2,036 matches
-
Aprobarea (acordul, lauda, recompensa, gestica, recunoașterea) • Dezaprobarea (observația, reproșul, ironia, pedeapsa, mustrarea) • Reflecția critică. Educația estetică • Explicația • Observația • Demonstrația • Exemplul • Dezbaterea • Exercițiul • Descrierea • Studiul de caz • Reflecția personală • Sugestia • Tehnici de creativitate • Tehnici de stimulare • Dialogul • Aprobarea • Dezaprobarea • Concursul • Vizionarea • Audiția • Expoziția • Modelarea • Dramatizarea • Simpozionul • Îndrumarea Educația profesională • Explicația • Demonstrația • Exercițiul • Lucrarea practică • Documentarea • Rezolvarea de situații • Studiul de caz • Analiza comparativă • Observarea • Convorbirea • Consilierea • Vizita • Reflecția • Exemplul • Dezbaterea • Problematizarea • Tehnici de creativitate. Educația fizică • Exercițiul • Demonstrația • Descrierea • Explicația • Convorbirea • Exemplul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
competiție, toleranță; Activități de socializare Vizite în: parcuri, expoziții, muzee, instituții publice, magazine, piețe; Excursii pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv; Programe distractive Audiții: povești, concerte, muzică, spectacole; Vizionări: programe tv, video, diafilme; Șezători, serbări, teatru de păpuși, dramatizări; Acțiuni proprii de proiectare și organizare a timpului liber. a) Salutul - mod de comunicare Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care se întâmpină pe
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
frați sau nepoți mici de crescut. Tinzând spre incluziune, cadrele didactice se perfecționează În cadrul cursului ”Școală incluzivă” la C.C.D. Brașov, iar la clase confecționează fișe de lucru, planșe care să le rămână În memoria vizuală; se introduce des cântecul, jocul, audiția muzicală, desenul, astfel ca și elevii integrați să participe cu plăcere și În mod activ la toate activitățile instructiv-educative. Serviciile educative de sprijin sunt În curs de perfecționare. Am avut părinte de sprijin, Învățătoare itinerantă psiholog. Există și un logoped
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
estompate printro tehnică a clarobscurului (precum în pictura impresioniștilor Degas, Monet, Renoir, Cezanne, Delauney, Gustave Moreau etc.). - Surprinderea complexității lumii prin percepție sinestezică, prin corespondențe senzoriale în care Parfum, culoare, sunet sengână șiși răspund (Ch. Baudelaire). Imaginea sinestezică de tipul „audiției colorate“ este avută în vedere și de Macedonki care definea poezia viitorului ca „muzică și imagine“. - Noutatea limbajelor poetice se întemeiază pe tehnica sugestiei care generează „bucuria de a ghici încetul cu încetul; a sugera obiectul, iată visul nostru“ (St
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin anii 1950, dar prezența lui s-a generalizat un deceniu mai târziu. Discul de vinil, piața de masă a discului 20, tranzistorul și pick-upul, emisiunile de radio pentru tineret (Salut les copains, Pop club etc.) au marcat sfârșitul supremației audiției colective, în beneficiul procesului de individualizare a actului de ascultare a muzicii. Consumul individualist corelativ culturii de masă este progenitura fazei II. Turbo-consumerismultc "Turbo‑consumerismul" Se poate afirma că în toată această perioadă modurile de consum au rămas structurate în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din zi și din noapte. În același timp însă asistăm la proliferarea dorințelor și a comportamentelor a căror orientare spre plăcerile senzoriale și estetice, spre forma fizică, spre senzații corporale exprimă valorizarea unei temporalități lente, calitative și senzualiste. Slow food, audiții muzicale, plimbări pe jos, drumeții, jacuzzi și baie turcească, meditație și relaxare: alternativă la fast live, divertismentul savurat „pe îndelete” se bucură de un larg ecou. Astfel, suntem martorii extinderii gustului pentru hoinăreală, pentru ieșirile seara la restaurant, pentru zăbovirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
C: EXAct B: alceva? C: atît. mulțumesc. NORME DE TRANSCRIERE A TEXTELOR Se folosește literă mică atât la inițială de propoziție sau de frază, cât și la inițiala numelor proprii; majuscula notează emfaza. Cuvintele în limbi străine sunt notate conform audiției, între bare oblice (exemplu: /niiorc/ pentru New York). Accent á se notează numai când diferă de cel curent TEXT accent emfatic (al cuvîntului sau al unei silabe) Intonație . contur melodic descendent terminal ↓ contur melodic descendent non-terminal ? contur melodic ascendent terminal ↑ contur
