4,413 matches
-
de rău, adiind pe măsurile din nemopropheta in patria: „unde, din plămânii mei am suflat aur, tinicheaua de dedesubt a fost mai puternică și nu s-a sfiit să iasă la iveală." (p. 77). Alchimia modernilor nu-i mai este, avangardei turtite de-al vieții real, carte norocoasă. în lupta cu viața, știe că pierde. Și singura sinceritate care-i mai rămâne e propovăduirea acestei vieți câștigătoare, anchilozată în formele unor pedanți care s-au ajuns, sau liberă, în revoluții: „și
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
Gheorghe Grigurcu În chip izbitor, Nicolae Prelipceanu este un antiromantic. Cultul egoului, frămîntarea interiorității, intonația patetică sunt sub condeiul d-sale întoarse pe revers. Nimic din atitudinile idealizatoare nu scapă unei „deconstrucții” ce se potrivește mai bine avangardei decît așa-zisului postmodernism (de facto, un modernism clasicizat), care caută a întruni într-o dulce concordie diversitatea posturilor, a procedeelor. Poetul e un avangardist, totuși temperat de teama de-a nu se da (prea mult) în spectacol. Drept care adoptă
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
teoreticienii pe care laxismul interpretării operelor moderne îi irită și care consideră că procentul de impostura pe care acestea îl implică a fost subestimat. Puțini mai cred astăzi în valoarea în sine a noutății sau a originalității în arta. Epoca avangardelor avânt toute chose a trecut. Cubismul, suprarealismul sau dodecafonismul au devenit istorie. Globalizarea începe să însemne tot mai des cultivarea specificităților culturale și lasă locul ideii, mult mai nobile, de diversitate. V-ați miră foarte tare dacă artă europeană s-
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
parte, dificultatea de situare a heterodoxului, paradoxalului poet a constituit, cred, un impediment al recuperării după 1990. Scos, pe drept, de sub semnul „tradiționalismului”, el n-a fost perceput drept „exponențial” nici ca avangardist (fiind doar un tovarăș de drum al avangardelor), nici ca modernist „impur” (eclipsat de Arghezi) sau „purist” (eclipsat de Barbu), nici ca expresionist (pus în umbră de Blaga) sau post-simbolist precursor de noi orientări (eclipsat de Bacovia). Nu cred, de aceea, că recuperarea sub semnul postmodernismului (cum încearcă
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
în format de buzunar (Eugène Delacroix, Journal, Pages choisies, Etablissement de l’édition, notes et postface de Jérôme Vérain, Editions Mille et Une Nuits, 2007), ce încerca să-l readucă pe artist în actualitatea noastră hârșită, saturată de toate experiențele avangardelor de neocolit. Să-l recheme în conștiința contemporanilor noștri, prin crâmpeie selectate din jurnalul său, un pictor fascinant și prin alonja intelectuală de cugetător rafinat asupra vieții și istoriei. Fragmentele mi s-au părut atât de captivante, încât am continuat
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
Constantin Abăluță Sylvestre CLANCIER Născut în 1946. Atras de suprarealism, participă la mișcările de avangardă de la sfârșitul anilor ’60 și până în 1976. Pictor și poet, filosof în răstimpuri, devine editor pentru o vreme, revine la scriitură în 1990. Președinte al PEN Clubului francez. TOT ȘI NIMIC Nimicul nu-i nimic cât râvnește un tot și
Poeți francezi contemporani by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/4718_a_6043]
-
Traian Băsescu a scăzut la o cotă de încredere de 9%, potrivit unui sondaj efectuat în septembrie de GSSC Avangarde. Cota președintelui este egală cu aceea a lui Adrian Năstase și sub cota lui Geoană, creditat cu 12 procente. Nivelul civic al românior pare să fi crescut, 67 la sută dintre repondenți admițând că nu este bine ca președintele să
Încrederea în Traian Băsescu a scăzut la 9%. Boc - 8%. Jumătate dintre români nu ştiu cine ar mai trebui să vină la guvernare () [Corola-journal/Journalistic/49686_a_51011]
-
extravagante sunt refuzate de populație, o ipoteză în care România ar fi condusă de Patriarhul Daniel fiind agreată doar de 10 la sută dintre repondenți. Greva generală, în schimb, este susținută de 60 la sută dintre români. Institutul sociologic GSSC Avangarde este coordonat de conf. dr. Marius Pieleanu.
