1,963 matches
-
următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2) propriile Îndoieli privind capacitățile si abilitățile noastre; 3) trebuința de autoactualizare cere efort, disciplina, autocontrol si munca din greu; 4) experiențele cruciale din copilărie pot inhiba saustimula orientarea persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O tendință ce se constată la nivelul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Cu alte cuvinte cum se formează intenția de a: acționa (Gollwitzer, 1993 apud Reeve, 2009), susține efortul (Locke și Kristof, 1983 apud Reeve, 2009), controla gândurile (Wegner, 1994 apud Reeve, 2009), rezistă la tentație (Mischel, 1996 apud Reeve, 2009), exercită autocontrolul (Mischel și Mischel, 1983 apud Reeve, 2009), realizează autoreglarea în general (Galliot și Baumeister, 2007 apud Reeve, 2009)? Mai degrabă decât să apeleze la puterea voinței, oamenii rezistă tentației și amână recompensarea prin crearea și implementarea unor planuri și strategii
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
deprinderi au fost dobândite, din proprie inițiativă, în perioada preșcolară. Desenul și lucrările manuale îi plăceau și le efectua cu ușurință și îndemânare. Eram conștienți că ajutorul nostru nu trebuia să se substituie eforturilor ei, că dobândirea independenței și a autocontrolului în efectuarea temelor stau la baza unor rezultate bune și foarte bune pe termen lung. Curățenia corporală, îmbrăcămintea îngrijită, aspectul frumos al cărților și caietelor au fost lucruri care ne-au preocupat în permanență pe toată durata școlarității. Ne-am
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
modelelor nu este aceeași pentru deficienții de auz și auzitori, dar performanțele globale sunt mai bune la auzitori În toate cazurile. Aceasta s-ar explica prin transferul mai facil de la modelele anterioare la cele următoare și un spirit critic și autocontrol mai dezvoltate la auzitori. Sub aspectul memoriei imediate auzitorii se dovedesc a fi la un nivel mai Înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și pauza Între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm În Învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În Însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii Într-un interval de timp impus
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
conștientizeze că ritmul neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat În ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii În comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii Își formează și Își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța Însușirii ritmului În vorbire se amplifică atunci când În pronunție apar
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ Îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite stări. Ritmul, accentul și intonația sunt dependende de durata pronunțării și de ritmica respiratorie. Pentru a nu altera pronunția și prin urmare sensul cuvintelor trebuie
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interne” pentru a nu fi afectat de vorbele sau acțiunile venite din afară. Totul depinde, așa după cum am afirmat și o vom mai face, de sspectele sau diferențele specifice ale fiecărui individ: - rezistență fizică (adică starea de sănătate); - capacitate de autocontrol (deci un mental sănătos); - stima față de propria persoană; - sistemul de trebuințe și obiective stabilit; - vârstă și sex. Drept urmare, medicina și igiena muncii caută să asigure mai ales latura preventivă, dar și profilaxia în cazul instalării unor boli profesionale sau producerii
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
fiecare individ în parte, a următoarelor strategii de optimizare activității umane, în condiții lucrative și sub acțiunea factorilor de stress<footnote Strategii reliefate în Verzea, I., Luca, G.-P., Management general, Editura Performantica, Iași, 2005, pg. 222-223. footnote>: 1. Îmbunătățirea autocontrolului emoțional și comportamental, precum și a abilităților de autoconducere; 2. Redefinirea priorităților, reconsiderarea obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
tehnici de învățare creativă: - descoperirea și dezvoltarea potențialului creativ; dezinhibarea, deblocarea acestui potențial individual și de grup; - crearea unui climat generator de idei originale, de schimburi de idei; - transferul abilităților creative în procesul instructiv - educativ; - abilitarea și exersarea capacității de autocontrol, metacogniție, echilibru emoțional, gândire pozitivă. I.2 Creativitatea - dimensiune esențială a personalității Multă vreme s-a spus despre creativitate că este un dar divin, rezervat unui număr restrâns de oameni. Această concepție este astăzi depășită deoarece s-a demonstrat rolul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cât mai variate și originale (cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol) pentru a fi cunoscute de ceilalți. Recomandări: evitarea oricărei critici în emiterea ideilor noi; - acceptarea oricărei idei noi (chiar fanteziste) prin eliberarea de frânele posibile ale autocontrolului inhibitiv sau ale evaluării care poate bloca ritmul căutărilor noi; - extinderea cât mai mare a numărului de idei pentru a amplifica astfel șansele de apariție a soluțiilor noi și valoroase; - valorificarea constructivă, novatoare a ideilor altora prin reformularea și combinarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
conținutului, cât și a formei. Comparativ cu vârsta preșcolară ea devine mai critică, pentru că școlarul își evaluează mai sever propriile produse din punct de vedere al recognoscibilității ca formă. Copilul adoptă acum, față de propria imaginație, o atitudine mai circumspectă, de autocontrol. Se poate spune că are loc o suprimare a spontaneității, A. Gessell numind vârsta de șapte ani „vârsta radierii”, adică a sesizării greșelilor și a dorințelor de a le îndrepta. Totuși, la această vârstă fantezia își găsește noi domenii de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
educatorul asupra elevilor depind în mare măsură de tonul afectiv al relațiilor lui cu elevii. Prin comportamentul lui afectiv, profesorul impune elevilor un anumit comportament, individual și de grup. Trăsăturile temperamentale ale profesorului au, desigur, un cuvânt de spus. Dar autocontrolul permanent, echilibrul autoimpus sunt hotărâtoare pentru un comportament adecvat.” 2.3 Deficiențe în comunicarea profesorelev În momentul în care comunicarea dintre profesor și elev nu se realizează la parametri optimi atunci și procesul de învățământ, de asimilare din partea elevului a
