1,305 matches
-
a căpătat în țar un dușman înverșunat. Voia occidentalizarea Rusiei și acest țel, pornit pe vremea lui Petru, se realiză mult departe în timp. Izbuti, brusc, să cucerească, printr-o bătălie memorabilă, Azovul de la Marea Neagră, pentru a-i înfrunta pe atotputernicii turci. După o primă înfrîngere, pornind, din nou, ostilitățile, izbuti să primească din cetatea asediată soli de pace. Turcii au părăsit cetatea și Petru s-a văzut stăpînul ei. Din porunca lui, la Moscova, armatei i se făcu o primire
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
repune gândurile rătăcite în matca lor: "Vaporul se clatină/ cu valurile,/ între mare și cer/ sunt călătorul care/ transpiră privind/ prin hubloul împăienjenit,/ sub forța dorinței/ de a fi/ ce nu e./ Vâslesc cu ochii încă tineri/ în atmosfera picăturilor atotputernice/ devenind cu rândul,/ un păianjen,/ o zână,/ un uriaș.../ până când/ Dumnezeu/ se înfățișează/ în poem,/ reașezându-mă,/ fără nici un efort,/ în matca vieții mele/ de neînlocuit." Cu aceeași încredere neștirbită în existența lui Dumnezeu, autoarea evocă dispariția lui Horia Bernea
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
naltă a Etiopiei, umplând Nilul Albastru cu vârtejuri de mase de apă care lângă Kartum se amestecau cu ale Nilului Alb, fluviul care se putea �nălța șapte, da, opt metri de-a lungul propriilor dune de nisip. În mod obișnuit, atotputernic și sfânt, cu ajutorul zeului Hapi, zeul fluviului, țâșnea �n șuvoaie �ntr-o minunată revărsare de bucurie care poate �nsemna roditoare nămoluri, o strălucită fertilitate, o recoltă bună și o bogăție apropiată, abundență de pești și plante de apă, lotus și ibis
Eva STRÖM by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/7028_a_8353]
-
firescul există atât timp cât nu știi că dispui de el. (...) Când dispare firescul, cel mai greu de Îndurat este că te trezești rămas de izbeliște (...) Într-o vraiște de lucruri care toate deodată nu mai concordă cu ele Înseși”. Alături de imaginea atotputernică a regelui, În roman se mai remarcă o reprezentare, spațială de data aceasta: aceea a insulei, condensare extremă a existenței scriitoarei și având În comun cu regele faptul că Își face și ea simțită prezența Încă din copilărie: fiecare dintre
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
unui popor, al prăbușirii falsei "religii" ce i-a fost inoculată și al reconectării la valori odinioară definitorii. Problemă complicată, pentru că, fără a-și pierde imensitatea, spațiul rus s-a micșorat, mulți cetățeni regăsindu-se nu numai orfani de tătucul-stat, atotputernic și organizator, ci și rupți de patria-mamă, în afara granițelor ei, în comunități ce abia își descoperă identitatea națională, diferența față de spiritul rus, independența de ordinea rusă. Dublă frustrare, ale cărei consecințe nu vor întârzia să apară, mai ales atunci când Rusia
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
evenimente, la urma urmei altul în cazul fiecărui "actor" de pe scenă. Postulăm, parcă, un scenariu prestabilit, cu roluri până la capăt prescrise, în care nu ne rămâne decât să rostim replici gata confecționate de către un autor invizibil, sub bagheta unui regizor atotputernic. Mereu reactualizăm blestemul "omului sub vremi", care tocește atât responsabilitatea omului, cât și blestemul vremii." (p. 16). Autorul invocă aici, printr-o asociere solidară, dar principial inexactă, tocmai defectele pe care prea puțin le-ar putea constata la sine însuși
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
situații importante de munci de răspundere, potrivite cu însușirile lor, la Academie, în Marea Adunare Națională, în ministere". Din gura lui Miron Constantinescu, care rostește "salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român", aflăm care este criteriul valorii literare statuat de atotputernicul partid: "Literatura noastră este o literatură cu adevărat liberă, deoarece toți scriitorii talentați s-au situat în mod liber, deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste ale societății". De unde rezultă că autorii care au refuzat colaboraționismul, prin
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
acest gen de exercitare presupune adeziunea necondiționată la linia Unui partid, sau a Altuia, sau a Celuilalt. Faptul că toate partidele se împărtășesc de la o perpetuare inerțială a manipulării și a capitulării cetățeanului în fața unui aparat de conducere represiv și atotputernic aruncă o umbră asupra pluralității lor și îl transformă pe fiecare, insesizabil, în Partid. Alegătorii se mențin și sunt menținuți la nivelul unui semitotalitarism al opțiunilor, care ajunge să viruseze chiar actul care garantează libertățile democratice, revalidat fiind o dată la
