876 matches
-
cu intensificarea ventilației au loc și modificări cardiovasculare caracterizate prin creșterea debitului cardiac, mai ales pe seama frecvenței, creșterea presiunii ateriale, redistribuția sângelui spre teritoriile aflat în activitate, creșterea diferenței arterio-venoase. Fluxul sanguin pulmonar crește dar presiunea din artera pulmonară și atriul stâng nu cresc în aceeași măsură. Perfuzia regională devine mai uniformă, ea crescând mai ales în zonele superioare. Deoarece ventilația crește mai mult decât perfuzia, raportul V/ P atinge valori cuprinse între 2-4 favorizând gradientul de difuziune alveolo-capilar. Factorul limitant
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
4 membre locomotoare care se termin cu gheare. Poziția ochilor depinde de structura solului în care locuisc. Tot pe prosomă se află și orificiul bucal. El este înconjurat de articolele bazale ale primelor membre, care formează cavitatea preorală, numită și atriu bucal. Această cavitate participă la fărâmițarea hranei. Prima pereche apendice sunt chelicerele. Ele sunt, relativ, scurte se află preoral și se termin cu o chelă. Chela este alcătuită din 2 articole unite care formează clește. Chelicerele sunt utilizate la apucarea
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
ul este tunica internă a cordului. El căptușește încăperile inimii, trecând fără întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele tendinoase și mușchii papilari. ul de la nivelul atriilor se continuă cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. Este constituit din endoteliu, un
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
ul este tunica internă a cordului. El căptușește încăperile inimii, trecând fără întrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind și valvulele, cordajele tendinoase și mușchii papilari. ul de la nivelul atriilor se continuă cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. Este constituit din endoteliu, un strat subendotelial și un strat subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
tip string numit "border", care are valoarea "YES" dacă o regiune atinge marginea imaginii, si va avea valoarea "NU" dacă regiunea nu atinge marginea. Datele de ieșire (clasificările de regiuni), sunt reprezentate de clasă de mulțimi fuzzy {ARTIFACT LUNG LA (atriul drept) LV (ventricolul stâng) LA + LV (atriul drept unit cu ventricolul stâng) LA + LV + RA + RV (toate cele patru camere unite)}. Acești membrii se exclud mutual; dacă doi sau mai mulți membrii au valori de adevăr non-zero, avem o contradicție
Sistem expert cu logică fuzzy () [Corola-website/Science/307750_a_309079]
-
YES" dacă o regiune atinge marginea imaginii, si va avea valoarea "NU" dacă regiunea nu atinge marginea. Datele de ieșire (clasificările de regiuni), sunt reprezentate de clasă de mulțimi fuzzy {ARTIFACT LUNG LA (atriul drept) LV (ventricolul stâng) LA + LV (atriul drept unit cu ventricolul stâng) LA + LV + RA + RV (toate cele patru camere unite)}. Acești membrii se exclud mutual; dacă doi sau mai mulți membrii au valori de adevăr non-zero, avem o contradicție care va trebui rezolvată. Regulile de determinare
Sistem expert cu logică fuzzy () [Corola-website/Science/307750_a_309079]
-
sac) cu pereți cutați musculoși ("marsipobranhii"), de la care se trage și numele de "marsipobranhiate", dat ciclostomilor. Aparatul circulator la ciclostomi, în general, se aseamănă cu al acraniatelor, dar aici deja s-a diferențiat inima, care constă dintr-un ventricul, un atriu și din sinusul venos. Conul arterial lipsește. Hematiile sângelui sunt impregnate cu pigment respirator a cărui compoziție chimică este mai simplă decât a tuturor celorlalte vertebrate. La ciclostomii adulți, organul excretor (rinichiul) este mezonefrosul sau pronefrosul. Din partea posterioară a lor
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
au un sistem circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavități specializate, de unde este îndreptat către inimă și reeliberat în organism. Inimile peștilor sunt bicamerale: un atriu și un ventricul. La pești, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vieții. Amfibienii și reptilele (exceptând
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vieții. Amfibienii și reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni și cel neoxigenat din organism intră prin atrii separate, și este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător - aorta pentru cel oxigenat și artera pulmonară pentru cel neoxigenat. Valva spirală este esențială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permițând astfel
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permițând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel. Crocodilii, păsările și mamiferele dețin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două „pompe”, una pentru atrii și una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor. Inima este localizată la nivelul toracelui,în mediastinul mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta față de linia mediană și două
