63-79. BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 volume. BRUNEAU Michel (1995), Diasporas, Montpellier, GIP-Reclus. CHALIAND Gérard și RAGEAU Jean-Pierre (1991), Atlas des diasporas, Paris, Odile Jacob. — (1994), Atlas historique des migrations, Paris, Seuil. COHEN Robin (1997), Global Diasporas. An Introduction, Londra, UCL Press. COLECTIV (2002), „Helvetica, La Suisse plurielle”, Ethnologie française, trim. al II-lea. EISENBERG Josy (1997), Histoire moderne du peuple juif: d’Abraham à Rabin, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se poate de etnocentristă, este cu totul neașteptată din partea acelora care revendică recunoașterea propriei alterități și accederea limbii lor la statutul de limbă oficială. Sursă: Ministerul Culturii și al Comunicării, Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța, 1999. Atlasele lingvistice și etnografice regionale După realizarea celor treizeci și cinci de fascicule din Atlasul lingvistic al Franței, publicate Între 1902 și 1910 de către Edmont și Gilliéron, acțiunea inițiată de CNRS la mijlocul secolului XX a dotat fiecare „regiune” cu propriul ei Atlas lingvistic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoașterea propriei alterități și accederea limbii lor la statutul de limbă oficială. Sursă: Ministerul Culturii și al Comunicării, Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța, 1999. Atlasele lingvistice și etnografice regionale După realizarea celor treizeci și cinci de fascicule din Atlasul lingvistic al Franței, publicate Între 1902 și 1910 de către Edmont și Gilliéron, acțiunea inițiată de CNRS la mijlocul secolului XX a dotat fiecare „regiune” cu propriul ei Atlas lingvistic și etnografic, publicat În unul sau mai multe volume. Albert Dauzat a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1999. Atlasele lingvistice și etnografice regionale După realizarea celor treizeci și cinci de fascicule din Atlasul lingvistic al Franței, publicate Între 1902 și 1910 de către Edmont și Gilliéron, acțiunea inițiată de CNRS la mijlocul secolului XX a dotat fiecare „regiune” cu propriul ei Atlas lingvistic și etnografic, publicat În unul sau mai multe volume. Albert Dauzat a fost cel care a determinat mai multe centre universitare să treacă la realizarea acestor atlase. Așa se va publica În 1950 atlasul regiunii Lyonnais, urmat În 1954
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de CNRS la mijlocul secolului XX a dotat fiecare „regiune” cu propriul ei Atlas lingvistic și etnografic, publicat În unul sau mai multe volume. Albert Dauzat a fost cel care a determinat mai multe centre universitare să treacă la realizarea acestor atlase. Așa se va publica În 1950 atlasul regiunii Lyonnais, urmat În 1954 de cel al Gasconiei. În 1957 s-a lansat atlasul regiunii de sud a Masivului Central. Cel al regiunilor Champagne și Brie a intrat În lucru În1966, cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiecare „regiune” cu propriul ei Atlas lingvistic și etnografic, publicat În unul sau mai multe volume. Albert Dauzat a fost cel care a determinat mai multe centre universitare să treacă la realizarea acestor atlase. Așa se va publica În 1950 atlasul regiunii Lyonnais, urmat În 1954 de cel al Gasconiei. În 1957 s-a lansat atlasul regiunii de sud a Masivului Central. Cel al regiunilor Champagne și Brie a intrat În lucru În1966, cel al Alsaciei În 1969, În vreme ce În anul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
volume. Albert Dauzat a fost cel care a determinat mai multe centre universitare să treacă la realizarea acestor atlase. Așa se va publica În 1950 atlasul regiunii Lyonnais, urmat În 1954 de cel al Gasconiei. În 1957 s-a lansat atlasul regiunii de sud a Masivului Central. Cel al regiunilor Champagne și Brie a intrat În lucru În1966, cel al Alsaciei În 1969, În vreme ce În anul 1971 au apărut atlasul regiunii munților Jura și cel al Alpilor de Nord, cel al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1954 de cel al Gasconiei. În 1957 s-a lansat atlasul regiunii de sud a Masivului Central. Cel al regiunilor Champagne și Brie a intrat În lucru În1966, cel al Alsaciei În 1969, În vreme ce În anul 1971 au apărut atlasul regiunii munților Jura și cel al Alpilor de Nord, cel al Centrului și cel al Vestului, urmate de atlasele regiunilor Franche-Comté, Normandia, Languedocul oriental etc. Mai multe volume finalizate sau În curs de finalizare au rămas În suspensie, ceea ce afectează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al regiunilor Champagne și Brie a intrat În lucru În1966, cel al Alsaciei În 1969, În vreme ce În anul 1971 au apărut atlasul regiunii munților Jura și cel al Alpilor de Nord, cel al Centrului și cel al Vestului, urmate de atlasele regiunilor Franche-Comté, Normandia, Languedocul oriental etc. Mai multe volume finalizate sau În curs de finalizare au rămas În suspensie, ceea ce afectează mult coerența acestei remarcabile opere de cartografiere care se Înscrie În moștenirea istorică directă a anchetei Grégoire. Între „franceza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opere de cartografiere care se Înscrie În moștenirea istorică directă a anchetei Grégoire. Între „franceza scrisă” și „dialect”, mai trebuie luată În considerare și „franceza vorbită”, cu variațiile sale. Cercetările privind uzul propriu-zis al limbii ar trebuie să producă și atlase specifice În acest sens. Numeroși lingviști, ca Henri Bourcelot, Jean-Claude Bouvier, Fernand Carton, Jean-Louis Fossat, Pierre Fouché, Denise François, Anne-Marie Houdebine, Pierre Knecht, André Lanly, René Lepelley, André Martinet, Pierre Rézeau, Jean Séguy, Vincent Lucci, Gérard Taverdet, Henriette Walter, pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Henriette Walter, pentru a cita doar câțiva, au realizat sau au condus lucrări referitoare la franceza vorbită (limba orală), calificată uneori prea repede drept franceză populară (nivel de limbă) sau franceză regională. Mai mult decât orice altă instituție, cea a Atlaselor oferă o reprezentare grafică, unică și excepțională, a unei realități dialectale În varietatea sa geografică pe ansamblul teritoriului. Sistemul utilizat este alfabetul dialectal francez, creat de abatele Jean-Pierre Rousselot, pionier și experimentator În domeniul foneticii, fondator, În 1893, al Societății
