1,741 matches
-
cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după valva tricuspidă și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
relaxare izovolumetrică, din momentul închiderii valvelor sigmoide și până la deschiderea valvelor atrioventriculare. Măsurarea acestuia se poate face prin ecocardiografie sau folosind diferite trasee mecanocardiografice, valoarea sa fiind condiționată însă nu numai de rata relaxării ci și de presiunile de la nivel atrial și a vaselor mari. Evaluarea umplerii ventriculare. Se face pe baza relației volum-presiune pe parcursul fazei de umplere ventriculară, panta acestei curbe (dP/dV) reprezentând rigiditatea ventriculară (stiffness), în timp ce inversul acesteia (dV/dP) reprezintă complianța ventriculară. Pe parcursul umplerii ventriculare, relația volum-presiune
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Modificările relației volum-presiune în alterări ale funcției ventriculare diastolice și aspectul fluxului trasmitral estimat prin ecografie Doppler corespunzător acestor situații. În mod normal viteza fluxului transmitral în timpul fazei de umplere ventriculară rapidă (unda E) o depășește pe cea corespunzătoare sistolei atriale (unda A). În condițiile alterării relaxării izovolumetrice, scăderea de presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
acestor situații. În mod normal viteza fluxului transmitral în timpul fazei de umplere ventriculară rapidă (unda E) o depășește pe cea corespunzătoare sistolei atriale (unda A). În condițiile alterării relaxării izovolumetrice, scăderea de presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are o eficiență diminuată; ca urmare unda A devine mult mai mică decât unda E (modificat după [57]). Debitul cardiac Reprezintă cantitatea de sânge împinsă de fiecare ventricul în circulație pe parcursul unui minut. Ventriculul împinge în circulație cu fiecare bătaie
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
sânge care apar la trecerea de la relaxarea activă la distensia ventriculară. Zgomotul IV (Z4) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă și amplitudine redusă, care precede Z1, fiind determinat de accelerarea suplimentară a coloanei de sânge datorită sistolei atriale. Zgomotele III și IV pot fi înregistrate grafic dar nu pot fi auzite în mod normal, ritmul cardiac normal perceput la ascultația cordului fiind un ritm în doi timpi, determinat de zgomotele I și II. Ritmul de galop este un
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
arteriale. Baroreceptorii arteriali joacă rolul esențial în ajustarea pe termen scurt a activității cardiace și presiunii arteriale, atunci când apar modificări rapide ale rezistenței periferice, debitului cardiac sau volumului sanguin, așa cum se întâmplă în modificări posturale, efort fizic sau hemoragie. Receptorii atriali sunt mai numeroși în zonele de vărsare ale venelor mari fiind de două tipuri: tipul A ce descarcă o singură salvă de impulsuri în timpul contracției atriale și tipul B care descarcă impulsuri în timpul umplerii atriale (fig. 5.58). Nu s-
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
sau volumului sanguin, așa cum se întâmplă în modificări posturale, efort fizic sau hemoragie. Receptorii atriali sunt mai numeroși în zonele de vărsare ale venelor mari fiind de două tipuri: tipul A ce descarcă o singură salvă de impulsuri în timpul contracției atriale și tipul B care descarcă impulsuri în timpul umplerii atriale (fig. 5.58). Nu s-a putut demonstra existența unor diferențe structurale între aceste două tipuri de receptori așa că se consideră existența unui singur tip de receptori care sunt stimulați la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
efort fizic sau hemoragie. Receptorii atriali sunt mai numeroși în zonele de vărsare ale venelor mari fiind de două tipuri: tipul A ce descarcă o singură salvă de impulsuri în timpul contracției atriale și tipul B care descarcă impulsuri în timpul umplerii atriale (fig. 5.58). Nu s-a putut demonstra existența unor diferențe structurale între aceste două tipuri de receptori așa că se consideră existența unui singur tip de receptori care sunt stimulați la creșterea presiunii atriale și întinderea pereților acestora. Stimularea receptorilor
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