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
față în raport cu diafragmul și o față în raport cu plămânii; - trei margini: o margine dreaptă, o margine spre anterior și o margine spre posterior; - o bază; - un vârf. Fața sternocostală intră în raport cu sternul și coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (în porțiunea superioară) și ventriculii (în porțiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentați mai bine de ventriculul drept la nivelul acestei fețe, cei doi ventriculi, stâng și drept, fiind despărțiți de șanțul interventricular anterior. La nivelul acestui șanț se pot identifica marea
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
nivelul acestui șanț se pot identifica marea venă a inimii și artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă denumirea de conul arterei pulmonare. Conul arterei pulmonare se continuă cu trunchiul arterei pulmonare. Ventriculii sunt separați de atrii prin intermediul șanțului coronar. Porțiunea atrială a feței sternocostale este acoperită în cea mai mare parte de artera pulmonară și aortă. Șanțul coronar este străbătut în porțiunea dreaptă de către artera coronară dreaptă și mica venă a cordului, iar în porțiunea stângă
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
și la stânga și este reprezentată preponderent de o porțiune din ventriculul stâng. Prezintă șanțul coronar stâng la nivelul căruia putem identifica artera atrioventriculară stângă și marea venă coronară. Acesta din urmă îîmparte fața pulmonară într-o porțiune atrială ce corespunde atriului stâng, și o porțiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng. Marginea dreaptă este în raport direct cu pleura și cu fața medială a plămânului drept. Marginile anterioară și posterioară nu sunt bine evidențiate. Vârful inimii este reprezentat de vârful ventriculului stâng
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
nivelul spațiului V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară. Baza are o poziție în sus, înapoi și spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica șanțul interatrial ce o îîmparte în două porțiuni și anume: • O porțiune stângă reprezentată de atriul stâng, împreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare; • O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
sus, înapoi și spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica șanțul interatrial ce o îîmparte în două porțiuni și anume: • O porțiune stângă reprezentată de atriul stâng, împreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare; • O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale: Structura ventriculilor prezintă
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
anume: • O porțiune stângă reprezentată de atriul stâng, împreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare; • O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale: Structura ventriculilor prezintă de asemenea câteva caracteristici generale proprii și anume: La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
de atriul stâng, împreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare; • O porțiune dreaptă reprezentată de atriul drept, împreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară. Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi. Structura atriilor este ușor diferită de cea a ventriculilor, prezentând anumite caracteristici generale: Structura ventriculilor prezintă de asemenea câteva caracteristici generale proprii și anume: La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la 75 de ani la
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
proporție de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%. Inima este un organ musculos ai cărui pereți au trei părți: Inima omului, de altfel ca și inima tuturor mamiferelor, are patru camere: atriu drept și stâng, și ventricul drept și stâng. Conform ultimelor studii făcute de "Karolinska-Institute" din Stockholm, inima se regenerează în proporție de ca. 50% pe parcursul vieții. La 25 de ani inima se regenerează în proporție de ca. 1% ajungând la
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
prezintă emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
aorta). Este un organ muscular ai cărui pereți au patru straturi: pericardul - sac fibros în care este adăpostită inima , miocardul (mușchiul inimii), căptușit în interior de endocard, iar la exterior de o membrană seroasă, epicardul. Pompa cardiacă are patru camere: atriul drept și stâng (sau urechiușa dreaptă respectiv stângă) cu pereții subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
are patru camere: atriul drept și stâng (sau urechiușa dreaptă respectiv stângă) cu pereții subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă. Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală, între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare favorizează umplerea cu sânge a
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]