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
și, postum, Între timp (1990). Ce e Huzurei - Țăndărei în proza lui Paul Georgescu? Un loc pustiu, toropit de vipie, cu oameni lingavi, mereu nădușiți de căldură, mișcîndu-se alene de la o cârciumă la alta, printre muște, ghiozuri și închinîndu-se zeiței atotputernice care este siesta: „la diuseor dă la vi!” - iată ce caută și, culmea!, găsesc cei din Huzurei, locul unde se poate ajunge la „disoluția timpului”. Asta numai în aparență, pentru că Huzurei este „cetatea vie” a vremii (începutul secolului trecut), adunînd
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
spre a omagia un spirit întemeietor, un maestru, un artist irezistibil, un profesionist al seducției, un fermecător cu rază lungă de acțiune, un spiriduș, un om viu. Sever Voinescu avea dreptate să-l plaseze în ecuația în care se găsea atotputernica Regină Victoria atunci când trebuia să-și aleagă primul-ministru: "Mi-e greu să mă decid. Când stau de vorbă cu Gladstone, sunt convinsă că e cel mai inteligent om din lume. Când stau de vorbă cu Disraeli, sunt convinsă că eu
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]
-
Elveția și din Franța. În anul 2005, Fahri Balliu a publicat monografia Sinistra Doamnă, văduva dictatorului albanez Enver Hoxha, incursiune într-o lume care ne amintește pregnant atmosfera din România anilor de dinainte de 1989 și teroarea pe care o exercita atotputernicul "cabinet 2". Jurnalist dinamic, combativ, Fahri Balliu a lucrat ca redactor-șef al agenției albaneze de știri ATSH; este fondatorul ziarului 55 din Tirana și al editurii cu același nume. Ca diplomat, a ocupat posturi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Direcția
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
enorme înarmîndu-se una contra alteia. Ceea ce a dus nu numai la războaie sîngeroase, dar a permis și ca militarismul să devină o instituție care a împiedicat dezvoltarea democrației, care a menținut țările noastre sub dominația unor caudillos, a unor șefi atotputernici și autoritari, care a devenit obstacolul major pentru ca America Latină să fie o zonă democratică și modernă. Naționalismul a stat în spatele lui Hitler, a stat în spatele lui Stalin, în spatele lui Mao Tze Dung, în spatele acestui satrap care se numea Ceaușescu. A
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cel ce a proclamat, în Camera Deputaților, independența țării. Dar o personalitate politică n-a mai fost, dintre pașoptiști muntenii I.C. Brătianu și C.A. Rosetti devenind capii Partidului Liberal (în stare nascendi) și, apoi, din 1875, ca organism politic atotputernic, pe cînd Kogălniceanu, care a murit în 1891, a trebuit să se mulțumească cu roluri subalterne de ambasador sau de deputat ori senator. Rolul de prim ordin l-a avut, totuși, I.C. Brătianu. Kogălniceanu, om politic lucid, s-a pronunțat
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Doamne, cruță sîngele/ ce-ți spală fața/ și dă-i alte răsărituri Azi, doar realismul crunt al vieții. Cineva știe și va ataca. Fiecare , în singurătatea lui, încearcă să învețe viața de învins./ Nu toți reușesc./ Știu, Doamne că ești Atotputernic și Bun,/ dar e atît de multă moarte Simți că e iarnă/ și că se desparte suflet de suflet,/ iar partea din noi/ ce nu se va arăta vreodată/ se îndepărtează,/ fără explicații,/ astea, tot timpul, au avut ultimul cuvînt
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
pe care fiecare le putea înțelege și accepta. Iar întregul, perceput ca o extensie a umanității, a păstrat omul în centrul său, cu identitate distinctă și descriptibilă. Realitatea înconjurătoare era așezată în tipare fixate întru eternitate, deasupra căreia se ascundea atotputernic Dumnezeu. Catastrofele naturale, molimele erau trăite ca anomalii, excepții de la regulă, moartea unui om - o pierdere imposibil de reparat, o fractură în ordinea firească a lucrurilor pe care cei apropiați o acceptau cu greu. Dispariția unei făpturi atenta la integritatea
Cât de real este omul virtual by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6662_a_7987]
-
îl auzeam pe amfitrion perorând cu o voce de stentor, că poporul înfometat arunca cu pietre după racla lui Ludovic al XIV-lea. Cine se mai întreabă astăzi, bucurându-se de splendorile Versailles-ului de soarta mulțimii cu sudoarea căreia atotputernicul monarh și-a înălțat palatele. Milioane de oameni au să proslăvească de-a pururea gloria unei Franțe ale cărei sublime monumente și comori de artă i le-a dăruit pentru secole cheltuitorul rege". Replica, Lovinescu o dăduse medicului său curant
