878 matches
-
stipulate prin Tratatul de la Alexandropol, cu excepția orașului Alexandropol și a răsăritului guberniei Erevan, pe care Turcia o ceda Armeniei, nordul oblastului Batumi, pe care Turcia o ceda Georgiei și uezdurile Șarur-Daralagezski din guvernia Erevan, care urmau să intre în componența Azerbaidjanului. Tratatul asigura Turciei controlul asupra sudului oblastului Batumi (okrugul Artvin), supra fostlui oblast Kars, fostului uezd Surmanlisk și a părții de vest a fostei gubernii Erevan. Acest acord a fost urmat în octombrie 1921 de semnarea Tratatul de la Kars dintre
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
protecția Ligii Națiunilor, administrarea teritoriului urmând să fie făcută de către autoritățile militare britanice, franceze și italiene. După înfrângerea forțelor „albilor” din Caucazul de nord, Armata a XI-a „roșie” a Rusiei bolșevice a fost transferată la frontiera de nord a Azerbaidjanului Democrat. Comitetul reprezentanților condus de Mustafa Kemal i-a dat ordin comandantului local turc, Kâzım Karabekir, să nu se opună înaintării Armatei Roșii în Azerbaidjan și sovietizării acestui teritoriu. Pe 23 aprilie 1920, s-a deschis la Ankara prima sesiune
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
președintelui Sovietului Comisarilor Poporului al RSFS Ruse, V. I. Lenin, stabilirea de relații diplomatice și sprijinirea de către bolșevici a luptei Turciei pentru independență. În aceeași zi, Armata a XI-a „roșie” a RSFS Ruse a traversat granița de nord a Azerbaidjanului, iar după numai două zile, pe 28 aprilie, puterea politică din republică a trecut în mâinile Comitetului Provizoriu Revoluționar, care a proclamat fondarea RSS Azerbaidjane. Guvernul Marii Adunări Naționale a Turciei a hotărât pe 11 mai 1920, trimiterea lui Bekir
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
Articolul 3 stipula că părțile semnatare au căzut de acord asupra formării pe teritoriul fostului uezd Nahicevan din guvernia Erivan, în limitele stabilite in Anexa Ic a tratatului, a unui teritoriu autonom (Republica Sovietică Socialistă Autonomă Nihicevană), aflat sub protecția Azerbaidjanului Sovietic, care se angaja să nu cedeze controlul acestui teritoriu unei stat terț. Articolul 5 stabilea că statutul final al Mării Negre și al Strâmtorilor (Bosfor și Dardanele) va fi decis în cadrul unei conferințe viitoare a statelor riverane. Decizia acestei conferințe
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
proteja armeni și nu pentru a persecuta non- comuniști, deși starea finală a acestui angajament a fost renegat când Dashnaks a fost forțat să iasă din țară. Guvernul sovietic a propus anexarea regiunii Nagorno - Karabah și Syunik regiuni ale Armeniei Azerbaidjanului sovietic. Acest pas a fost puternic respins de Garegin Nzhdeh, care a declarat Syunik ca o regiune autonomă la 25 decembrie 1920. În ianuarie 1921 Drastamat Kanayan a trimis o telegramă de Njdeh, sugerând permițând sovietizarea Syunikului, prin care acestea
Republica Armeniei Montane () [Corola-website/Science/326602_a_327931]
-
putea câștiga sprijinul guvernului bolșevic în rezolvarea problemelor terenurilor armenilor. Njdeh din nou, sa dovedit a fi un politician mult - cu deficiențe de vedere, el nu s-a abătut de la Syunik și a continuat lupta sa împotriva Armatei Roșii și Azerbaidjanului sovietic.. Pe 18 februarie 1921, dașnakii au organizat o rebeliune antisovietică la Erevan și au reușit să cucerească controlul asupra orașului și a regiunii înconjurătoare pentru aproape 42 de zile, dar au fost înfrânți în cele din urmă de Armata
Republica Armeniei Montane () [Corola-website/Science/326602_a_327931]
-
respins propunerile. Enver, descurajat de lipsa de cooperare a Imperiului German, a ordonat crearea unei noi forțe „Armata Islamului”, care nu avea în componența ei niciun ofițer german. În timpul campaniei militare declanșate, Armata Islamului a ocolit Georgia și a străbătut Azerbaidjanul. Armata a III-a a înaintat de asemenea până pe linia frontierelor antebelice. Armata a III-a a atacat mai apoi Republica Democrată Armeană, care se afla în prima linie a frontului caucazian. Campania condusă de generalul Vehib Pașa a fost
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
multe limbi străine), domnia sa a fost una mai puțin strălucită. Armatele otomane au înregistrat eșecuri în Ungaria și Persia, iar 1606, prin tratatul de la Sitvatorok, Austria a încetat să mai plătească tribut turcilor. În plus, otomanii au cedat Georgia și Azerbaidjanul Persiei. Osman al II-lea și-a început domnia prin asigurarea granițelor estice, semnând un tratat de pace cu Iranul safavid, după care a condus personal invazia otomană în Polonia, pentru contracararea influenței poloneze în Moldova. După asedierea Hotinului de către
Dezvoltarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324768_a_326097]
-
prostia funcționarilor săi. Murad al IV-lea, care a domnit între 1623 - 1640, a rămas cunoscut pentru restaurarea autorității statului și pentru brutalitatea metodelor folosite. În timpul domniei sale el a implicat imperiul în războiul cu Persia, la sfârșitul căruia a recucerit Azerbaidjanul, a ocupat Tabrizul, Hamadan-ul și, într-un ultim efort militar, a cucerit Bagdadul în 1638. Murad al IV-lea a condus personal invazia Mesopotamiei, dovedindu-se un remarcabil tactician. Mehmed al IV-lea a devenit sultan la doar șase ani
Dezvoltarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324768_a_326097]
-
mai. Două zile mai târziu. Georgia s-a retras din federație și și-a proclamat independența, fiind susținută în luarea acestei decizii de misiunea germană condusă de Friedrich Freiherr Kress von Kressenstein și Friedrich Werner von der Schulenburg. Au urmat Azerbaidjanul și, pe 28 mai, Armenia. În iunie, RD Armeană a fost forțată să semneze Tratatul de la Batumi. Armenii din Republica Armeniei Montane au continuat lupta antiotomană sub comanda lui Andranik Ozanian. Republica Armeniei Montane a fost proclamată în august, dar
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
declanșat cu Armenia, pe care a forțat-o să semneze tratatul de la Alexandropol. Prin semnarea acestui tratat de pace, armenii pierdeau cea mai mare parte a teritoriului atribuit prin tratatul de la Sevres, (Armenia Wilsoniană). Pe 27 aprilie 1920, guvernul RD Azerbaidjan a primit o notificare oficială cu privire la traversarea graniței nordice a țării de către Armata Roșie. În vestul țării, armenii continuau să ocupe teritorii azere. În estul Azerbaidjanului, bolșevicii locali se răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
teritoriului atribuit prin tratatul de la Sevres, (Armenia Wilsoniană). Pe 27 aprilie 1920, guvernul RD Azerbaidjan a primit o notificare oficială cu privire la traversarea graniței nordice a țării de către Armata Roșie. În vestul țării, armenii continuau să ocupe teritorii azere. În estul Azerbaidjanului, bolșevicii locali se răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă vreme să stabilizeze
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
nordice a țării de către Armata Roșie. În vestul țării, armenii continuau să ocupe teritorii azere. În estul Azerbaidjanului, bolșevicii locali se răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă vreme să stabilizeze nou formata RSS Azerbaidjană. Pe 4 decembrie 1920, guvernul RD Armeană a capitulat practic fără luptă în fața Armatei Roșii. Bolșevicii armeni, în cea
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
de către Armata Roșie. În vestul țării, armenii continuau să ocupe teritorii azere. În estul Azerbaidjanului, bolșevicii locali se răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă vreme să stabilizeze nou formata RSS Azerbaidjană. Pe 4 decembrie 1920, guvernul RD Armeană a capitulat practic fără luptă în fața Armatei Roșii. Bolșevicii armeni, în cea mai mare parte
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă vreme să stabilizeze nou formata RSS Azerbaidjană. Pe 4 decembrie 1920, guvernul RD Armeană a capitulat practic fără luptă în fața Armatei Roșii. Bolșevicii armeni, în cea mai mare parte originari din Azerbaidjan, au intrat triumfal în capitala Erevan pe 5 decembrie. Doar o zi mai târziu se
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
proclamată mai târziu, după încheierea victorioasă a Războiului de Independență, 1923) și statele din Caucaz avea să fie oficializată prin semnarea Tratatului de la Kars. Părțile semnatare au fost pe de-o parte Marea Adunare Națională a Turciei, reprezentanții Armeniei Sovietice, Azerbaidjanului Sovietic și Georgiei Sovietice (care aveau să devină cu toate membre ale Uniunii Sovietice după Tratatul Unional din decembrie 1922), cu participarea Rusiei Bolșevice. Acest tratat este considerat succesorul convenției semnate la Moscova în 1921. Acest tratat a stabilit odată
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
(azeră: Milli Məclis) este Parlamentul unicameral al republicii Azerbaidjan și se află la Baku. În Adunarea Națională sunt aleși, prin vot universal uninominal, 125 de deputați, pentru o perioadă de cinci ani. Adunarea Națională nu poate fi dizolvat de președintele statului. În calitate de parlament, Adunarea Națională este deținătorul puterii legislative