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de altă parte, un complement etnografic vine să Îmbogățească documentația lingvistică. Aceasta permite punerea În evidență a „fluidității faptelor de limbă” și reprezintă un veritabil conservator al graiurilor din teritoriu, mai ales În materie de fonetism și lexicografie. Astfel de atlase constituie excelente instrumente de referință pentru orice studiu de dialectometrie (măsurare matematică a variațiilor limbii În spațiu). M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 vol. CALVET Louis-Jean (1987), La Guerre des
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de nedescris al vulvelor palpitând sub crinoline. Alături, în farfurii de cleștar cu margini rujate, bucate preparate lasciv de Empampa, camerista durdulie a mamei. Mai găseam lumânări de ceară roșie, parfumate, cărți cu viețile Sfinților Părinți, albume de heraldică, un atlas de anatomie umană cu planșe detaliind până la demență configurarea celestă a sexelor. Mâncam, citeam, dormeam, priveam îndelung blazoanele feerice, mă masturbam. Nevoile firești le confisca un recipient de porțelan trandafiriu. Nu știam niciodată cât voi sta închis. Prezența mea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
University of Pennsylvania Press, Philadelphie, 1972; What is a linguistic fact?, Peter de Ridder, Lisse, 1975; Principles of Linguistic Change. Internal Factors, vol. 1, Basil Blackwell, Oxford, 1994; Principles of Linguistic Change. Social Factors, vol. 2, Blackwell Publishing, 2001, Oxford; Atlas of North American English. Phonology and Phonetics, Mouton de Gruyter, Berlin, 2006; Principles of Linguistic Change. Cognitive and Cultural Factors, vol. 3, Wiley Blackwell, Oxford, 2010. Jacques LACAN (1901-1981), psihiatru francez, specialist în psihanaliză, unde interpretează coerent și original teooria
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Altfel Halman, Loek, Draulans, Veerle. 2004. "Religious beliefs and practices in contemporary Europe". in Arts, Wil, Halman, Loek (coord.) European Values at the Turn of the Millennium. Boston, Leiden: Brill, pag. 283-316 Halman, Loek, Luijkx, Ruud, van Zundert, Marga. 2005. Atlas of European Values. Leiden: Brill; Tilburg: Tilburg University Halman, Loek, Petterson, Thorleif, Verweij, Johan. 1999. "The religious factor in contemporary society: The differential impact of religion on the private and public sphere in comparative perspective". International Journal of Comparative Sociology
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
chirilice (rusești) și românește cu litere latine. Este adevărat că lingvistic nici această modalitate nu ar fi convins; textele românești scrise pînă în secolul al XIX-lea cu chirilice nu au probat că româna e o altă limbă, cum nici Atlasul lingvistic al Moldovei, publicat în anii 1968 și următorii, nu-și propunea să probeze că la est de Prut se vorbește o limbă diferită de limba română, deși era realizat pe baza grafiei ruse. Împotriva afirmațiilor pe care autorul Dicționarului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Eugen Coșeriu, Latinitatea orientală, în „Limba română“, Chișinău, 1994, nr. 3, p.10 - 25. footnote> . Pentru aceasta vom supune comparației 3 texte dialectale culese între anii 1931 - 1936 și publicate de Emil Petrovici în Texte dialectale, culese de..., Supliment la Atlasul lingvistic român II, Sibiu - Leipzig, 1943. „Șî cîʹńile s-o dat. Șî dómnu vămáș o stat șî s-o ui̭̭ tát. Ș-atúnĉ cîʹńile o vint cu ṷắile. O vint, o vint, o vint cîʹdva dăráb ș-o i̭
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
își permite să se folosească și de cuvinte „neaoșe“, unele lipsind chiar din propriul Dicționar. Să fi citit și el articolul menționat al lui Mihail Sadoveanu și să fi reținut observația acestuia că, „după apariția monumentalei și foarte importantei opere Atlasul lingvistic al României, ideea de a strînge în chingi definitive o limbă în plină dezvoltare și evoluție apare ca o mare greșeală“ <footnote Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, p. 25 - 26. footnote> ? Asta înseamnă că autorul dicționarului-ficționar a aflat de la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
arii. Totuși au fost semnalate cazuri în care tumori cu evoluție foarte lentă lasă intact limbajul motor. 8 Constantin Freiherr von Economo (1876-1931), neuropsihiatru grec, a descris encefalita letargică în timpul marii epidemii, și a conceput, împreună cu Georg N. Koskinas, un atlas al citoarhitecturii cortexului cerebral, intitulat Die Cytoarchitektonik der Hirnrinde des erwachsenen Menschen (Citoarhitectura cortexului cerebral al omului adult). Citoarhitectura 9 Percival Sylvester Bailey (1892-1973), neuropatolog, neurochirurg și psihiatru american, împreună cu Gerhardt von Bonin (1890-1979), psihiatru german (unul dintre cei mai
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]