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ordin (2); poezia (2); poveste (2); privi (2); psiholog (2); relaxare (2); respect (2); supunere (2); surd (2); ști (2); ușa (2); voce (2); vorbe (2); vorbește (2); -; acum; adevărul; afla; altul; ascult; ascultătoare; ascuns; asimilează; atentă; aud; audio; auditiv; audiție; pe cel bătrîn; biserică; bun; bunătate; bunăvoință; bunghește; calitate; calmitate; cărți; Cercel; cere; ceva; citi; cînta; cîntă; compasiune; concentrare; concentrat; considera; conștient; copii; copila; crezare; a cunoaște; curs; cuvinte; deștept; dialog; disciplinat; se distrează; educat; educație; elev; și face; facultate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vizează oamenii maturi. Înseamnă, mai ales, activitățile prin care se realizează educația adulților, cuprinzând: toate experiențele care ajută persoanele mature să dobândească noi cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini, interese, valori; toate experiențele individuale sau de grup care rezultă din învățare; lectura, audiția muzicală, învățarea prin racordarea la viața cotidiană de familie sau de muncă. În sens tehnic, include numai activitățile de autoeducație și formele educaționale organizate ca grupe de studiu, serile de conferințe, institutele pentru formarea adulților etc. Definițiile date educației adulților
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sufletul înnobilat pe toate planurile culturale; un țăran superiorizat ca om, părinte, cetățean și gospodar - o personalitate rurală” (Neculau, Experimentul..., p. 114). În primii nouă ani, bilanțul e cu totul remarcabil: 2.000 de întruniri culturale (312 conferințe, 244 de audiții radio, 79 de producții școlare și sătești, 1.320 de șezători etc.), o bibliotecă centrală și câte una în fiecare sat, muzeu agricol. Pe tărâm economic: cooperativa agricolă a înlesnit sătenilor procurarea de semințe, unelte, mașini agricole și reproducători de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
laborator. S-a achiziționat un aparat de proiectare a diapozitivelor și o colecție de 438 de diapozitive. De la casa Maza din Paris au fost achiziționate diapozitive cu subiecte culturale, care au fost montate pe sticlă (1.500 de diapozitive). Pentru audiții radio s-a cumpărat un aparat de radio cu acumulatori. În fiecare toamnă se organizau expoziții (agricole, industrie casnică, lucru manual) cu produse ale gospodăriilor din cele 12 sate și un stand cu noutăți în domeniul uneltelor agricole și casnice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Am arătat deja, în prima etapă s-au organizat 2.000 întruniri culturale (conferințe, șezători, cursuri, producții școlare și sătești). Din 1936 până în 1948 au fost organizate alte 2.291 asemenea manifestări: 1.611 șezători, 148 de conferințe, 451 de audiții radio, 68 de producții artistice. Fiecare întrunire era trecută într-un registru în care se inserau dări de seamă amănunțite despre manifestare. Totul era bine pregătit, nimic nu era improvizat. Conferințele erau o formă importantă de răspândire a cunoștințelor folositoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
curioase”; „Diferite specii de păsări”; „Altoirea viței de vie”; „Aparatul respirator și respirația”; „Cultura porumbului”; „Bolile pomilor”; „Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt mijloc de instrucție și contact cu civilizația. Cu emoție, țăranii din Ungureni au auzit vocile și îndemnurile lui N. Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Victor Babeș, Ionescu-Sisești etc., au ascultat vestite
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Notează într-un loc: „Mesia de Händel. Paradisul trebuie să existe, sau măcar să fi existat Ă altfel ce noimă are atâta sublim?” (I, 31). Altundeva: „Recviemul de Mozart. Plutește în el un suflu de dincolo. Cum să crezi, după asemenea audiție, că universul n-are nici un sens? Trebuie să aibă un sens. Sufletul, ca și înțelegerea, refuză să admită că atâta sublim ar putea dispărea în neant” (I, 74). Când e vorba de Bach, lucrurile sunt și mai explicite. Își spune
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un autoportret autentic al creatorului ei. Această temă se desfășoară pe parcursul a trei ore. SCENARIU DIDACTIC Prima oră Resurse didactice:: CD-uri cu muzică din diverse epoci, CD player, fișe cu temperamentul uman. Secvența 1: 15 minute Se prezintă spre audiție mai multe fragmente din lucrări de muzică clasică, diferite ca tempo, tematică și caracter. Prin conversație frontală, se scot în evidență deosebirile dintre lucrările audiate, precum și concluzia acestei audiții: muzica prezintă mai multe fațete, iar o caracteristică esențială a ei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fișe cu temperamentul uman. Secvența 1: 15 minute Se prezintă spre audiție mai multe fragmente din lucrări de muzică clasică, diferite ca tempo, tematică și caracter. Prin conversație frontală, se scot în evidență deosebirile dintre lucrările audiate, precum și concluzia acestei audiții: muzica prezintă mai multe fațete, iar o caracteristică esențială a ei este expresia unei diversități. Secvența 2: 15 minute În continuare, profesorul de psihologie prezintă tipologiile temperamentale și caracteristicile lor. Se analizează fiecare tip de temperament, trăsăturile specifice. Concluzia este
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]