1,723 matches
-
val, Chișinău, 1993; Epifanii, Galați, 1994; Scrisori de pe strada Maica Domnului, București, 1995; Lunaria, București, 1995; Aldebaran, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Între îngeri și demoni, București, 1998; Învingătoarele spații, pref. Tudor Palladi, postfață Andrei Langa, București, 1999; Avatar, Galați, 1999; Infinitul de aur, Timișoara, 2001; Răstignirea porumbeilor, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Viziune romantică și atitudine civică, „Nistru”, 1981, 5; Ion Ciocanu, Măsura adevărului, Chișinău, 1986, 170-191; Marin Sorescu, Un sunet tulburător, R, 1990, 1; Ana Bantoș
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
Notă de război) și amintiri referitoare la gruparea „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim, iar Ion Dur se ocupă de monografia lui Ilie Guțan despre Cercul Literar de la Sibiu. O chestiune frecvent dezbătută în acești ani e abordată și în articolul Avatarurile postmodernului de Alina Sas. Se mai tipăresc traduceri de Hans Magnus Enzensberger, Wolfgang Borchert și Wolf von Aichelburg. Din numărul editat în 1996 sunt de semnalat discursul de recepție la Academia Română ținut de Ștefan Augustin Doinaș (referitor la Cercul Literar
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
studiu literar mai amplu asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
scriit. rom., II, 776-777; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 148-157, 195-197; Ion Pop, Publicistica lui Gherasim Luca, RL, 2003, 15; Dicț. analitic, IV, 301-305; Manolescu, Enciclopedia, 464-466; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 218-229, passim. P.R.
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
biblioteca), se angajează vagonetar la mina Petrila, unde lucrase și tatăl său. Întreg traseul, incredibil, parcurs de fostul conferențiar universitar aruncat în închisoare și ajuns muncitor necalificat va figura în romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda, prin avatarurile protagonistului Victor Petrini. În 1964 este angajat câtva timp ca șef de serviciu producție la Teatrul de Stat din Petroșani, din acest an și până în 1973, când se pensionează medical, fiind secretar literar la Teatrul Național din Craiova. Urmează o
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de scrieri despre obsedantul deceniu. Un fapt interesant: acum se evidențiază cu mai multă forță tiparul narativ și tipologia. Tema privilegiată devine drama familiei tarate, macerate de un rău obscur. Personajele, contorsionate psihologic, sunt însoțite de dubletele lor maligne, de avatarurile lor din diferite ipostaze existențiale; altfel spus, personajul este un fel de păpușă rusească, în dispută cu eurile sale precedente. Scenariul romanului, care revine și în Când vine umbra (1979), e declanșat printr-un truc narativ: protagonistul, aflat într-un
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
sclavii sentimentale liber asumate lipsește. În afara profesiei, medicul e un ins terre-à-terre. Departe de a fi atractivă, înfățișarea lui e mai curând repugnantă, comportamentul se dovedește primitiv, uneori de-a dreptul grobian, iar caracterul - dubios. Ana vede în Ara un avatar al perechii ei ideale eterne, o reîncarnare a Marelui Preot, a Pontifului, cunoscut undeva în Africa, ori a Marelui Vrăjitor din Tibet, și crede că, neputându-se uni în trecutele lor vieți, aveau să devină soți în cea de acum
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
un simpozion de retorică, înconjurată de alți universitari care păreau a-i fi amici de cînd lumea, perfect în largul lor în preajma ei, și cu care glumea-flirta discret și senin. De curînd Deirdre Mc Closkey a publicat un volum-cronică a avatarurilor sale identitare. El conține povestea transformării lui Donald în Deirdre, cu multe dintre detaliile ei mai curînd de articolaș de gazetă, sordide și deprimante, dar și cu reflecții interesante despre libertatea individului (și obligația sa) de a se prezenta celorlalți
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
Se va declara mulțumit cu lista de succese ce-i va fi supusă, o seamă dintre ele majore și destule altele modeste, dar necontestabile? Se va gândi de două ori înainte de a-l vota pe dl Ion Iliescu, amintindu-și avatarurile acestui politician abil, lunecos, nechinuit de complexul minciunii, va da votul echipei Gherman, Hrebenciuc, Solcanu, pentru un nou guvern Văcăroiu, întinerit după patru ani de ședere în muzeul măștilor de ceară? Va merge la urne ca să-l răsplătească pe aducătorul
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