Încrederea în Traian Băsescu a scăzut la 9%. Boc - 8%. Jumătate dintre români nu ştiu cine ar mai trebui să vină la guvernare () [Corola-journal/Journalistic/49686_a_51011]
-
Răzvan Voncu Cum spuneam nu demult, recuperarea avangardei a încetat să mai fie o modă literară și a devenit un demers substanțial de reconfigurare a canonului istoric cu care operăm. Atât a canonului intern al mișcării - prin recuperarea unor texte considerate pierdute și a unor autori ignorați -, cât
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
demers substanțial de reconfigurare a canonului istoric cu care operăm. Atât a canonului intern al mișcării - prin recuperarea unor texte considerate pierdute și a unor autori ignorați -, cât și a celui general al literaturii române în secolul XX, în care avangardei îi era rezervat, prin tradiție, un rol mai degrabă marginal. Spun că demersul e substanțial, deoarece celor câtorva monografii și studii dedicate scriitorilor sau publicațiilor de avangardă (nu toate, să recunoaștem, convingătoare) li s-au adăugat, în ultimii câțiva ani
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
cât și a celui general al literaturii române în secolul XX, în care avangardei îi era rezervat, prin tradiție, un rol mai degrabă marginal. Spun că demersul e substanțial, deoarece celor câtorva monografii și studii dedicate scriitorilor sau publicațiilor de avangardă (nu toate, să recunoaștem, convingătoare) li s-au adăugat, în ultimii câțiva ani, mai multe ediții științifice. Care au oferit probe incontestabile în favoarea reconsiderării unor autori și fenomene, deopotrivă a celor din „primul val” al avangardei interbelice, cel din anii
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
scriitorilor sau publicațiilor de avangardă (nu toate, să recunoaștem, convingătoare) li s-au adăugat, în ultimii câțiva ani, mai multe ediții științifice. Care au oferit probe incontestabile în favoarea reconsiderării unor autori și fenomene, deopotrivă a celor din „primul val” al avangardei interbelice, cel din anii ’20-’30, și a celor, la fel de interesanți, din cel de-al „doilea val”, din perioada imediat postbelică. Cea mai importantă reconsiderare îl vizează, cred, pe Gellu Naum, a cărui „cotă” în ierarhiile literare a crescut spectaculos
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
1985), mai conține alte 4 volume de proză, din perioada 1945-1970. Cel puțin primele 3, și anume Medium și Teribilul interzis (din 1945) și Castelul orbilor (din 1946), erau cunoscute până acum, în cel mai bun caz, de specialiștii în avangardă, în ciuda unei reeditări datând din 1996-1999. Reproducerea integrală și cronologică redimensionează părțile și le repune într-un sistem de relații și interdependenț e, care le iluminează în chip diferit pe fiecare dintre ele. Spre deosebire de primul volum, conținând poezia, cel de
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
Eu, însă, simt nevoia să insist asupra meritelor ediției și asupra modificării grilei de receptare a scriitorului, pe care aceasta o operează în chip evident. Cu atât mai mult cu cât, datorită ei, se schimbă chiar modul în care receptăm avangarda, la scară istorică. Astfel, o primă certitudine este aceea că proza lui Gellu Naum nu este nici „suprarealistă”, nici un violon d’Ingres al poetului. Mai devreme decât poezia lui Naum (volumul Athanor, din 1968), proza este cea care face trecerea
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
scară istorică. Astfel, o primă certitudine este aceea că proza lui Gellu Naum nu este nici „suprarealistă”, nici un violon d’Ingres al poetului. Mai devreme decât poezia lui Naum (volumul Athanor, din 1968), proza este cea care face trecerea de la avangarda contestatară, care submina temeliile artei tradiționale, la avangarda creatoare, care întemeia o nouă artă. Scriitorul intuiește, încă din 1945-1946, ceea ce în 1985, când va publica Zenobia, va fi deja o evidență: și anume, eroziunea clasicei împărțiri a artei pe genuri
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
că proza lui Gellu Naum nu este nici „suprarealistă”, nici un violon d’Ingres al poetului. Mai devreme decât poezia lui Naum (volumul Athanor, din 1968), proza este cea care face trecerea de la avangarda contestatară, care submina temeliile artei tradiționale, la avangarda creatoare, care întemeia o nouă artă. Scriitorul intuiește, încă din 1945-1946, ceea ce în 1985, când va publica Zenobia, va fi deja o evidență: și anume, eroziunea clasicei împărțiri a artei pe genuri. Pornind de la contestația suprarealistă a ideii de organizare
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
și alți mari creatori. Sunt corifeii unui al doilea Secol de Aur al literaturii spaniole sau exponenții unei Epoci de argint . Mari admiratori și cunoscători ai poeziei lui Góngora, ei au fost primii care, nutrind aceleași aspirații novatoare, în contextul avangardelor europene, au înțeles pe deplin performanțele poeziei gongorine bazate pe o artă poetică și o atitudine estetică foarte asemănătoare cu noile propuneri artistice de la începutul secolului XX. Scriitorii amintiți au prețuit originalitatea limbajului poetic al lui Góngora și noutatea universului