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
de la care va lua lecții de poezie, pînă la misterioasa lor ceartă; Iancu Văcărescu, sub protecția căruia încearcă să se plaseze și care avea asupra tînărului strivitorul ascendent al boierului de rang înalt și al poetului deja celebru; Tache Ghica, atotputernic reprezentant al protipendadei, tatăl colegului său de școală, Ion Ghica, și generos oferitor de azil; domnitorul Gheorghe Bibescu, cel care îl invita la Palat și îl considera "poet al curții"; în fine, după înfrîngerea Revoluției, domnitorul Barbu Știrbei, care aruncă
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în această epocă a unității europene
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
Cremene, preocupată mai ales de istoria secretă a bolșevismului. Prin intermediul personajului său principal, ziaristul Sandi Gore (tip de Don Juan simpatic, dotat cu inteligență și spirit de observație), autoarea explorează labirinturile ascunse ale puterii. Eroul este amantul actriței Lolita, fiica atotputernicului dictator Dmitri Anton-Antoniev, are de asemenea o relație amoroasă cu Iulia Nagy, soția unui alt lider de marcă al partidului, și ajunge chiar în apropierea lui Antoniev, colaborând la redactarea testamentului politic al acestuia. Surprinse în intimitate, aceste personaje își
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Esență românului o constituie povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Hyperion și Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
În această atmosferă, în Timișoara aflată aproape de granița salvării, cea cu Iugoslavia, ideea evadării devine tot mai frecventă. Se produce însă o sufocare „prin ricoșeu”, pentru că aceea care dorește brusc să vadă Parisul, cu biletul de voie obligatoriu de la Securitatea atotputernică, este soția autorului-narator, Monica. Elementele biografice se împletesc cu imaginea orwelliană a unei Românii ajunsă la mâna unor scelerați. Privind retrospectiv, imaginea „conducătorului” este subiect de ironie amară. Golit de pasiunea și tensiunea contemporaneității, portretul lui Ceaușescu este al unui
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
crapule stalinienne. Portretul perfectului acrobat merita citat: „Fusese cineva la viața lui Leonte Răutu: pe de o parte, prestigios activist al Kominternului, responsabil al postului de radio «Vorbește Moscova» în limba română în timpul războiului, iar după 23 august, sub Dej, atotputernicul șef al propagandei României comuniste, până târziu, după preluarea frâielor de către Ceaușescu; pe de altă parte, intelectual dedublat la sânge între dogmatismul stalinist, vehement și intolerant, și o mlădiere de suprafață, o fluiditate înșelătoare a vorbirii, un gust intrinsec pentru
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
și Pen-Clubul portughez, am cunoscut mulți scriitori în timpul acelor șase luni. Printre ei, pe Dinis Machado, al cărui Ce spune Molero îl tradusesem în 1981, cu un mare succes de public (din păcate, și cu destul de multe tăieturi operate de atotputernica și anticulturala cenzură, lucru pe care am reușit să-l corectez abia în 2006, reeditând o versiune integrală a cărții). În 1991, am simțit că Dinis era cel mai sărac dintre toți scriitorii portughezi cunoscuți. Dar el a fost singurul
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
dar cei de după el n-au preluat decât procedeul tehnic, nu și realismul lui psihologic care ar putea fi numit tenebros, dar care-l șochează pe nespecialist mai ales prin caracterul lui de frondă, de sfidare perfidă și impertinentă a atotputernicilor comanditari, Vaticanul și apropiații acestuia. Este de necrezut că i-a mers să le vândă tablouri în care personajele biblice, sfinții, îngerii, până și Iisus și Fecioara Maria, aveau chipurile și trupurile tovarășilor lui de desfrâu și de fărădelegi sau
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
din partid, poate să-și dea în petic oricât dorește, îngânat de purtătorul său de palavre, o obrăznicătură pentru care principiile sunt o marfă iar adevărul o flegmă scuipată printre dinți în obrazul naivilor. Când ideea liberală devine, ca la atotputernicul șef actual al lui... Ionescu-Quintus, obsesia bicefală a câștigării președinției și a locurilor în parlament, așadar, o competiție pentru ciolan, ajunge să-mi fie dor de gângăvelile cretine ale lui Ceaușescu. Acela avea, măcar de formă, grijă să nu uite
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]