această materie? Nici una definitivă. Nu-i plăcea, evident, să facă zilnic însemnări jurnaliere. Dar cum caietul de însemnări se afla mereu la îndemînă și cum pofta de lucru îi lipsea cronic, scria aici gînduri de tot felul, unele care priveau avatarurile sale și destinul său sau al celor apropiați, cum spuneam unele notații fiind chiar datate. În acest fel caietele prezintă totuși înfățișarea, poate nedorită de autor, a unui jurnal. La Paris aceste caiete de însemnări au apărut deodată în cinci
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
extrem, apropiat de avangardă, dar conservând obiective „metafizice” și configurări „solare”), Moravia, Malaparte, fantasticul interiorizat și „de atmosferă”, cu „recuzită tenebros-romantică, net opusă facturii fantasticului solar” la Loria etc. Concise și totodată bogate în informații și interpretări, studiile polarizate de avatarurile fantasticului sunt tot atâtea „introduceri” în opera fiecărui scriitor. Cu deosebire remarcabile sunt eseurile consacrate lui Dino Buzzati, maestru al „alegorismului filosofic modern”, a cărui proză e caracterizată și prin comparația cu Franz Kafka și ale cărui modalități de a
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
Jenks și Peerbolte, lucrarea profesorului de la Chicago este un digest de o foarte bună calitate, destinat unui public larg, dar care nu se situează, din acest motiv, în afara rigorilor științifice. În doar 400 de pagini, sunt prezentate și interpretate principalele avataruri ale Anticristului, de la „preistoria” mitului - fragmentele scrierilor intertestamentare - până la „teoria arhetipurilor” a lui C.G. Jung. În consecință, lucrarea de față are marea șansă de a beneficia, pe de o parte, de studiile lui Jenks și Peerbolte asupra originii și evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
forma unei ființe umane, înzestrată cu o harismă negativă, manipulată de diavol, fără însă a se confunda cu acesta. Pentru autorul Urcării la cer..., ca și pentru autorul de mai târziu al scrierii De consummatione mundi, tiranul eshatologic este un avatar al lui Beliar însuși, care coboară in persona pe pământ, pentru a‑și pune în aplicare lucrarea malefică. Lupta finală se va da între cele două principii absolute, Bine și Rău, reprezentate de Cel Iubit și de Beliar cu chip
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
deplin. „Întruparea” îl ascunde, în loc să îl descopere. În consecință, el nu se poate face cunoscut la nivelul limbajului rațional uman, ci numai la nivelul viziunii extatice, dumnezeiești. Tot astfel, cel ce se pretinde Cristos înaintea parusiei nu este decât un avatar al lui Beliar, principe metafizic existent în afara umanității propriu‑zise. Teologia autorului Urcării la cer... este esențial mitologică, proprie creștinismului gnostic. Ea se reflectă și în eshatologie, fiind cu totul convențională și lipsită de consistență reală. Grupul profeților pare să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cât despre Anticrist, el se va așeza în fruntea unui imperiu pe care îl va reunifica în mod artificial, caricatural. Coeziunea acestui imperiu eshatologic, care nu este același cu Imperiul Roman, va fi complet iluzorie. Judecata are drept țintă acest avatar caricatural al Romei, condus de Anticrist, și nu Roma propriu‑zisă, dispărută cu puțin timp înainte. În De Christo..., Hipolit nu își dezvăluie prea mult sentimentele față de puterea romană. Preocupare sa esențială rămâne cea a prezentării și a interpretării, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vigilentă a celei de‑a doua parusii, a cărei iminență este respinsă de autor. Acesta se înscrie pe linia tradiției metafizice ioanice care opune împărățiile succesive și perisabile ale acestei lumi împărăției veșnice a lui Cristos. Imperiul Roman este ultimul avatar al principiului „pământesc”. El conține in nuce viitorul imperiu al Anticristului, fără însă a se confunda cu acesta. Dimpotrivă chiar, el încarnează această realitate misterioasă, katechonul, despre care vorbește 2Tes. 2,6‑7, capabilă să oprească pentru un anumit timp
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acțiune distructivă: asupra păgânilor, prin distrugerea Romei; asupra iudeilor, pe care îi va înșela pretinzând că este Mesia; și asupra creștinilor, pe care îi va întoarce de la adevărata credință, impunându‑le circumcizia. Potrivit interpretării lui Victorin, el va fi un avatar al lui Nero, dar un Nero pervers (viciosul de odinioară va deveni aproape un ascet înțelept), imposibil de recunoscut de cele trei categorii de victime. Elemente importante din scenariul hermeneutic al pannonianului vor fi reluate de Commodian în poemele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