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
alte reacții. Desigur, orice imagine autoritară, datorată unui artist cu incontestabilă autoritate, oferă creației artistice înseși invitații la parodie sau la referințe ce se înscriu în estetica postproducției, la fel de generoase în amploarea dialogului cultural, ca și gesturile radicale ale primei avangarde (imaginea Monei Lisa, căreia Duchamp îi adaugă mustăți, sau a măgărușului expus de Maurizio Catelan, în replică la calul expus de Jannis Kounelis cu ani înainte, în aceeași galerie, ca protest ecologist). O replică polemică sau doar de o referințialitate
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
au anvergură, complexitate, nivel, nu se nasc firesc unele din altele, ci, atunci cînd se petrece ceva semnificativ, pare mai degrabă hazard. În schimb, destulă infatuare, impostură, grandomanie. În București, doar, în anii șaizeci, șaptezeci, optzeci au fost spectacole de avangardă. Au fost, cu alte cuvinte, mari spectacole, mari performanțe care au marcat teatrul european. Țesătura densă s-a desfăcut în ultima vreme. Au apărut multe spații albe, mari și doar cîteva fenomene în teatrul românesc care să emoționeze, să nască
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
Potrivit unui studiu realizat de Grupul de Studii Socio Comportamentale Avangarde, pe un eșantion de 900 de persoane, două treimi dintre români sunt de acord cu protestele de stradă începute acum 10 zile, iar 37% dintre ei sunt de părere că principala soluție pentru ca acestea să înceteze este demisia președintelui Traian
Două treimi dintre români sunt de acord cu protestele - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/46342_a_47667]
-
Majoriatea românilor cred că țara se îndreată într-o direcție greșită, iar dacă duminica viitoare ar fi alegeri prezidențiale, Crin Antonescu este cotat cu cea mai bună șansă, potrivit unu studiu realizat de Avangarde, Grupul de studii socio-comportamentale. Potrivit sondajului, 85% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar doar 10% cred că direcția este una bună. În ceea ce privește interesul față de alegerile electorale din 2012, 39% dintre participanți s-au declarat
85% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Cine ar ieși președinte dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare () [Corola-journal/Journalistic/46516_a_47841]
-
Arte Gabriela Gheorghișor, Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii, Muzeul Literaturii Române Alex Goldiș, Critica în tranșee, Cartea Românească Daniela Matei, Mașina de întors timpul, Art Aura Țeudan, Coji de nuci verzi sub unghii, Limes VII. TRADUCERI Leo Butnaru, Avangarda rusă, Cheinon Livia Cotorcea, F. M. Dostoievski, Adolescentul, Polirom Dinu Flămând, F. Pessoa, Opera poetică, Humanitas George Volceanov, Violeta Popa, Horia Gârbea, W. Shakespeare, Opere, IV, (Regele Ioan, Îmblînzirea scorpiei, Vis de-o noapte-n miezul verii), Paralela 45 Alexandru Al.
Nominalizări la Premiile USR pe anul 2011 () [Corola-journal/Journalistic/4662_a_5987]
-
Covrig Roxana Ultimul sondaj Avangarde arată care sunt principalele probleme ale românilor. Realizat în perioada 12-20 ianuarie, sondajul se bazează pe un eșantion reprezentativ de 1500 de persoane. Un procent de 28% dintre români se confruntă cu probleme financiare. Este urmat de lipsa locurilor de
Sondaj: Problemele care MACINĂ românii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/46657_a_47982]
-
în propria țară. Premiul pentru traduceri a fost decernat de Denisa Comănescu, directoarea Editurii Humanitas Fiction, și a fost primit de Dinu Flămând pentru Opera poetică a lui Fernando Pessoa, Editura Humanitas Fiction. Celelalte traduceri nominalizate au fost: Leo Butnaru, Avangarda rusă, Cheiron, Livia Cotorcea, F. M. Dostoievski, Adolescentul, Polirom, Violeta Popa, George Volceanov, Horia Gârbea, W. Shakespeare, Opere, IV, Paralela 45, și Alexandru Al. Șahighian, Herta Müller, Mereu aceeași nea și mereu același neică, Humanitas Fiction. „Provin dintr-o generație care
Premiile USR pentru anul 2011 by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4560_a_5885]
-
a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața Românească”, „Apostrof”, „Vatra” etc. Traduce din Marin Sorescu și Tudor Arghezi și e interesat de avangardă poetica românească (un prim grupaj de texte traduse apare în 1975, în revistă „L’Europa letteraria e artistică”). Editează, împreună cu Marin Mincu, Poesia romena d’avanguardia (1980), antologie bilingva de texte și manifeste poetice, si Nuovi poeți romeni (1986). Antologia
In memoriam Marco Cugno () [Corola-journal/Journalistic/4579_a_5904]