Adunarea Națională a Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/326419_a_327748]
-
pentru o perioadă de cinci ani. Adunarea Națională nu poate fi dizolvat de președintele statului. În calitate de parlament, Adunarea Națională este deținătorul puterii legislative, dar nu deține și puterea de control asupra executivului, care este președinte statului. Președintele Adunării Naționale a Azerbaidjanului este ales de parlament, cu minim 63 de voturi. Președintele Adunării Naționale este, de la 2 decembrie 2005, domnul Ogtay Asadov, din partea partidului Noul Azerbaidjan. Ultimele alegeri au avut loc în 7 noiembrie 2010. Partidul Noul Azerbaidjan este partidul de guvernământ
Adunarea Națională a Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/326419_a_327748]
-
să performeze. Finaliștii calificați din semifinale au făcut același lucru în cadrul conferințelor de presă cu câștigătorii fiecărei semifinale. Înainte de finala concursului, s-a raportat în presa lituaniană că o înregistrare făcută cu camera ascunsă și publicată pe YouTube sugera că Azerbaidjanul mituia persoane din Lituania pentru a obține televoturi. În final, Lituania a acordat 12 puncte Azerbaijanului. Mai mulți studenți au declarat că au fost abordați de oameni care le-au oferit câte 20€ de persoană pentru a vota de mai
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
din clipul video și delegația azeră, reprezentația azeră sau televiziunea membră EBU din Azerbaidjan, İctimai TV”. A adăugat că, din 1998, când a fost implicat pentru prima oară în concurs, „în fiecare an există zvonuri despre neregularități în votare”. Când Azerbaidjanul nu a acordat niciun punct Dinei Garipova din Rusia, în ciuda relatărilor că ieșise pe locul 2 la televot, președintele Azerbaidjanului, İlham Əliyev, a ordonat o anchetă. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a susținut că rezultatul fusese falsificat și
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
1998, când a fost implicat pentru prima oară în concurs, „în fiecare an există zvonuri despre neregularități în votare”. Când Azerbaidjanul nu a acordat niciun punct Dinei Garipova din Rusia, în ciuda relatărilor că ieșise pe locul 2 la televot, președintele Azerbaidjanului, İlham Əliyev, a ordonat o anchetă. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a susținut că rezultatul fusese falsificat și a declarat: „Această acțiune rușinoasă nu va rămâne fără un răspuns”. El a promis un răspuns coordonat cu omologul său
Concursul Muzical Eurovision 2013 () [Corola-website/Science/326388_a_327717]
-
2012, cu finala pe 26 mai 2012. Scopul semifinalelor a fost de a reduce numărul de țări participante la 26 pentru marea finală. Din fiecare semifinală, s-au calificat 10 țări. Cele 6 țări calificate automat în finală au fost Azerbaidjan, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Spania. 42 de țări au participat la concurs, Muntenegru revenind pentru prima oară după 2009, iar Polonia și Armenia alegând să se retragă. Pe 16 mai 2011, s-a anunțat că un complex special
Concursul Muzical Eurovision 2012 () [Corola-website/Science/322826_a_324155]
-
să voteze în cea de-a doua semifinală. Țările semifinaliste au fost împărțite astfel: Designul grafic al evenimentului a fost construit în jurul mottoului „Light your fire!” (Aprinde-ți focul!), care este în concordanță cu numele sub care mai este cunoscut Azerbaidjanul, „Țara Focurilor”. Simbolul focului și al flăcărilor este folosit în abundență pe teritoriul țării, iar această asociere cu focul este un motiv de mândrie pentru poporul azer. 42 de țări și-au confirmat participarea la . Radio Televizija Crna Gora (RTCG
Concursul Muzical Eurovision 2012 () [Corola-website/Science/322826_a_324155]
-
fiecare dintre ei conducând câte un tumen. Ei au lăsat în urmă numai distrugeri pe drumul lor prin Irakul Persan și prin Azerbaijan, distrugând orașele Rayy, Zanjan și Qazvin. Orașul Hamadan a capitulat fără luptă. Între timp, Özbeg, atabeg al Azerbaidjanului, și-a salvat capitala, Tabriz, și a împiedicat distrugerea țării oferind mongolilor un dar generos în bani, haine și cai, arma cea mai de preț a mongolilor. De la Tabriz, mongolii au înaintat spre nord și au iernat în stepele Mugan
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
Batumi. Andranik a continuat rezistența. El a încercat să proclame un nou stat, Republica Armeniei Montane. În cursul anului 1918, activitatea lui Andranik au fost concentrate în regiunea Karabakh-Zanghezur, în zona care făcea legătura dintre Imperiul Otoman și Republica Democrată Azerbaidjan.
Tratatul de la Batumi () [Corola-website/Science/322179_a_323508]