B care descarcă impulsuri în timpul umplerii atriale (fig. 5.58). Nu s-a putut demonstra existența unor diferențe structurale între aceste două tipuri de receptori așa că se consideră existența unui singur tip de receptori care sunt stimulați la creșterea presiunii atriale și întinderea pereților acestora. Stimularea receptorilor din AD produce tahicardie prin reflexul Bainbridge realizat pe căi aferente vagale și căi eferente simpatice ce influențează frecvența de descărcare a nodului sinusal. Rolul său este de a împiedica acumularea sângelui în vene
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
realizat pe căi aferente vagale și căi eferente simpatice ce influențează frecvența de descărcare a nodului sinusal. Rolul său este de a împiedica acumularea sângelui în vene și acțiunea sa este selectivă asupra inimii, modificările rezistenței periferice fiind nesemnificative. Distensia atrială mai duce la eliberarea peptidului natriuretic atrial (ANP) produs la acest nivel cu acțiune și la nivelul inimii producând creșterea frecvenței cardiace și o scădere a debitului cardiac și a tensiunii arteriale. Prin aceste efecte el intervine mai ales în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
eferente simpatice ce influențează frecvența de descărcare a nodului sinusal. Rolul său este de a împiedica acumularea sângelui în vene și acțiunea sa este selectivă asupra inimii, modificările rezistenței periferice fiind nesemnificative. Distensia atrială mai duce la eliberarea peptidului natriuretic atrial (ANP) produs la acest nivel cu acțiune și la nivelul inimii producând creșterea frecvenței cardiace și o scădere a debitului cardiac și a tensiunii arteriale. Prin aceste efecte el intervine mai ales în reglarea pe termen scurt a hemodinamicii la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
existând o topografie a distribuției fibrelor vagale: vagul drept inervează mai mult zona nodului sinusal în timp ce vagul stâng se adresează predominant zonei nodului atrioventricular. Ventriculii primesc inervație parasimpatică pe calea axonilor postganglionari al căror corp celular se află la nivel atrial (fig. 5.61). Medierea efectelor parasimpatice se realizează prin eliberarea la nivelul terminațiilor vagale de acetilcolină. Acțiunea ei este de scurtă durată, ea fiind rapid metabolizată de enzima colinesterază. Efectele stimulării parasimpatice se realizează la nivelul cordului prin intermediul receptorilor colinergici
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
parasimpatice se realizează prin eliberarea la nivelul terminațiilor vagale de acetilcolină. Acțiunea ei este de scurtă durată, ea fiind rapid metabolizată de enzima colinesterază. Efectele stimulării parasimpatice se realizează la nivelul cordului prin intermediul receptorilor colinergici muscarinici. Densitatea acestora la nivel atrial este de 2-5 ori mai mare decât la nivel ventricular. Efectele stimulării parasimpatice. Stimularea parasimpatică contrabalansează efectele stimulării simpatice, interferând cu aceasta la mai multe niveluri (fig. 5.65): - la nivel presinaptic, acetilcolina reduce descărcările de noradrenalină; - la nivel de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
un grup de polipetide sintetizate de variate țesuturi, care prezintă efecte comune acționând pe același tip de receptori membranari. Identificarea acestui grup de substanțe biologic active începe cu studiile lui Bold (1981), care demonstrează că injectarea de extracte de țesut atrial la șoarece produce natriureză importantă. Biochimie. La ora actuală sunt identificate trei familii de peptide natriuretice (fig. 5.67), provenind fiecare dintr-un precursor polipeptidic cu moleculă mare, a căror sinteză este codificată de o genă specifică. Formele active ale
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
trei familii de peptide natriuretice (fig. 5.67), provenind fiecare dintr-un precursor polipeptidic cu moleculă mare, a căror sinteză este codificată de o genă specifică. Formele active ale peptidelor natriuretice provin din acești precursori prin clivaj enzimatic. Peptidul natriuretic atrial (ANP) este sintetizat la nivelul miocardului atrial în urma distensiei atriale; o serie de stimuli adiționali cum ar fi catecolaminele, endotelinele sau hormonul antidiuretic pot stimula, de asemenea, eliberarea peptidului natriuretic atrial. Un alt polipeptid provenind din același precursor numit urodilatin
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]