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
obțin momentan ascultare din partea copilului. Părintele violent pierde din vedere faptul că, departe de a dovedi forță și autoritate, accesele lui de furie și metodele drastice pe care le folosește nu sunt decât dovezi de slăbiciune și manifestare a pierderii autocontrolului, a stăpânirii de sine din partea lui. Pe lângă faptul că produc suferință, aceste tratamente sunt și un prost exemplu pentru copil. Una din problemele educației în familie este disciplinarea copilului. Aceasta este „inițiată de părinți în concordanță cu părerea lor despre
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
înregistrat vorbind liber și reflectat, apoi și-a ascultat propria vorbire și a fost solicitat să facă anumite evaluări, evidențiindu-se aspectele pozitive sau cele negative. Efortul volitiv al copilului a fost motivat prin intermediul acestor „activități de comparare”, copilul exersând autocontrolul în pronunțarea corectă și în fixarea ritmului și a fluenței normale în vorbire. La începutul terapiei logopedice, copilul venea însoțit de mamă, tocmai pentru a-i crea un climat afectiv și familiar. S-a urmărit deasemeni și îmbogățirea vocabularului, formarea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
datorate sindromului de instituționalizare. Istoricul adaptării pedagogice. Primele contacte cu grupa de preșcolari au evidențiat serioase probleme de interrelaționare și integrare deficitară în grupul de copii. Această adaptare scăzută s-a datorat comportamentelor dizarmonice manifestate (de tipul negativismului, hiperagitației, lipsei autocontrolului și, în general, rezistenței scăzute la frustrare). 3. Ancheta socială: Familia naturala este dezorganizată, părinții neavând venituri stabile (fără ocupație) și fiind consumatori de băuturi alcoolice. Familia mai are 5 copii, dintre care alți trei sunt internați în diverse centre
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
prezentat nici o deficiență fizică sau organică și care a avut o evoluție mult mai bună sub aspect somatic. 5. Examenul psihopedagogic a evidențiat următoarele aspecte: manifestări specifice sindromului de instituționalizare structurat și frecvente tulburări de comportament: negativism, capacitate scăzută de autocontrol și inhibiție voluntară etc.; deficiențe cognitive, tulburări de învățare și de adaptare; instabilitate psihomotrică; bizarerii și ticuri verbale (ex: repeta anumite cuvinte/ expresii perioade diferite de timp); crize disproporționate și necontrolate de râs/ plâns; conduite de tip agresiv și autoagresiv
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea la regulile „oficiale" se face din respect față de autorități sau pentru impresionarea celorlalți. Atitudinea față de reguli se schimbă ușor. Controlul și autocontrolul respectării acestora începe să fie testat: spune când colegii săi greșesc dar și „omite” să-i atragă atenția învățătoarei când regulile sunt încălcate. Stadiul dezvoltării cognitive: operații concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
desprinderii de stimulul concret ce acționează direct asupra organelor de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc o dezvoltare a senzațiilor. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Senzațiile elevului mic se subordonează noului tip de activitate învățarea. Ele se vor modela în funcție de solicitările specifice acestei acțiuni. Copilul posedă numeroase reprezentări despre obiectele de uz casnic, despre fructe, despre tot ce-l înconjoară, dar
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
asigura condițiile realizării libertății personale, astfel încât aceasta să poată exista concomitent cu libertatea celorlalți. Presiunile, constrângerile pe care le exercită societatea asupra membrilor săi, prin intermediul normelor, poartă denumirea de control social. Cel mai important este să transformăm controlul social în autocontrol, pe principiul ”libertatea ca necesitate înțeleasă”, astfel încât comportamentul să poată fi reglat din interiorul fiecăruia dintre noi. Doar atunci omul este cu adevărat liber, altfel este doar sclavul unor reguli a căror necesitate nu o înțelege...
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a semnalat nu atât de mult o dezvoltare mai lentă a deprinderilor de activitate școlară cât mai ales un nivel mai scăzut de educație volitivă, motivațională și o evoluție mai lentă a dobândirii autonomiei. Fetele excelează prin fluiditate verbală, au autocontrolul mai ridicat ceea ce le facilitează capacitatea de a se face acceptate de grupul clasei. Față de fete (37,9%) băieții prezintă mai frecvent (62,1 %) tulburări de adaptare. Vârsta copilului este cel mai puțin luată în considerare în aprecierea conduitei adaptative
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Cu alte cuvinte cum se formează intenția de a: acționa (Gollwitzer, 1993 apud Reeve, 2009), susține efortul (Locke și Kristof, 1983 apud Reeve, 2009), controla gândurile (Wegner, 1994 apud Reeve, 2009), rezistă la tentație (Mischel, 1996 apud Reeve, 2009), exercită autocontrolul (Mischel și Mischel, 1983 apud Reeve, 2009), realizează autoreglarea în general (Galliot și Baumeister, 2007 apud Reeve, 2009)? Mai degrabă decât să apeleze la puterea voinței, oamenii rezistă tentației și amână recompensarea prin crearea și implementarea unor planuri și strategii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și pauza între ele. Munca ortofonică, pe bază de grupuri ritmice, pregătește trecerea de la faza ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm în învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii într-un interval de timp impus
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
conștientizeze că ritmul neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat în ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii în comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii își formează și își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite stări. Ritmul, accentul și intonația sunt dependende de durata pronunțării și de ritmica respiratorie. Pentru a nu altera pronunția și prin urmare sensul cuvintelor trebuie
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]