6,5; Dan. 8,8; 11,4; 4Ezr. 13,5. . Potrivit spuselor lui H. Gressmann, Der Messias, Göttingen, 1921, pp. 344‑345, nu ar fi vorba de cele patru imperii la care se face referire în capitolul 2, ci de avatarurile imperiului lui Alexandru, dat fiind faptul că fiarele își fac apariția în același timp. Apud A. Lacocque, Le Livre..., p. 98. . M. Delcor, Le Livre..., pp. 144‑146. . În viziunea lui G. von Rad, „cele patru animale ar reprezenta lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Confesiunile unui opinioman (1996) conțin, pe lângă pagini de critică propriu-zisă, și fragmente autobiografice, pagini de jurnal, notații autoscopice, „egografii” semnificative prin perspectiva deschisă asupra construcției de sine a unui critic și istoric literar. Despre aceleași grafic al formării, precum și despre avatarurile biografice, ideatice și editoriale ale unui tânăr critic din generația '80, o imagine elocventă se conturează, chiar dacă indirect, din corespondența cu criticul și prozatorul Paul Georgescu, pe care S. o editează în volumul Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
din urmă, să își calce în picioare demnitatea, iar trezirea este târzie și fără efect: își pierde soția și moare el însuși, pedepsit de fostul său complice. La fel i se întâmplă și lui Duțu din Comoara, personaj ale cărui avataruri sunt prezentate totuși cu umor. Multe nuvele accentuează incompatibilitatea dintre un caracter nehotărât și stabilitatea familiei. Ghiță este un exemplu elocvent: zbătându-se între pofta de câștig și grija pentru familie, el nu le poate împăca. Când opțiunea se face
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
nu vindecă vremea”, TR, 1978, 49; V. Pop, „Cultura de fosfor”, CL, 1983, 2; Petru Poantă, „Cultura de fosfor”, TR, 1983, 9; Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic tratat de miresme”, TR, 1990, 16; Poantă, Scriitori, 50-53; Poantă, Dicț. poeți, 182-184. Ct. C.
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
1922-1996), TR, 1996, 43; Irina Petraș, „Istoria literaturii maghiare din România”, CC, 1996, 9-10; Ion Pop, Profesorul Gavril Scridon, ST, 1996, 9-10; Ion Buzași, Dascălul-prieten, ST, 1996, 9-10; Teodor Tanco, În posteritate, ST, 1996, 9-10; Lucian Tăutu, Gavril Scridon și avatarul sintezei: „Istoria literaturii maghiare din România”, DL, 1997, 1; Micu, Scurtă ist., IV, 175-176; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 329-330; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 292; Micu, Ist. lit., 741; Petraș, Panorama, 572-573; Dicț. scriit. rom., IV, 203-205
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Evoluția literaturii medievale și preromantice (2002), Literatură română contemporană (2003). Dipticul Trădarea intelectualilor - Reeducare și prigoană apărea într-un orizont de așteptare avidă de recuperarea memoriei și punerea în problemă a ierarhiilor literare consacrate sub comunism. Reconstituirea în premieră a avatarurilor literaturii și literaților români după 1944, prin largi reproduceri - cu minim comentariu - de texte-șoc ale presei din anii de instaurare a dictaturii au asigurat cărților audiență și lauri. Profesiunea de credință sine ira et studio, mărturisită în Avertisment, nu e
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
de arheologie, acuzat că hărțile anexate ar fi fost hărți de stat major privind debarcarea aeriană a trupelor SUA. În octombrie 1959 este arestat iarăși și peste o lună moare în timpul anchetei. Colecția donată rămâne închisă pentru public; după alte avataruri, va fi mutată, în 1979, la Muzeul Colecțiilor de Artă. Reputat specialist, își va aduna contribuțiile privind ceramica românească în 1972, în cuprinzătorul volum Studii de artă populară. S. nu a fost doar gazdă a cenaclului literar la care, începând
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
sufere și pe cei din jurul acestuia. Importantă este și atitudinea societății față de bătrânețe și de bătrâni. În antichitate, bătrânul era simbolul înțelepciunii, al echilibrului, prudenței, dreptei măsuri, al stării de armonie atinsă și împlinită. Seneca și Terentiu vedem însă și avatarurile bătrâneții: „Senectus insanabilis morbud”, spunea Seneca, iar Trentiu, „Senectus ipsa est morbus”. În Evul Mediu, bătrânețea apare ca o infirmitate, ca o boală în sine (R. Bacon). Bătrânul este un personaj proscris, fiind asociat cu vrăjitoarea, artele malefice, relațiile cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]